1) Semnul lui Chvostek

Pentru: Ilustrarea starii de hiperexcitabilitate neuromusculara intre crizele de tetanie.

Tehnica: Lovirea usoara a ramurii temporofaciale a nervului facial la ½ distanta dintre
comisura bucala si tragus
Raspuns: Contractia laterala a muschilor peribucali

2) Semnul lui Weiss

Pentru: Ilustrarea starii de hiperexcitabilitate neuromusculara intre crizele de tetanie

Tehnica: Lovirea usoara a orbicularului
Raspuns: Contrsctie orbicular

3) Semnul Trousseau

Pentru: Ilustrarea starii de hiperexcitabilitate neuromusculara

Tehnica: Reproducerea “mainii de mamos” dupa 2-3 minute de compresiune a
pachetului vascular nervos brachial cu ajutorul mansonului unui tensiometru
Raspuns: “Mana de mamos” – Extensia degetelor II si V
- Adductia si opozitia policelui
- Semiflexia mainii (spasm carpal)

4) Semnul rotii dintate

Pentru: Boala Parkinson

Raspuns: O serie de miscari sacadate
Tehnica: Miscare de flexie – extensie pasiva a segmentelor corpului

5) Clonus

Pentru: Evidentierea asocierii clonusului cu hiperreflexia

Tehnica: Pacientul asezat in decubit dorsal cu genunchiul flectat si coapsa in rotatie
externa; se efectueaza dorsiflexia brusca a piciorului
Raspuns: Miscari ritmice recurente de flexie plantara a gleznei

6) Semnul lui Babinski

 Pentru: Reflexul cutanat plantar ->indica o leziune piramidala (+)
Tehnica: Gratarea marginii externe a plantei in sens postero anterior
Raspuns: normal (-) – flexia halucelui si adductia degetelor
pathologic (+)– extensia totala a halucelui (raspuns plantar extensor) si abductia
celorlalte degete ( “semnul evantaiului”) <= Leziuni motoneuron central
*bilateral (+) – pacienti comatose dupa o criza epileptic

7) Testul pronatiei

Pentru: Testarea fortei musculare la membrul superior

Evaluarea unei pareze la membrul superior
Tehnica: Pacientul cu bratele intinse, cu palmele in sus si cu ochii inchisi
Raspuns: Membrul superior afectat cade incet in timp ce mana sufera o usoara pronatie

8) Proba lui Mingazzini

Pentru: Leziunile motoneuronului central

Deficitul apare in special la muschii flexori ai membrului inferior
Tehnica: Pacientul in decubit dorsal cu coapsele si gambele fectate la 90*, ochii inchisi
Raspuns: Caderea lenta a membrului afectat

9) Mersul pe varfuri

Pentru: Scaderea fortei membrelor inferioare – leziunea motoneuronului periferic

Tehnica: Mers pe varfuri = flexie plantara a piciorului – radacina S1
Raspuns: Dificultate in executie

10) Mersul pe calcaie

Pentru: Scaderea fortei membrelor inferioare – leziunea motoneuronului periferic

Tehnica: Mers pe calcaie = dorsiflexia piciorului – radacina L5
Raspuns: Dificultate in executie

11) Testul deget-nas

 Pentru: Testarea coordonarii membrelor
Tehnica: Pacientul trebuie sa-si atinga rapid si de mai multe ori varful nasului cu fiecare
deget index alternativ si apoi aratatorul examinatorului altrenativ, intinzand bratul
complet la fiecare miscare.
*Sensibilizare: examinatorul isi muta degetul tinta
pacinetul face asta cu ochii inschisi

12) Testul calcai-genunchi

Pentru: Testarea coordonarii membrelor

Tehnica: Pacientul in decubit dorsal trebuie sa isi plaseze calcaiul pe genuchiul opus sis
a-l coboare de-a lungul crestei tibiale pana la haluce.
Raspuns: Pacientul cu afectiuni cerebrloase este incapabil sa execute miscarea cu
precizie
*Dismetie: se opreste inaintea tintei
*Hipermetrie: depasesc tinta
*Asinergie: necoordonat
*Tremor intentional: tremor la sfarsitul miscarii

