CHIST HIDATIC

Clas. Gharbi!
Oamenii fac două tipuri principale ale bolii, echinococoza chistica (E. granulosus) și
echinococoza alveolară (E. multilocularis)

Este dezvoltarea intrahepatica veziculara tumorala a larvei de tenia echinococus.

Parazit din grupa cestodelor, alcatuit din cap si 2-3 proglote care contin la maturitate 500 oua
formate dintr-un embrion hexacant acoperit de o cuticula.

Adultul traieste in intestinul unor carnivore - câine, rar pisică, vulpe. Astea defechează pe
plante, legume iar omul si rumegatoarele le mananca-> sunt gazde intermediare. Ajung in ficat
(60%) plaman (15%), splină.

Infestatia directa - contact cu cainele

Indirecta- consum de apa infestata/legume nespalate

ECHINOCOCOZA PRIMITIVA
Parazitul adult in caine face oua -> pica pe sol la defecaţie ->
oule sunt rezistente la frig si ajung in intestinul omului fie
direct ca ai mangait cainele si ai bagat oua in gura, fie indirect
ca ai mancat plante care au intrat în contact cu fecalele
câinelui. Ajung in intestin, se elibereaza embrion hexacant(are 6
spini la gura) trece prin peretele intestinal si ajunge la ficat, plaman
si da nastere chistului hidatic
Rezumat: echinococoza primitivă e atunci când ouăle de
echinococus ajung din exterior în intestin -> sunt absorbite şi
larvele produc chiste.

ECHINOCOCOZA SECUNDARA
Ia nastere din scolecsii eliberati din ruptura chistului in cursul manevrelor chirurgicale sau a unei
traume. Mult mai grava, soc anafilactic, localizari multiple.
Rezumat: echinococoza secundară e atunci câdn se rupe un chist deja format în interiorul
organismului

MORFOPATOLOGIE
Perete:-Cuticula (anhistă)= membrană albă externă
-Membrana proligeră
 →lichid hidatic
→vezicule proligere cu scolecşi

Conţinut:-lichid hidatic - continut clar ca "apa de stanca"

-nisip hidatic →vezicule proligere
→vezicule fiice
→scolecşi liberi
Perichistul(chist advential) :rezulta din condensarea parenchimului hepatic prin dezvoltarea
chistului. Pe masura ce parazitul creste comprima parenchimul hepatic, vasele, căile biliare.

TABLOU CLINIC
Stadiu pretumoral - asimptomatic/nespecific. Este mic si cel mult poate da un sdr dispeptic
nespecific.
Poate fi evidentiat ecografic

Stadiu tumoral:
-hepatomegalie, tumoră palpabilă
-eozinofilie
-reactia Cassoni+ (Reactia Cassoni se efectueaza prin injectarea la antebrat a unui extract din parazitul Taenia
echinococcus; daca pacientul are in corpul sau parazitul cauzator al hidatidozei sau chistului hidatic se produce o reactie
puternica.) Astăzi
nu se mai foloseste pentru că are o sensibilitate de 70% si potenţial de reacţie
alergică puternică.
Anticorpi hidatici serici (anticorpi anti antigen 5)
Stadiul complicatiilor: icter, HTP, colectie pleurala
EVOLUŢIE ŞI COMPLICAŢII
Dezvoltare lentă, iar după 20-30 ani involuţie spontană±calcificare
Complicaţii biliare – fisurarea în căile biliare – reacţii alergice
 - ruptura în căile biliare – colică, icter, angiocolită(veziculele îţi
blochează CBP), şoc anafilactic
● Debut brusc, evolutie brutala si grava, angiocolita septica, icter mecanic intens,
fluctuent verzui, cu alterarea stării generale
● Uneori doar angiocolita septica (veziculele nu sunt îndeajuns de mari pentru a
bloca CBP) fara icter, flushing, urticarie
● Poate da STENOZE, sau LITIAZĂ PARAHIDATICĂ, COLECISTITĂ
HIDATICĂ (poză carte)
● Uneori mai silentions

Complicaţii septice - cavitatea chistului se infectează secundar fisurării sau rupturii – abces
hepatic - semnele de infectie

Complicaţii mecanice
-Ruptura în peritoneu – peritonită închistată sau generalizată, poţi avea ECHINOCOCOZĂ
PERITONEALĂ SECUNDARĂ (apariţia de multiple chiste hidatice în peritoneu)±şoc
anafilactic
-Ruptura în pleură, plămân şi bronşii – vomica hidatică (exteriorizare fragmente în cant.
mare prin tuse)
● Duce la empiem pleural, cu fistula bilio-bronsica.
-Ruptura în pericard–rară–tamponadă
-Ruptura în tubul digestiv–hidatidenterie (evacuarea chistului prin scaun -> atenţie la
riscul de echinococoză secundară)
-Ciroza hepatică şi HTP – prin compresiune pe canalicule biliare şi ramuri portale
-poate da echinococoză secundară (apariţia de noi chiste - orice traumatism şi contact cu bila
poate activa în acelaşi timp membrana proligeră)

Clas. GHARBI ecografică a chistului hidatic:

I - Chist anecogen (acefalochist)
II - Chist cu decolarea membranei (I Lewall)
III - Chist cu vezicule fiice (II Lewall)
IV - Chist cu membrane ratatinate (II Lewall) => masă heterogenă cu ecogenităţi în interior
V - Chist calcificat (III Lewall)

