Sef lucrari Dr.

Speranta Schmitzer
-structuri cutaneo-musculo-fibroase

-bogat inervate (n.III, n.V,n.VII)

-bogat vascularizate
1. Sinus frontal
2. Tars
3. Ligament Whitnall
4. MRP
5. Aponevroza MRP
6. Glanda lacrimala
1. Aponevroza MRP
2. Osul frontal
3. Ligamentul
Whitnall
4. Muschiul Muller
5. MRP
6. Ligamentul suspensor
al fundului de sac
7. Fundul de sac superior
8. Conjunctiva
9. Tars
I. Anomalii congenitale
II. Ptoza palpebrala
III. Ectropion
IV. Entropion si trichiazis
V. Lagoftalmie paralitica
VI. Tumori
VII. Traumatisme
VIII. Tumori intraoculare
• Ablefaria - lipsa completa a pleoapelor
• Microblefaria - dimensiuni mici ale
pleoapelor

• Colobom palpebral - lipsa de substanta

interesand toate straturile pleoapei
• Ptoza palpebrala (blefaroptoza)
reprezinta o coborare a pleoapei superioare,
mai mult sau mai putin accentuata, cu
consecinte estetice si functionale pentru
pacient

• Cauzele sunt - genetice/dobandite

- sistemice/localizate la nivelul
aparatului ridicator al pleoapei
• Examenul ocular
 determinarea acuitatii vizuale si a
eventualelor vicii de refractie
 examenul motilitatii oculare
 examinarea corneei si a filmului lacrimal
 sensibilitatea corneana
 examenul pupilei si a reflexului fotomotor
 examenul fundului de ochi
• Gradul ptozei - masurarea fantei palpebrale,
intotdeauna bilateral si comparativ
- Normal, deschiderea fantei palpebrale este de
9 mm cand bordul liber palpebral superior
acopera corneea cu 1-2 mm.
- Ptoza poate fi :
▪mica <2mm
▪medie 3-4mm
▪ mare( totala)>4mm
 Actiunea MRP - masurarea distantei parcurse
de bordul liber palpebral superior la privirea
in sus si in jos, blocand actiunea m. frontal
prin presiune deasupra sprancenei cu policele
 Normal, actiunea MRP este intre 14 si 18 mm
 Ptoza se clasifica in:
 Ptoza cu actiune buna>8mm
 Ptoza cu actiune medie 5-7mm
 Ptoza cu actiune slaba <5mm
 Ptoza cu actiune nula <2mm
 Pozitia pliului palpebral superior - situat la 9-
10 mm de bordul ciliar.
 Pozitie mai inalta - dezinsertia aponevrozei MRP
 Pozitie mai joasa - la asiatici, cu sau fara ptoza
 Ptoza congenitala - pliu superficial /absent.
 Semnul Charles-Bell - ridicarea globului
ocular in timpul ocluziei fortate a pleoapelor.
 Testul la fenilefrina 2,5% sau 10%
 Se instileaza o picatura in ochiul afectat si se
examineaza pacientul dupa 5 minute. S
 Se masoara distanta dintre bordul palpebral
superior si reflexul pupilar.
 Cresterea distantei cu >1,5 mm = test pozitiv
 Starea tegumentului palpebral
 Dermatosalazis la nivelul pleoapei superioare - exces cutanat si
subtierea stratului cutaneo-muscular secundar dezinsertiei
aponevrozei MRP
 Sindromul de blefarofimoza - pleoapa superioara scurtata ,
epicantus/telecantus, sprancene joase,groase, aplatizarea
marginii superioare a orbitei
 Semne asociate:
 prezenta sinchineziilor - sindrom Marcus-Gunn
 pozitia vicioasă a capului
 sprancene ridicate la privirea in sus
 disfunctii ale muschilor extraoculari
 prezenta miozei la ochiul afectat (sindrom Horner)
 semne caracteristice sindromului de blefarofimoza