13) Proba Romberg

Pentru: Testarea echilibrului

Tehnica: Pacientul in ortostatism, cu picioarele apropiate ( !! Dumitrascu: stam in fata
lui !! ), sau cu picioarele unul in fata celuilalt => Proba Romberg sensibilizat; initial cu
ochii deschisi – se apreciaza; apoi cu ochii inschisi - se apreciaza
Raspuns: (+) cade cand inchide ochii
- Ataxia proprioceptive: dezechilibrat imediat dupa ce
inchide ochii; miscari rapide, nesistematizate, neinfluentate
de miscarea capului
- Ataxia cerebeloasa: dezechilibrat tardive dupa ce inchide
ochii; miscari lente, sistematizate, poate fi infuentat de cap
(cade pe partea leziunii)
(-) dezechilibrul apare cu ochii deschisi => Ataxie cerebeloasa

14) Socul rotulian

 Pentru: Detectarea clinica a acumularilor de lichid in hidrartoza la nivelul genunchiului, in
cazul in care colectia e mica
Tehnica: Se aplica o presiune cu 2 degete in regiunea suprarotuliana si se comprima
rotula cu indexul plasat pe mijlocul acesteia
Raspuns: daca exista lichid => impactul rotulei de condilii femurali, senzatia de
“balonizare” determinate de deplasarea laterala a lichidului

15) Semnul valului

Pentru: Detectarea clinica a acumularilor de lichid in hidrartorza la nivelul genunchiului,

in cazul in care este o cantitate mare de lichid
Tehnica: Percutie in zona laterala a liniei articulare
Raspuns: Undele de presiune determinate de acumularea lichidului vor fi resimtite de
pulpa degetelor plasate de partea cealalta a genunchiului

16) Palparea tumefierii capsulare si sinoviale

Pentru: Identificarea tumefierii capsulare si sinoviale <- inflamarea sinovialei si a capsule

reprezinta un semn in poliartrita reumatoida
Tehnica: Palpare in timpul miscarii passive
Raspuns: Tumefiere remitenta, delimitata de marginile capsulare si care devine mai
ferma spre sfarsitul miscarii

17) Semnul Lasegue

Pentru: Provocarea durerii in hernia de disc lombara => elongarea nervului sciatic
Tehnica: Se reproduce sciatalgia prin ridicarea membrului inferior extins
Raspuns: Apare durerea < 45* => relevant

18) Semnul Tinel

Pentru: Provocarea durerii in compresiuni de nerv median = sindrom de tunel carpian

Tehnica: Se percuteaza nervul median
Raspuns: Durere si parestezii in teritoriul de distributie

19) Testul lui Schober

 Pentru: Evaluarea mobilitatii lombare in plan sagittal
Tehnica: Se masoara cu o banda centimetrica dostanta dintre apofiza spinoasa a
vertebrei L5 si un punct situate cu 10 cm mai sus; pacientul executa o flexie lombara
anterioara maxima
Raspuns: <15 cm => limitare a mobilitatii lombare <= durere, leziuni

20) Testul stabilitatii articulatie genunchiului

Pentru: Testarea sensibilitarii laterale a genunchiului

Tehnica: Cu o mana se imobilizeaza coapsa, cu cealalta mana se imprima gambei extinse
miscari de lateralitate (in valgus / varus)
Raspuns: Instabilitatea capsulara / ligamentara limitata poate fi determinate de leziuni
inflamatorii / traumatice ; artropatii <- instabilitate <- distrugere cartilaj, inflamatie
capsulara, rupture ligamenatre.
*Timpul de ambulatie si capacitatea de prehensiune determina capacitatea functionala
a articulatiei

21) Testul sensibilitatii profunde

Pentru: Testarea sensibilitatii proprioceptive – miartokinetica
Tehnica: Examinatorul executa miscari de flexie si extensie pasiva a halucelui si a
degetului mijlociu de la mana; pacientul cu ochii inchisi precizeaza semnul miscarii
Raspuns: Pierderea sensibilitatii profunde -> leziune de nervi periferici si / sau afectiuni
ale cordoanelor posterioare medulare

