77.

nervul optic - papilita

78. Nevrita retrobulbara
79. Atrofii optice
80. Sindroame chiasmatice – modificari oculare
81. Sindroame chiasmatice – tulburari neuro-endocrine si modificari rx

Nervul optic
- e format din axonii celulelor ganglionare ale retinei si se intinde de la retina
pana la nivelul chiasmei, unde se incruciseaza cu nervul contralateral si se
proiecteaza in ariile 17, 18, 19 Brodmann din regiunea occipitala

Papilita / neuropatia optica inflamatorie acuta

- este o inflamatie a capului nervului optic
- aceasta inflamatie se vede la examinarea FO, pe cand continuarea de la papilla
a nervului optic nu se poate examina prin examenul FO
Se caracterizeaza prin:
- dureri la miscarile GO
- senzatii luminoase – flashuri caracteristice = fotopsii
Cauze
- boli oculare: coroidite, iridociclite
- plagi perforante ale globului ocular
- dupa boli infectioase
- infectii de focar, in special de vecinatate – focar ORL, stomatologic
- inflamatie chiar a nervului optic

La examenul FO papilla apare rosie tulbure

- edem in jurul papilei, nervului optic
- microanevrisme peripapilare
- hemoragii in forma de flacara
- exudates peripapilare
Acuitatea vizuala – complet alterata
Campul visual – alterat
Simtul chromatic – alterat
Simtul luminos – alterat

Daca se face angiofluorografie => dilatarea capilarelor epi si peripapilare si

prezenta de microanevrisme
Venele – dilatate, sinuase

Evolutia bolii e acuta – zile, saptamani

- functiile vizuale se restabilesc partial
 - hemoragiile se resorb
- evolutia e spre atrofia nv optic, implicit cecitate

Tratamentul
Antibiotice pe cale generala cu spectru larg
Prednison 1-1,5 mg/kgc o saptamana, ulterior se scade cu 2-4 mg
- tratament de sustinere 2 tablete/zi luni de zile
Tratamentul etiologic
- al bolii de baza – tratarea corecta a unei plagi perforanta, tratamentul
iridociclitei, tratamentul coroiditei (uveitei posterioare)
- tratamentul focarelor de infectie – atentie la canini, amigdalian, otic
Vasodilatatoare
- Tolazolin papaverina
Anticoagulante
- Heparina 7 zile 1 mg/zi subcutan cu controlul tp de protrombina, apoi
Trombostop
Hipotensoare oculare – scad secretia umorii apoase
- Ederen 2 tablete/zi
- Azop picaturi x3/zi
- Furosemid 1 fiola/zi
- Manitol perfuzii 20% 250 ml/zi
Vitaminoterapie

Nevrita optica retrobulbara

= o inflamatie a nervului optic dincolo de patrunderea arterei si venei centrale a retinei
in nervul optic
- ‘boala in care nici medicul nu vede, nici bolnavul’ – FO e normal
Etiologie
- infectii locale care afecteaza capul nervului optic – papilita, care ulterior
evolueaza prin propagare in nervul optic spre nevrita si ulterior spre atrofie
optica
- endoftalmii – infectia intregului glob pe cale endogena – septicemie, sau pe
cale exogena – prin plagi perforante
- corioretinite
- retinita cu CMV
- !! intoxicatia alcoolo-tabagica
Infectii generale
- parazitoze
- infectii bacteriene – meningita
- infectii virale – scleroza in placi
 - infectiile de focar

Simptomatologie
- debut brusc, cu scaderea accentuate a vederii, pana la cecitate
- disparitia perceptiei luminoase
- dureri oculare, in special la miscarile globului ocular
- debuteaza brusc cu scotom central, fara modificari oftalmoscopice
- simtul chromatic si luminos sunt alterate

La examenul FO
- papilla apare de aspect normal
- !!!!!!!!!semimidriaza – pupila usor dilatata, care nu reactioneaza la miotice –
semn patognomonic
- Modificarile vizibile la ex oftalmoscopic apar dupa 3-4 saptamani

Tratament
Antiinflamatoare nesteroidiene
- 1 fiola dexametazona intramuscular
- Injectii retrobulbare, cat mai aproape de nv optic
Antiinflam steroidiene
- Prednison
- Medrol 16 mg – 3 pastile tp de 3 zile, apoi se scade
Tratamentul etiologic – al afectiunii oculare, al focarului de vecinatate
Vasodilatatoare pentru favorizarea circulatiei
Vitamine gr B1 100 mg o fiola, B6 250 mg o fiola, B12 50 gama sau 1000 mg, tp de
10 zile

Atrofiile optice
Evolutia unei papilite, nevrite netratate/incorrect tratate => atrofie optica => cecitate
Prin atrofie optica se intelege aspectul oftalmoscopic caracterizat prin decolorarea
papilei, care devine de culoare alba-cretacee, de obicei cu suprimarea partiala/totala a
acuitatii vizuale
Reprezinta stadiul final a numeroase si variate procese patologice cu sediul
- in nervul optic sau
- leziuni la nivelul retinei sau
- tulburari ischemice la nivelul capului nv optic
- dupa traumatisme oculare
- dupa ingerarea de toxice
De cate ori nv optic e strangulat printr-un process expansiv intracranian, sau
intracanalicular – pe traiectul sau, orice sectiune partiala sau totala => atrofia totala a
nv optic
!!!! Atentie, modificarile vizibile oftalmoscopic apar dupa 3-4 sapt

