Examenul Neurologic

Curs I
Sef. Lucrari Hreniuc Catalin
 Prin anamneză se înţelege totalitatea datelor pe care medicul sau studentul în
medicină le consemnează prin interogarea bolnavului, referitor la apariţia şi evoluţia
bolii sale, precum şi la antecedentele personale şi eredocolaterale. Dacă bolnavul se
află într-o stare ce nu permite efectuarea anamnezei, datele necesare vor fi luate de
la aparţinătorii acestuia.
Pentru precizarea unui diagnostic neurologic, înaintea examinării bolnavului,
examinatorul va proceda la luarea anamnezei care decurge după schema clasică:
A. Date personale;
B. Motivele internării;
C. Antecedente personale;
D. Antecedente familiale;
E. Condiţii de viaţă şi muncă;
F. Istoricul bolii.
Se va acorda atenţie, apoi, examenului general al pacientului, care poate oferi
informaţii sugestive pentru anumite afecţiuni neurologice.
Ex Neurologic
 MOTIVELE INTERNĂRII:
 Ne vom interesa:
 dacă internarea este solicitată din proprie iniţiativă sau la indicaţia medicului specialist din policlinică sau alte
unităţi spitaliceşti;
 caracteristicile transportului (cu autosanitara, elicopterul, alte mijloace) şi timpul cât a durat transportul, acest
lucru fiind deosebit de important în cazul traumatizaţilor cranio-cerebrali;
 a) Simptome de hipertensiune intracraniană
 cefalee
 vărsături
 obnubilarea pasageră a vederii.
 b) Simptome de meningism:
 cefalee;
 fotofobie;
 Înţepenirea cefei;
 vărsături.
 c) Simptome din partea organelor de simţ;
 văz: vedere dublă, înceţoşarea vederii, pete negre în câmpul vizual, halucinaţii vizuale;
 auz: scăderea auzului, zgomote în urechi, halucinaţii auditive;
 gust: scăderea - dispariţia gustului;
 miros: scăderea - dispariţia mirosului, parosmii, cacosmii, halucinaţii olfactive.
Ex Neurologic
 d) Simptome motorii:
 putere: oboseala musculaturii, scăderea forţei musculare;
 coordonare: căderi, senzaţie de rotaţie a individului sau a mediului;
 e) Simptome senzitive:
 Utilizând formula mnemotehnică P, Q, R, S, T, ne interesăm despre:
 P = factori care provoacă sau declanşează simptomele precum şi despre cei care le atenuează: efortul, (mersul,
urcatul scărilor etc.) poziţia, vărsăturile, medicaţia.
 Q = calitatea sau caracterul lor: durere, usturime, arsuri, furnicături, înţepături, crampe, descărcare electrică,
torsiune, lovitură de pumnal, compresiune.
 R = regiunea în care sunt localizate.
 S = intensitatea sau severitatea: uşoare, moderate, severe.
 T = timpul: debut, durata, recurenţa, orarul durerii (diurnă sau nocturnă), profilul evolutiv al durerilor cronice:
staţionare, agravare, ameliorare.
Ex Neurologic
 f) Simptome legate de tulburări de limbaj (exprimare şi înţelegere)
 nu găseşte cuvântul potrivit, deformează cuvântul
 vorbire sacadată
 logoree
 g) Simptome legate de tulburarea de conştiinţă-comportament-memorie:
 insomnie, somnolenţă, hipersomnie
 agresivitate, apatie, etc.
 tulburări de memorie, confabulaţii
 h) Simptome ale altor sisteme, legate de boli ale sistemului nervos
 modificarea apetitului a scaunului
 sete exagerată cu ingestie masivă de lichide
 tulburări de urinare (pierderea involuntară a urinei)
 modificarea potenţei sexuale şi a libidoului
 transpiraţii.
 Ex. Neurologic- antecedente
 La acest capitol atenţia examinatorului Antecedente medicale:
-HTA
va fi concentrată asupra:
-boli cardiovasculare
 1. Antecedentelor
-insuficienţă pulmonară
neurologice:
-boli renale
 boli neurologice diagnosticate anterior -boli hepatice
şi medicaţia folosită foră; -sângerări gastro-intestinale
 traumatisme craniene -coagulopatii
 traumatisme vertebro-medulare -diabet zaharat
 crize -alergii medicamentoase
-vaccinări
 postraumatice sau dobândite
4. Medicaţia folosită în mod
 idiopatice
cronic:
 legate de consumul de alcool -antihipertensive
 2. Antecedente psihiatrice: -anticonvulsive
 psihoze -anticoaguante psihotrope
 Întârzieri în dezvoltarea psihică
Ex Neurologic- Atitudini Particulare