22) Semnul lui Hertoghe

Pentru: Aspectul sprancenelor; sprancene rare sau absente in 1/3 externa

*In mixedem / hipertiroidism

23) Semnul lui Stellwag

Pentru: Modificari ocular in Basedow-Graves; protuzia globului ocular din orbita datorita
retractiei pleoapei superioare si largirea fantei palpebrale
*Exoftalmie: daca se fede tot irisul

24) Semnul pungii de tutun

 Facies in sclerodermie; retractia dermului, buzele devin subtiri cu cute radiare peribucale

25) Semnul solnitei

In tetanos, contractia muschilor sternocleidomastoidieni => lasa relieful insertiilor lor 3

depresiuni ( fosa jugulara si 2 fose supraclaviculare)

26) Testul Rinne

Pentru: Diagnosticul hipoacuziei / surditatii de conducere

Tehnica: 1) Diapazonul plasat perpendicular pe axul lung al meatului auditiv extern, la
2,5 cm distanta -> conducere aeriana 5 secunde
2) Intrebam pcientul daca aude suntelul
3) Cand nu se mai aude, mutam diapazonul retroauricular ferm pe mastoid
4) Intrebam pacientul care sunet este mai puternic
- din fata urechii -> conducere aeriana
- din spatele urechii -> conducere osoasa
Raspuns: (+) Se aude mai puternic cel aerian => auz normal
(-) Se aude mai puternic cel osos => hipoacuze de conducere S/D
(+) sau fals (-) : surd, dar sunetul se transmite prin calota si e perceput de
partea calalta => hipoacuzie neurosenzoriala D/S

27) Testul Webber

Pentru: Diagnosticul hipoacuziei

Tehnica: 1) Diapazonul plasat pe mijlocul fruntii (vertex / menton)
2) Intrebam pacientul daca sunetul se aude mai bine pe o parte sau pe alta,
sau “in intreg capul” (= intre cele doua urechi)
Raspuns: - La fel de intens in ambele urechi = centralizat => auz normal
Lateralizarea spre partea hipoacuzica => hipoacuzie de conducere
Lateralizarea spre urechea sanatoasa => hipoacuzie neurosenzoriala

28) Semnul lui Argyll – Robertson

Pupile mici, neregulate, care nu reactioneaza la lumina dar reactioneaza la distanta
*Tabes dorsal
29) Test pentru motricitatea extraoculara

Pentru: testarea motricitatii extraoculare

Tehnica: Rugam pacientul sa urmareasca cu privirea degetul / creionul deplasat succesiv
in toate directiile
Raspuns: hipertonie muschi extrinseci ai globilor oculari – criza de tetanie
Hipotonie muschi extrinseci ai globilor oculari– miopatii, miastenia gravis,
boala Basedow-Graves

30) Testul pentru reflexul pupilar fotomotor

Pentru: Examinarea dinamicii pupilare

Tehnica: Clinic – acoperirea si apoi descoperirea alternative a celor doi ochi cu palma
examinatorului
Raspuns : Reflex direct – la ochiul testat
Reflex indirect – la ochiul opus

31) Testul pentru reflexul pupilar la distanta

Pentru: Examinarea dinamicii pupilare

Tehnica: Se solicita pacientul sa priveasca in departare si apoi sa-si mute privirea asupra
degetului examinatorului plasat la 5-10 cm de radacina nasului pacientului
Raspuns: Nomal – la distanta => midriaza
Aproape => mioza

32) Semnul Pembrton

Pentru: Gusa masiva cu compresiune traheala si congestive venoasa

Tehnica: Pacientul ridica bratele deasupra capului
Raspuns: Extremitatea cefalica devine cianotica

33) Nistagmus
 Pentru: Evaluarea fucntiei vestibulare, functia normal a ochilor
Tehnica: Rugam pacientul sa urmareasca cu privirea degetul/ un pix
Raspuns: Directie – orizontal, vertical, oblic, rotator
Sensul secuseo rapide – D, S, rotator, orar/ antiorar
Amplitudine