 Consult neurologic in cazul ptozelor dobandite
 Fotografierea pre si postoperatorie (document
 medico-legal)
I.Ptoza miogena
1.Ptoza congenitala simpla
-cea mai frecventa
-unilaterala in 75% din
cazuri
-copilul compenseaza
deficitul muscular prin
contractia m.frontal si pozitia
particulara a capului
-caracter sporadic, rar
familial
-histologie:
rarefierea/disparitia fibrelor
musculare striate
2.Sdr.blefarofimoza
-ptoza bilaterala majora
-scurtare pleoapa superioara
-epicantus inversus
-telecantus
-distonie cantala externa
-deplasarea laterala a punctelor lacrimale
-hipertrichoza
-agenezia rebordului supraorbitar
-se transmite autozomal dominant
3.Oftalmoplegia externa progresiva
-debut de la 20 ani
-evolutie lent progresiva
-ptoza bilaterala
-blocaj al globilor oculari in pozitie primara/hipotropie
-ptoza compensata prin actiunea m.frontal
-asociata cu retinopatie pigmentara
tulburari cardiace
alte distrofii
II.Ptoza aponevrotica
-dehiscenta/dezinsertia fascicolului musculoaponevrotic al
MRP de pe tarsul pleoapei superioare
-ptoza mica/medie cu functie MRP buna
-pleoapa subtiata, prin transparenta se vede globul ocular
-cauze: traumatisme
interventii chirurgicale pe globul ocular
mecanice (blefarosalazis)
senila
III.Ptoza neurogena
1. Leziune a n.3 cu origine periferica
nucleara
supranucleara
 Leziune periferica
-n.3 e afectat de la originea pendunculara pana la portiunea
intraorbitara
-asociaza ptoza si exotropie
midriaza
pierderea acomodatiei
 Ptoza nucleara
-asociaza tulburari de motilitate
modificari pupilare +/- pierderea acomodatiei
 Ptoza supranucleara
-apare in leziuni vasculare, tumorale, inflamatorii,
traumatice, degenerative neurotoxice
2.Sdr. Marcus-Gunn
-asociaza ptoza cu fenomen de sinchinezie mandibulo-
palpebrala (retractie rapida a pleoapei cand deschide gura
sau la miscarile de lateralitate ale mandibulei)
-5% dintre ptoze
-inervatia MRP prin fibre nervoase provenind din n.5
-MRP normal macroscopic si histopatologic
-asociat cu tulburari oculo-motorii
fenomen Bell
anizometropie
-se diminueaza in timpul cresterii
3.Miastenia gravis
-unilaterala- primul simptom al bolii
-intensitate variabila
-asociata cu diplopie/paralizie oculomotorie
-simptomele dispar la Prostigmina sau Tensilon
-dozarea anticorpilor antireceptori de acetilcolina este
foarte specific
-tratament medical (Mestinon)
IV.Ptoza traumatica
-smulgerea pleoapei superioare cu sectionarea MRP, in
fracturi de orbita, contuzii de orbita
-ptoza cicatriceala
-oftalmoplegie traumatica (sdr. de varf de orbita)
V.Ptoza mecanica
-actiune MRP buna
-imposibilitatea ridicarii pleoapei datorita cresterii in
greutate a pleoapei
-proces tumoral
-tesut cicatriceal
-tractiuni
VI.Pseudoptoza
-lipsa de suport a pleoapei
-micro/enoftalmie
-hipotropie
-dermatosalazis
-functie MRP buna
 Pe cine operam?
 Indicatie operatorie de ordin functional :
 risc de ambliopie, in cazul ptozelor mari
 sindromul de blefarofimoză
 in asociere cu strabism

 Indicatie operatorie de ordin estetic - in cazul ptozelor mici.