Atrofiile pot fi
- partiale – intereseaza de regula ½ externa – port temporala a papilei
- totale
Pot fi
- unilaterale – de regula dupa o cauza locala: oculara, traumatica, nk
- bilaterale – in infectiile generale

- decolorarea incepe cu aspect galben-cenusiu => aspectul cretaceu

- pe langa factorii infectiosi, un rol important il au factorii vasculari, irigatia la
capul nervului optic

Forme clinice
1. Atrofia optica primara/simpla
- simptomele de debut sunt minime
- manifestarile locale sunt reduse
- bolnavul nu realizeaza scaderea acuitatii vizuale
- dg cand se pune este deja tardiv
- vederea e scazuta pana la cecitate
- campul visual e stramtorat concentric sau scotoame acciforme
- una din etiologiile frecvente e tabesul = manifestarea sifilisului, scleroza
multipla
- in scleroza multipla, manifestarile la nivelului capului nv optic, la niv nv optic
apar dupa 10-15 ani
- in lues – manifestarile apar la aprox 40 de ani de la debutul bolii

2. Atrofia optica secundara

- are acelasi tablou oftalmoscopic ca atrofia primara
- se deosebeste prin etiologie – leziuni traumatice (fractura de baza de craniu,
fractura la nivelul canalului nv optic), compresiuni directe prin tumori, in
special cele care sunt la nivelul chiasmei optice
3. Atrofia optica vasculara sau de nutritie
- sd Joules-Francoise
- caracterizata printr-o papilla alba, bine delimitate
- arterele – subtiri, filiforme, unele transformate chiar in cordoane albe
- vederea e scazuta pana la cecitate
 - cea mai frecventa cauza e neuropatia ischemica anterioara – papilita, dar si
dupa obstructie de artera centrala a retinei sau chiar tromboze de vena
centrala a retinei
6. Atrofia optica glaucomatoasa
- caracterizata prin papilla alba, bine delimitate, uneori cu un halou de atrofie
peripapilara – da aspectul de megapapila
- vasele retiniene fac cot la marginea escavatiei
- evolutia e spre cecitate – pana la fara perceptia luminii
- in fct de campul visual si aspectul oftalmoscopic, exista 4 stadii de glaucoma –
std 4 e cu orbire, cecitate

Sindroamele chiasmatice
Modificari oculare
1. scaderea acuitatii vizuale
- apare precoce in inflamatii sau tumori cu evolutie rapida, tumori de regula
localizate la nivelul marginii posterioare a chiasmei optice

2. modif campului visual

Hemianopsie bitemporala – semn patognomonic pentru afectiunile chiasmei
- e o regiune unde o singura leziune la nivelul chiasmei poate da hemianopsie
bitemporala
- cu pastrarea regiunii maculare sau nu
Cecitate de o parte si anopsie temporala de partea cealalta
- in special daca tumora/leziunea e in partea anterioara a chiasmei optice
Scotom paracentral bitemporal
Scotom central characteristic pentru nevrita retrobulbara
Hemianopsie laterala omonima – cand compresia e exercitata in partea posterioara
a chiasmei
Hemianopsia nazala unilaterala – compresie laterala a chiasmei
Hemianopsie orizontala – leziunile sunt situate superior sau inferior de chiasma
optica

3. modif oftalmoscopice
- initial FO pare normal
- ulterior pot aparea: atrofia optica tardiva si simetrica
- la inceput papilla e galben palida cu acuitate visuala buna, apoi decolorarea
papilei incepe temporal, evolueaza spre sectorul nasal
- aceasta examinare difera de la un ochi la celalalt
- edemul papilar e mai rar intalnit in sd chiasmatice, in afara
craniofaringiomului
- sindromul Foster-Kennedy – compresiunea nv optic de o parte asociat cu
hipertensiune intracraniana
 4. Modificari pupilare
- anizocorie – inegalitate pupilara: initial pupila dilatata la un ochi doar, apoi
apare si la ochiul normal => semimidriaza bilaterala

5. Afectarea nv III, IV, VI

Exoftalmia unilaterala sau bilaterala de regula in tumorile juxtaselare – saua turceasca

Halucinatii vizuale

Tulburari neuroendocrine
1. Tulburari de crestere osoasa
- nanism
- gigantism
- acromegalie la adult
2. Tulb ale functiei sexuale
- amenoree
- frigiditate
- impotenta functionala
- adipozitate, caderea parului
- intarziere in dezvoltarea psihica si dezv genitala
3. Tulb ale somnului
- hipersomnie sau insomnie
4. Tulb vasomotorii
- paloare
- cianoza extremitatilor
5. Tulb de metabolism
- diabetul insipid
- diabetul tip 1 sau 2
- tulburari de termogeneza – pusee febrile
6. Tulb psihice
- stari confuzionale, agresivitate, confabulatie

Modificari radiologice
- la examenul rx putem observa o balonare a seii turcesti, in special in
adenoame de hipofiza
- modificari ale apofizelor ant & post in cadrul HIC data de tumori
Tumorile supraselare
- aplatizeaza de regula partea superioara a seii turcesti
- produc calcifieri supraselare cum ar fi craniofaringiomul
Glioamele chiasmei
 - deformeaza saua turceasca in litera omega
Tumorile intraselare
- distrug planseul si invadeaza sinusul sfenoidal
Meningioamele aripii mici a sfenoidului
- produc calcifieri, hiperostoze, asimetrii ale fantei sfenoidale

!!!!!!!!!! anizocoria – in papilita, nevrita, leziuni ale nv optic, compresiuni ale nv optic