 În boli neurologice:
 Parkinson
 Hemiplegie spastică
 Paraplegie spastică
 Coree
 Boala Little
 Hemiplegie infantilă
 În boli neurochirurgicale:
 Discopatii vertebrale
 Torticolis spasmodic
 Tumori de fosă posterioară
 Rigiditate decerebrare
 Rigiditate de decorticare
 Leziuni de nervi periferici
 Traumatisme vertebro medulocervicale
Ex Neurologic- Semne meningeale


 SEMNE MENINGIENE (ÎN IRITAŢII MENINGEALE)

 Redoarea de ceafă
 Semnoul Kernig I şi II
 Semnul Brudzinski I si II
 Semnul trepiedului
Ex Neurologic- Nervii cranieni


 OLFACTIV
 Acuitate olfactivă NERVII OCULOMOTORI
 OPTIC
 Acuitate vizuală Poziţia globilor oculari
 Vederea de aproape Exoftalmia
 Vederea la distanţă Enoftalmia
 Diferenţierea cromatică Fanta palpebrală
Motilitatea globilor oculari
 Câmpul vizual Voluntară
 Reacţia hemianopsică La comandă
 Automată urmăreşte un obiect în
 mişcare
Reflexă-fixează cu privirea o ţintă apoi i
se mişcă pasiv capul
Strabismul şi diplopia
Ex Neurologic- Nervii cranieni
 TRIGEMEN
 Funcţia motorie
 Palparea contracţiei muşchiului
maseter şi temporal notându-se
tonusul, volumul şi existenţa FACIAL
fasciculaţiilor.
 Mişcări ale mandibulei: lateral, de Funcţia motorie:
coborâre, ridicare, proiecţie Examen statistic:
anterioară. Examen dinamic:
 Funcţia senzitivă Încreţirea frunţii
Închiderea ochilor
 Sensibilitatea superficială (tactilă,
Proba arătării dinţilor
termică, dureroasă) pe piele şi
Proba umflării obrajilor
mucoase.
Proba fluieratului
 Se palpează punctele de emergenţă Proba "platismei"
a ramurilor trigeminale Semnul Chwoslek
 Sensibilitatea proprioceptivă: .
identificarea unor cifre scrise pe
pielea feţei.
 Rexflexe: maseterin, zigomatic,
cornean, corneo-mandibular
Ex Neurologic- Nervii cranieni


 ACUSTIC
 Acumetrie fonică
 Examinarea vocii şoptite - de la 5 m -
transmiterea aeriană
 Examinarea vocii vorbite tare - de la
50 m - transmitere: VESTIBULAR
Probe statice:
 Aeriană
Deviaţia posturală: Romberg labirintic
 Osoasă Romberg sensibilizat
 Acumetrie instrumentală Proba braţelor întinse
 Ceasornicul Probe dinamice
 Diapazonul Indicaţiei (Baranz)
Mersul înainte cu ochii închişi
 Proba Weber
Mersul în stea
 Proba Schwabach Nistagmusul vestibular
 Proba Rinne
Ex Neurologic- Nervii cranieni