34) Palparea din fata a tiroidei

Pentru: Examinarea tiroidei

Tehnica: Examinatorul in fata bolnavului; pacientul culcat, cu perna sub ceafa =>
hiperextensie
1) Identificam istmul tiroidian -> distal de cartilajul cricoid (marul lui Adam)
care se mobilizeaza cu deglutitia
2) Policele plasate lateral de trahee; palpam profund, sub marginile anterioare
ale celor doi sternocleidomastoidieni -> cei doi lobi
3) Pacientul inclina capul in fata
4) Pensam lobul ipsilateral cand il apasam median pe celalalt
Raspuns: Localizare, dimensiune, suprafata, consistenta, sensibilitate, mobilizare

35) Palparea din spate a tiroidei

Pentru: Examinarea tiroidei

Raspuns: Analog 34)
Tehnica: Examinatorul se plaseaza in spatele pacientului, cu oplicele sprijinite pe ceafa
lui, folosind degetele II si III pentru palpare; in rest, analog 34)

36) Trugor

Pentru: Examinarea gradului de hidratare al tegumentului

Tehnica: Urmam viteza de revenire a pliului cutanat, la nivelul toracelui si subclavicular
Raspuns: Lent (untarziat) – deshidratare, denutritie; sau pierderea elasitictatii pielii

37) Semnul lui Koplik – patognomonic

 Pentru: Enantem ce precede exantemul in rujeola
Tehnica: (?) Micropapule albe asemanatoare grauntelor de gris, asezate pe fond
hyperemic, pe mucoasa jugala, langa ultimii molari

38) Semnul lui Pastia – Grozovici

Pentru: Scarlatina; la nivelul plicilor de felxiune (mai ales la nivelul coatelor), eruptia este
mai marcata, are aspect hemoragic linear, pielea lezata de toxina este traumatizata prin
miscari

39) Semnul lui Gottron – patognomonic

Pentru: Dermatomiozita; papule / placi de culoare rosu-aprins (ca o hrliotropului) sau

violaceu- inchis; raspandite la nivelul proeminentelor osoase pe fata dorsala a degetelor,
iclusiv peri unghial, dar si pe coate si genunchi

40) Testul lui Schamroth

Pentru: Ilustrarea unghiului eponichial

Tehnica: Punerea in contact a suprafetelor a doua unghii corespondente impreuna cu
fata dorsala a falangei distale.
Raspuns: Valori ale unghiului = 160* => exista fosta romboida
< 160 => dispare fosa => degete hipocratice

41) Testul mersului in tandem

Pentru: Tulburarile de tip ataxic

Tehnica: Rugam pacientul sa mearga de-a lungul unei linii drepte in timp ce calcaiul unui
picior vine in contact cu varful celuilalt picior in mod secvential
Raspuns: In mod normal nu exista dificultate la realizarea testului

42) Semnul fisicului

In boala Parkinson; tremuratura membrului superior: policele si indexul imita miscarea

de numarare a unor monede
43) Semnul godeului

Pentru: Edeme moi

Tehnica: Apasam cu pulpa degetelor 10 secunde asupra unei regiuni cu edem care
corespunde in profunzime unui plan dur; lichidul este dizlocat lateral si lasa o impresiune
care se sterge in cateva zeci de secunde
Raspuns: (+)
(-)

44) Semnul ciupitului

In zonele lipsite de planuri dure subiacente; plica subcutanata ridicata cu ajutorul a doua
degete persista pentru un timp datorita pierderii elasticitatii normale.

45) Semnul cojii de portocala

Aspect asemanator unei coji de portocala obtinuta la exprimarea cu doua degete a unei
portiuni de tegument

46) Semn Homans

Pentru: Edeme din trombozele venoase profunde

Tehnica: Dorsiflexia brusca si fortata a gambei de catre examinator
Raspuns: (+) la efectuarea manevrei apare durere

47) Semnul Battle

In spatele urechii in fracturile de baza de craniu; exista o echimoza in regiunea

mastoidiana; in momentul traumatismului poate sau nu sa apara otoragie.