 In aceasta situatie asteptarile sunt foarte mari din partea pacientului si
un rezultat incert poate duce la complicatii psihologice

Contraindicatii absolute:
➢ ptoza din miastenia gravis care raspunde la tratament medicamentos
➢ ptoza post-traumatica neurogena
➢ oftalmoplegia totala
➢ absenta semnului Charles-Bell
➢ anestezie corneana.
 Cand operam?
 Ptozele congenitale mari cu risc de ambliopie
necesita interventie chirurgicala chiar in
primele luni de viata
 In celelalte cazuri varsta optima este in jur de
3 ani.
 Ptozele post-traumatice si neurogene se
opereaza dupa 6 luni de la accident
 Celelalte tipuri de ptoze dobandite se
opereaza cand conditiile estetice si functionale
il deranjeaza pe pacient.
 Cum operam?
 Anestezie - locala /generala
 Copiii si pacientii anxiosi sau cei care necesita
interventii laborioase ( cu prelevare de fascia
lata sau temporala) necesita anestezie generala
(AG).
 Anestezia locala cu lidocaina 1-2% asociata cu
sedare iv cu actiune de scurta durata (fentanyl,
benzodiazepine) este de preferat
 Cum operam?
 Calea de abord – cutanata/conjunctivala
 Abord conjunctival – mai putin traumatizanta
 Dezavantaje: limitata la ptozele mici si medii
nu rezolva excesul cutanat daca exista
nu permite formarea pliului palpebral
superior in acelasi timp operator
 Abord cutanat
 Avantaje: nu modifica raporturile anatomice
rezolva excesul cutanat in acelasi timp
operator
permite formarea pliului palpebral superior
nu lezeaza tarsul
curburabordului liber este armonioasa
permite transformarea tehnicii in suspensie
daca MRP nu poate fi utilizat
  Tehnicile de baza:
 Plisare/reinsertie aponevroza MRP
 Rezectie/scurtare MRP
 Suspensie la m. frontal cu fascia lata/temporala;
banda de Goretex/silicon; fir de silicon
Este de preferat chirurgia MRP cand
este posibil!
1.Hipercorectie –in rezectii mari de MRP
malocluzii nocturne (expunerea corneei)
2.Hipocorectie
3.Anomalii de curbura ale pleoapelor
4.Entropion
5.Ectropion
6.Malocluzie
7.Prolaps conjunctival
8.Anomalii ale pliului palpebral
9.Colobom ciliar
10.Infectii, hemoragii,tulburari de cicatrizare
 Eversarea pleoapei spre exterior

 Expunerea conjunctivei palpebrale

 Semne/simptome:
-hiperemie conjunctivala
-hiperlacrimare
 Poate afecta una sau ambele pleoape
 Intereseaza mai frecvent pleoapa inferioara
datorita actiunii suplimentare a gravitatiei
asupra ei.
 Ectropionul inferior poate avea trei grade:
-gradul 1: eversia bordului liber
in partea sa externa
-gradul 2: eversia bordului liber
in partea sa interna
-gradul 3: eversia totala a
bordului palpebral liber.
 1.Ectropion senil
-frecvent la varstnici
-laxitate palpebrala orizontala
-in cazuri avansate apare inflamatia si keratinizarea
conjunctivei expuse
-tratament chirurgical:
excizia unui triunghi din toata grosimea pleoapei
cantoplastie externa
2.Ectropion cicatriceal
-datorita tractiunii exercitate de cicatrice ale
tegumentului asupra marginii libere a pleoapei

-apare -dupa arsuri

-postchirurgical
-afectiuni dermatologice

-tratament: corectia cicatricii vicioase

4.Ectropion paralitic

 Apare in urma paraliziei n.VII

 Asociat cu retractia pleoapei superioare
 Determina ocluzie palpebrala incompleta ce
poate determina eroziuni corneene
 Tratament chirurgical
- dupa aprox 3 luni
- cantoplastie externa
-temporar se poate realiza tarsorafie
externa
 Entropion -tulburare de statica palpebrala
-intoarcerea bordului liber al
pleoapei spre interior