 GLOSOFARINGIAN


 Funcţia motorie:
 Semnul cortinei VAG
 Deglutiţia alimentelor solide
Funcţia motorie
 Funcţia senzitivă:
Vălul palatului
 3/3 posterioară a limbii, Deglutiţia lichidelor
 loja amigdaliană Laringele:
 peretele posterior al faringelui. Voce
 Funcţia senzorială: Respiraţie
Tuse
 Gustul ama: înapoia V-ului lingual. Funcţia senzitivă:
 Funcţia salivară: secreţia parotidei Cutanată:
Peretele posterior ai CAE (conduct
auditiv extern)
Zona retroauriculară
Mucoasă
Baza luetei
1/3 superioară a pilierilor vălului
faringe
Ex Neurologic- Nervii cranieni


 SPINAL


 Ramul intern
 Se intrigă cu vagul şi se examinează
împreună cu acestea.
 Ramul extern HIPOGLOS
 Muşchiul sternocleidomastoidan
Funcţia motorie:
 Muşchiul trapez Poziţia limbii în situ
Mişcările limbii
Troficitatea limbii
Fasciculaţii.
Ex Neurologic
 Ortostaţiune: semnul Romberg
 Mersul:
 Pornire, oprire, întoarcere,
 Mers pe vârfuri şi pe călcâie
 Mers într-un picior Motilitatea activă
 Alergare Se cere pacientului să execute mişcări
împotriva unei rezistenţe opuse de
 Urcat şi coborât scări
examinator
Se notează
Amplitudinea mişcării
Viteza
Forţa musculară
Se cercetează anumite mişcări şi
anumiţi muşchi;
Probe de pareză:
La membrele superioare:
Proba Fischer
La membrele inferioare:
Proba Barrè
Proba Grasset
Proba Mingazzini
Proba Vasilescu
Ex Neurologic
 SENSIBILITATEA
 ♦ Subiectivă
 Factori care o provoacă ♦ Obiectivă
- Superficială
 Calitatea: amorţeli, furnicături, arsură,
Tactilă
durere Discriminarea tactilă
 Regiunea în care sunt localizate Dermolexia
 Intensitatea: uşoară, medie, severă Stereognozia
 Durata Somatognozia
Inatenţia senzitivă
Temică
Dureroasă
Proprioceptivă
Mio-artrokinetică
Vibratorie
Barestezia
Durerea profundă
Ex Neurologic
 TULBURĂRILE TROFICE ŞI
VASOMOTRICITATEA


 Escara de decubit
 Mal perforant
 Mâna suculentă
 Edemul pielii
 Modificări de coloraţie şi pigmentaţie
 Modificări ale fanerelor
 Tulburări sudorale
 Eritemul reflex
 Atrofii musculare
 Hipertrofii musculare

Ex Neurologic
 TULBURĂRILE DE LIMBAJ
 AFAZIA
 AFAZIA EXPRESIVĂ
 ♦ ORALĂ (MOTORIE)
 Teste:
 I se cer bolnavului răspunsuri spontane la întrebări simple:
 Cum te cheamă
 Câţi ani ai?
 I se cere să repete: litere, cuvinte, propoziţii (exemplu: treizeci şi
trei cocostârci pe casa lui Kogălniceanu).
 • I se cere să citească cu voce tare litere, cuvinte,
propoziţii, cifre.
 Aceste probe pacientul nu le poate executa corect.
 I se cere să spună
 Zilele săptămânii (înainte şi înapoi)
 Lunile anului (înainte şi înapoi)
 Să numere până la 10 şi înapoi
 Această probă o execută mai corect decât precedentele.
Ex Neurologic
 AFAZIA RECEPTIVĂ
 ♦ VIZUALĂ
 Teste:
 Să arate un obiect, culoarea, desemnată printr-un cuvânt scris
 Să recunoască persoanele dintr-o fotografie, tablou
 Să execute ordine scrise: închide ochii
 Sa reprezinte gestual cuvintele citite: pieptene, batistă, etc.
 ♦ AUDITIVĂ
 Teste:
 Să execute ordine verbale:
 Simple:
 închide ochii
 Complicate:
 du mâna dreaptă la urechea stângă
 Proba Pierre-Marie
 Va multumesc!