DIAGNOSTIC

1. LABORATOR:
-Afectare hepatica ASAT, ALAT, BLB, FA, GGT (totuşi ai o formaţiune în ficat,
normal că investighezi organul respectiv)
 -EOZINOFILIE (25%).
-Leucocitoza poate sugera infectia chistului.
-ELISA este de prima intentie si cel mai sensibil. Se poate face si imunoelectroforeza sa
se vada Ac anti antigen 5 pt confirmare specifica.
2. Ecografie - imagine hipoecogena, rotunda, net delimitata cu vezicule in interior sau
semnul decolarii membranei

3. CT- acuratete de 98%, diferenţiază foarte bine chistul hidatic de cel amoebian sau
piogen.
4. ERCP - sa vezi raporturile cu caile biliare, este si de tratament in caz de ruptura
intrabiliară
5. Rx - nu se vede de obicei mai nimic
6. RM nu da nici un avantaj in plus

DOAMNE FERI SA FACI PUNCTIE!!! =>

Ce faci?!
Foarte mare atentie la pacientii pe care ii suspectezi de fisurare/ruptura biliara.
● AB profilactic (pentru a evita angiocolita)
● Stentare percutana(Kehr) sau endoscopica (ERCP) => pentru a evita o eventuală
obstrucţie CBP
● Benzimidazol (albendazol) o luna => antihelmintic cu acţ. pe echinococus

Intervenţia chirurgicală este singura curativa.

Vârstnic, tarat cu cu chist mic, asimptomatic, calcificat - nu impune interventia
Tânăr, stare generală bună - indicaţie absoluta chiar si asimptomatic datorita posibilelor
complicatii

Obiective:-neutralizarea şi îndepărtarea parazitului-ser hiperton,Betadină

- chistectomie parţială
- prevenirea contaminării intraoperatorii- izolare intraop.
- rezolvarea cavităţii reziduale-sutură şi drenaj
-plombaj cu epiplon
CHH mici profunde - medicamentos (Albendazol)

La pacientii cu chist hepatic/pulmonar inoperabil(datorită stării pacientului, sau chiste mari

multiple):
● Albendazol si mebendazol 3-6 luni

Tratament chirurgical:
1. Sterilizarea chistului- injectarea de solutii hipertone in cavitatea chistului
2. Indepartarea parazitului:
i. chistectomie- la CHH unice, calcificate.
ii. rezectie partiala de organ(hepatectomie reglata) tinand cont de
segmentatie, indicata in chisturi voluminoase, multiple
iii. Rezectia domului proeminent (Lagrot) = cea mai utilizată în L.Vlad –
rezecţie chist (subtotal – perichistecomie) lăsând pe loc fundul chistului cu
elem. vasculo-biliare care sunt suturate. Rămâne astfel o cavitate mica
care se poate capitona (cu epiplon?)
3. Tratamentul cavitatii reziduale
i. Sutura si drenaj, plombaj cu epiplon.

Se dau benzimidazoli aprox 1 luna, (3-6 la E.multilocularis=echinococoza alveolara)

Se face hemoleucograma, funcţia hepatică şi ecografia la 2 saptămâni timp de 3 luni, apoi o data
pe luna, după operaţie, în timpul tratamentului cu benzimidazoli (sunt destul de toxici)
ELISA sau aglutinare indirecta la 3,6,12,24 luni pentru recurenta
Tehnica Pair - puncţie aspiraţie cu ser hiperton, injectare, reaspiraţie (faci ecoghidat) -
când nu e indicată rezolvarea chirurgicală

Tratament L.Vlad:
-întotdeauna indicaţie operatorie
-evoluţie NUMAI spre complicaţii

Obiective:
-sterilizare parazit: formol (toxic pentru căile biliare, nu se mai foloseşte) sau sol.
hipertone/apă oxigenată
-îndepărtare parazit: CHISTOTOMIE - paliativ (eliminare mb, conţinut) sau
CHISTECTOMIE - curativ (extirpare chist întreg)
-tratament cavitate reziduală

A)Chistectomia poate fi:

-ideală (Napalkov): scoţi chistul fără a-l deschide, fără puncţie prealabilă
-după puncţie evacuatorie prealabilă (Constantini): puncţionare-sterilizare-evacuare lichid
şi parazit-extirparea chistului cu tot cu adventiţie

Avantaje chistectomie:
-nu lasă cavitate reziduală
-îndepărtează şi ţesutul fibros granulativ, şi calcificările chistului
-minim de sacrificiu parenchimal

Dezavantaje:
-risc lezare elemente vasculo-biliare

CHISTECTOMIA - chiste unice, superficiale, calcificate

B)HEPATECTOMIA - rezecţia unei părţi a ficatului care conţine chistul

-în chiste voluminoase supurate, multiple, ce interesează un lob întreg
-în localizările de la niv. lobului stâng

C)PERICHISTECTOMIA - rezecţia domului proeminent (Lagrot) - cea mai utilizată

tehnică
= rezecţie chist, dar laşi perichistul pe loc (care conţine
elementele vasculobiliare)
- rămâne o cavitate mică pe care o poţi capitona (ex. cu epiplon)
- aşa nu afectezi elementele vasculobiliare

Trat. chist biliar RUPT în căile biliare: COLEDOCOTOMIE cu evacuare membrane şi

SFINCTEROPLASTIE ODDIANĂ de drenaj (drenaj bipolar)