 Trichiazis -tulburare de directie a cililor

palpebrali spre globul ocular
Statica palpebrala este determinata de echilibrul dintre
fortele orizontale si verticale:

 Vectori orizontali: -piele si m.orbicular

-tars si conexiunile cu peretii orbitari
prin septul orbitar si lig.laterale

 Vectori verticali: -septul orbitar

-MRP
-m.Mueller
1.Entropion spastic
-cauzat de spasmul fibrelor marginale ale m.orbicular
-poate fi primitiv (inflamatii)
secundar (postoperator)
-doar la nivelul pleoapei inferioare
-tratament: - toxina botulinica
-tehnici de sutura
2.Entropion senil
-la varstnici
-mecanisme: laxitate verticala
laxitate orizontala
enoftalmie
-apare doar la nivelul pleoapei inferioare
-tratament: -rezectie cutaneo-mucoasa simpla
-excizia unui pentagon din toata
grosimea pleoapei
-cantoplastie externa
-tehnica Wheeler modificata
3.Entropion cicatriceal

-contractia cicatriceala a lamelei posterioare

-etiologie -arsuri chimice
-inflamatii cronice
-pemfigus(interventia chirurgicala accelereaza
evolutia bolii)
-sdr.Stevens-Johnson
-mai ales la nivelul pleoapei superioare (tars mai larg)
Trichiazis

-cili palpebrali in pozitie anormala, venind in contact cu

globul ocular

-bord liber in pozitie normala

-tratament: -electroliza cililor

-crioterapie
-marginoplastie
Distichiazis: anomalie congenitala rara , mai multe randuri
de cili in contact cu globul ocular.
-imposibilitatea ocluziei palpebrale

-frecvent in paralizia faciala periferica

-tratament: -blefarorafie 2/3 externe

-placuta Au la nivelul tarsului
superior
Clasificare
Tumori benigne: incapsulate
bine delimitate
mobile
crestere concentrica
nu metastazeaza
Tumori maligne: prost delimitate
aderente la tesuturile profunde
invazie locala
metastazeaza
Leziuni premaligne
Metastaze

Diagnostic de certitudine: histopatologic

1.Tumori benigne
a.epiteliale: -papilom –tumora pediculata, bine delimitata, roz,
moale, unica/multipla;origine virala;recidive frecvente

-keratoacantom –nodul ovalar, rotunjit, bine

delimitat, centru ombilicat feratinizat; vindecare spontana

-molluscum contagiosum –frecvent la pacienti

imunodeprimati, tumora ombilicata pe marginea libera a
pleoapei

b.metabolice: -xantelasme – placard usor proeminent, galben,

simetric la nivelul unghiului intern
c.gl.sebacee: -chist sebaceu –masa ovalara galbuie,
consistenta pastoasa, se formeaza prin obstructia gl.Zeiss
sau Meibomius
-milia –mici chisturi alb-galbui, aproximativ 1-
2mm, se formeaza prin obstructia foliculului pilo-sebaceu.

d.inflamatorii: -salazion –formatiune pseudotumorala,

datorita inflamatiei cronice a gl.Meibomius, nu modifica
pielea.
e.neurogene: in neurofibromatoza Recklinghausen; apare in
prima decada de viata, invadeaza orbita si pleoapa,
neaderenta la planurile profunde.
f.vasculare
-hemangiom vascular: -debut in primele saptamani de
viata, frecvent la pleoapa superioara,
-formatiune tumorala rosie,
unica/multipla, fara modificari cutanate
-regreseaza spontan intre 4-7 ani
-tratament chirurgical( compresia
n.optic, ocluzia axului vizual, exoftalmie cu expunerea
corneei) sau cu injectii intratumorale cu corticosteroizi
-hemangiom cavernos: -formatiune tumorala albastru-
inchis, fara regresie spontana, bine delimitata
-angiomatoza Sturge-Weber-Krabbe: -de la nastere,
angiom plan, asociaza tulburari oculare (angiom
coroidian, glaucom, tulburari n.trigemen)
-limfangiom:- la nivelul pleoapei/orbitei,
congenital/dobandit, foarte friabil
 Chistul dermoid
-se dezvolta din resturi epidermice embrionare, situate
subcutanat
➢ Chist dermoid simplu: prezent in copilarie
tumora de consistenta ferma la
nivelul orbitei, superonazal/superotemporal,bine delimitata
anterior de septul orbitar
➢ Chist dermoid complicat: la adolescenti/adulti tineri
in spatele septului orbitar
asociaza defect osos
congenital
marginea posterioara nu
poate fi evidentiata
determina exoftalmie
TRATAMENT: chirurgical (excizia formatiunii tumorale bine
incapsulate)
Papilom
Xantelasma
2.Tumori maligne
a.Epitelioame cutanate:
-bazocelular: 90% din cazuri
frecvent pleoapa inferioara si cantus
intern
50-80 ani
evolutie lenta
forme clinice multiple( perlata,
nodulara,sclerozanta, ulcerata, vegetanta)
telangiectazii pe suprafata tumorala
margini perlate stralucitoare
excizie in limite de siguranta (3 mm)
-spinocelular: 9% din cazuri
potential letal
invazie la distanta (pe cale limfatica prin
ggl. Preauricular/submaxilari)
frecvent pleoapa superioara si cantus
extern
apare mai ales pe leziuni preexistente
forme clinice: placard, nodular
acoperit de cruste sau ulcerat
excizie in limite de siguranta(4mm)
-in caz de invazie orbitara se practica exenteratie si
radio/chimioterapie
2.Tumori maligne
b.Epitelioame glandulare
-carcinom sebaceu -60 ani
-pleoapa superioara
-metastazeaza rapid
-mortalitate 30%
-forme clinice diverse(aspect de
salazion, blefaroconjunctivita, EBC)
-hidradenocarcinom -60-80ani
-nodul ferm/chistic pleoapa sup/inf
c.Sarcoame : -evolutie rapida
-izolat/asociate cu tumori orbitare
-nodul rosiatic- violaceu, mobil
-creste si se fixeaza la piele pe care o ulcereaza
-metastazeaza pe cale hematogena
Sarcom Kaposi: -in SIDA
-in fornixul inferior
-tumora vasculara maligna
-masa rosie-zmeurie
d. Tumori neurogene: carcinom neuroendocrin cutanat
-celule Merkel
-nodul cutanat indolor, violaceu,telangiectazii pe
suprafata
-asociat cu alte neoplasme(pulmonar,digestiv)
-supravietuire 5 ani
2.Tumori maligne
d.Melanom malign
-prima cauza de deces prin tumori palpebrale
-pigmentate/acromice
-frecvent forma nodulara
-are ca punct de plecare un nev displazic, nev
congenital, lentigo malign
-histologic: cu celule fuziforme
cu celule epiteliale
mixte
alte forme
-excizie in limite de siguranta (10mm in suprafata, 3
mm in profunzime)
Tratament
1.Chirurgical: excizie + -grefa
-lambou
-vindecare
spontana
2.Complementar: -chimioterapie
-radioterapie
-laserterapie
-crioterapie
-injectii cu cortizon
3.Tumori intraoculare
-iriene : melanom
chiste
-de corp ciliar: melanom
-coroidiene: melanom
nevi coroidieni
hemangiom
metastaze
-retiniene: retinoblastom
astrocitom
hemangiom
hamartom
 Cea mai frecventa tumora maligna intraoculara
la copii
 Rareori apare dupa varsta de 3 ani
 Forme:
-familiala: 40% din cazuri
tumori bilaterale si multifocale
predispozitie pentru alte tumori
(pinealoblastom, osteosarcom)
-sporadica: 60% din cazuri
tumora unilaterala
netransmisibila
 Motivele prezentarii la medic:
-leucocorie
-strabism
-glaucom secundar (rar)
-exoftalmie -in invazia orbitara, imita celulita
-iridociclita/hifema
 Evolutie rapida, 4 faze succesive:
-faza incipienta
-faza de hipertensiune intraoculara(invazia globului ocular)
-faza de exteriorizare(invazie orbitara)
-faza de generalizare(invazie loco-regionala si la distanta)
 Diagnostic:
 Examen oftalmoscopic direct/indirect
-forma endofitica proemina in vitros (tumora
albicioasa cu vase sanguine la suprafata)
-forma exofitica (tumora creste in spatiul
subretinian ducand la dezlipire totala de retina)
 Rx-calcificari intratumorale
 Ecografie
 CT
 Teste imunologice –pentru a exclude Toxocara cannis
(apare dupa 3 ani)
-LDH in umorul apos comparativ cu
concentratia in plasma (UA/P>1 sugestiv pentru
retinoblastom)
 Tratament:
➢ Tumori mici: <4mm –termo/crioterapie
➢ Tumori medii: <12mm –brahiterapie
-chimioterapie
-radioterapie
➢ Tumori mari: chemoreductie
enucleatie
➢ Extensie extraoculara: enucleatie+chimioterapie
➢ Metastaze: chimioterapie
❖ Nodul pigmentat/acromic in ½ inferioara a irisului
❖ Poate avea aspect difuz, determinand heterocromie
si glaucom (prin invazia unghiului)
❖ Malignitatea este sugerata de :
ectropion irian
distorsiuni pupilare
neovascularizatie
cresterea in dimensiuni
❖ Tratament: chirurgical-iridectomie larga
iridotrabeculectomie
iridociclectomie
enucleatie (forme difuze)
❑ Determina dezlipire de retina secundara
❑ Biomicroscopic:
-formatiune tumorala polipoida la nivelul polului
posterior
-bine delimitata
-hipo/hiperpigmentata
-dubla retea vasculara: tumorala+coroidiana
-fara ruptura retiniana
❑ AFG: -impregnare precoce a tumorii cu maxim in timpul arterio-
venos
-aspect “sare si piper” in timpii precoci
-vasele coroidiene-aspect de dublu plan vascular
-stagnare tardiva a colorantului la nivelul tumorii
 Ecografie: tip A-ecou inalt de amplitudine mare, cu baza
largita (date cantitative)
tip B- umbra orbitara a tumorii(date calitative)
unghiul K<60 grade
❑ Scintigrafia: hipervascularizatia pana la 60% este susceptibila
de MMC
❑ Melanuria - prezenta metastazelor
❑ Transiluminarea - pupila intunecata
❑ Teste imunologice
❑ Testul cu fosfor radioactiv
❑ Examen anatomopatologic: tip A (celule fusiforme A), tip B
(celule fusiforme B), tip C (celule epitelioide), tip D mixt(celule
tip B+epitelioide), tip E (necrotic)
Tratament:
❑ Conservator:
-metoda Stallard (discuri de radiu/cobalt radioactiv fixate
scleral supratumoral)
-fotocoagulare
-aplicare de flux de electroni de inalta energie, furnizati de
betatron
❑ Chirurgical: enucleatie/ exenteratie
!!! In ambele cazuri se continua cu tratament oncologic
complementar.
 Indepartarea continutului globului ocular, lasand pe loc
sclera,m.extraoculari si n.optic
 Se practica doar daca a fost exclusa o tumora intraoculara
 Se poate practica in –glaucom absolut dureros
-uveita cronica
-glob atrofic dureros
 Avantaje: motilitate buna a protezei
procedura mai simpla
risc mai mic de expulzie a implantului
anatomia orbitei mai bine pastrata
 Indepartarea globului ocular, pastrand m.extraoculari
 Indicata in tumori intraoculare
posttraumatic ( scade riscul de oftalmie
simpatica)
 Cavitatea restanta se poate reface cu
-implant sferic din materiale inerte (sticla,
silicon, metilmetaacrilat) sau biointegrate (hidoxiapatita)
-grefa dermograsoasa
 Indepartarea intregului continut orbitar
 Indicata in –tumori invazive extinse de la nivelul
sinusurilor, fetei, conjunctivei
-tumori intraoculare (melanom malign,
retinoblastom) extinse in orbita
-tumori epiteliale maligne ale glandei lacrimale
-tumori maligne orbitare care nu raspund la
alte terapii
 Clasificare: -subtotala-se pastreaza pleoapele si parte din
grasimea intraorbitara
-totala-se indeparteaza tot continutul orbitar +/-
tegumentul pleoapelor
-extinsa-se indeparteaza si tesuturile adiacente
(peretii ososi si sinusurile)
 Contuzii (obiecte plate)

 Plagi taiate (obiecte ascutite)

 Rupturi/smulgeri ale pleoapelor (prin

acrosare)

 Arsuri
 Traumatismele pleoapelor si cailor
lacrimale sunt des intalnite in viata
moderna.

 Cauzele cele mai frecvente sunt

accidentele:
 casnice;
 de munca;
 rutiere;
 prin agresiune.
 Plagi superficiale – cu interesare pielii si a
muschiului orbicular;

 Plagi profunde – cu afectarea muschiului

ridicator al pleoapei superioare sau retractor al
pleoapei inferioare;

 Plagi transfixiante - cu sau fara

 lipsa de substanta;
 interesarea cailor lacrimale;
 interesarea globului ocular sau a rebordului
osos orbitar.
 Plagi prin smulgere
 Istoricul accidentului;
 Antecedentele personale patologice ;

EVALUARE CLINICA
Este esential examenul oftalmologic complet:
- Acuitate vizuala;
- Reflexe pupilare;
- Motilitate oculara;
- Examenul biomicroscopic al polului anterior;
- Oftalmoscopia directa si indirecta;
- Inspectia regiunii periorbitare si a globului ocular.
- Statica si dinamica palpebrala
- Localizarea anatomica, intinderea si profunzimea
leziunilor;
- Integritatea cailor lacrimale.
EVALUARE PARACLINICA
- Radiografia sau CT orbitocranian – pentru evidentierea
fracturilor orbitare si a eventualilor corpi straini
intraoculari sau intraorbitari.
 Leziunile globului ocular sunt prioritare.

 Reconstructia post-traumatica palpebrala

si a sistemului lacrimal nu reprezinta
urgenta chirurgicala imediata.

 Interventia poate fi amanata 24-48h pana

la maxim 5 zile, in functie de:
 Leziunile asociate si starea generala a pacientului;
 Edemul tesuturilor moi;
 Prezenta unui chirurg experimentat, pentru
recunoasterea elementelor anatomice implicate, in
vederea suturarii corecte.
 Locala
 Indicata in leziunile palpebrale mici sau
superficiale;
 Prezinta avantajul cooperarii cu pacientul cand
este afectat muschiul ridicator al pleoapei
superioare.

 Generala
 Confera confort chirurgului si evita deformarea
tesuturilor prin infiltratie cu anestezic;
 Indicata
 In leziunile palpebrale intinse;
 In traumatismele cailor lacrimale;
 La copii.
Principiile reparatiei primare a plagilor
palpebrale
• Toaleta plagii;
• Evidentierea si inlaturarea corpilor straini;
• Evitarea exciziei tesuturilor traumatizate.
• Sutura plan cu plan, cu fire separate.

1. Leziunile superficiale cutanate

• Sutura cu fire separate 6/0 sau 7/0 resorbabile

2. Leziunile profunde
• Necesita sutura tarsului - indispensabila pentru
evitarea deformarii bordului liber (cu fire 5.0 )– si
sutura musculara (ridicator/retractor).

3. Leziunile palpebrale transfixiante

• Sutura directa in planuri separate a lamelei anterioare
si a celei posterioare.
126