Abordarea pacientului

neurologic
Simptome neurologice
Tulburari de mers
Paralizii
Atrofii musculare
Tulburari de echilibru si
coordonare
Sindroame vertiginoase
Miscari involuntare
Dureri, disestezii
(hiperestezie dureroasa,
alodinie)
Parestezii, amorteli
Tulburari sfincteriene
Pierderi de cunostinta
tulburari de vorbire: afazie,
disfonie, disartrie
Tulburari de vedere:
diplopie, amauroza,
hemianopsie, cecitate
Tulburari ale auzului
Tulburari de deglutitie
Cefalee
Tulburari psihice
Sindroame neurologice

Sindrom asociere de semne neurologice

Sindroame motorii
Sindroame senzitive
Sindroame de trunchi cerebral
Sindroame corticale
Sindroame cerebeloase, etc
Examenul neurologic

Unde este localizata leziunea

Leziune unica
Leziuni multiple

Leziuni difuze

Care este natura leziunii?

 Localizarea leziunii

Cortex Jonctiunea
Substanta alba neuromusculara
subcortical Muschi
Trunchi cerebral
Cerebel
Maduva spinarii
Radacini
Nervi periferici
Examenul neurologic
Anamneza
Directa
Indirecta
Examenul obiectiv general
Examenul neurologic
!!! Daca anamneza, examenul obiectiv nu se
potrivesc, unul sau celalalt (sau amandoua) sunt
gresite
=> este necesara reluarea examinarilor
Poti sa vezi o multime de lucruri
doar observand !!!
Anamneza
Cat mai detaliata
Directa, indirecta
Urmareste toate simptomele
Modalitate de instalare: acut, subacut, cronic
Ordinea cronologica a aparitiei
Evolutie: stationar, regresiv, progresiv, pusee,
Tratamente anterioare
Examenul clinic general
Toate aparatele si sistemele trebuie evaluate
Atentia se focuseaza pe segmentele unde
sunt modificari
Sunt importante si lucrurile care nu pare ca
au legatura cu boala actuala!!
Examenul obiectiv
neurologic
Examenul neurologic
Atitudini particulare
Semne meningeale
Evaluarea functiilor psihice
Starea de constienta

Starea functiilor psihice

Examinarea nervilor cranieni

Evaluarea functiei motorii
Miscari involuntare

Forta musculara

Tonus muscular

ROT

Reflexe patologice

Tulburari de echilibru si coordonare

Evaluarea functiilor senzitive

Evaluarea mersului
Atitudini particulare
poziii anormale ale corpului, membrelor
sau ale unor segmente de membru
Cocos de pusca
Devierea conjugata a capului si globilor oculari
Mana in gat de lebada
Torticolis: retrocolis, anterocolis, laterocolis
Semne meningeale
Redoarea cefei se examineaz prin efectuarea micrii
de flexie a capului pe torace, la pacientul n decubit
dorsal i cu membrele extinse
Semnul Brudzinski: pacientul n decubit dorsal ,
examinatorul flecteaz capul pacientului pe torace ceea
ce va duce la flectarea gambelor pe coapse i a
copselor pe bazin
Semnul Kernig: la pacientul n decubit dorsal nu se
poate efectua ridicarea membrelor inferioare n unghi de
90 pe bazin dect prin flectarea gambelor pe coapse.
Contiena
este un cumul al modalitii de recepie a
stimulilor, de prelucrare a lor i elaborarea
rspunsurilor.
Leziunile substanei reticulate afecteaza
contiena
Se urmrete de fapt modul n care pacientul
rspunde la stimuli verbali i dureroi
Starea de constienta
Constient examinarea functiilor psihice
Sindrom confuzional investigare,
tratament de urgenta
Constienta alterata precizarea tipului de
alterare a constientei
Starea confuzionala
Reprezint alterarea tuturor funciilor
intelectuale: gndire, atenie, memorie,
percepie, orientare
Apare foarte frecvent la persoanele vrstnice
Se instaleaz rapid progresiv (minute, ore)
Are caracter fluctuant: alterneaz perioade
de somnolen, hipoactivitate cu perioade de
agitaie psihomotorie.
Alterarea constientei
Somnolena reacie ntrziat la stimuli
verbali i o reacie prompt la stimuli dureroi
Obnubilare ambele modaliti de stimulare
au un rspuns ntrziat.
Stupoare reacie greoaie la stimuli verbali i
aprare ntrziat la stimuli dureroi.
Coma nu exista deloc rspuns la stimuli
verbali. Rspunsul la stimuli dureroi depinde
de profunzimea comei
 Scala Glasgow
DESCHIDEREA SPONTAN 4
OCHILOR LA COMAND VERBAL 3
LA STIMULARE DUREROAS 2
ABSENT 1
RSPUNSUL PROMPT, ORIENTAT 5
VERBAL CONFUZ 4 INTERPRETARE
NEADECVAT 3 -total: 15 puncte
NEINTELIGIBIL 2 -coma: 7 puncte sau mai
ABSENT 1 puin:
RSPUNSUL INTIT, LA COMAND 6 -7 coma superficial,
MOTOR INTIT, LA STIMULI DUREROI 5 -7-6 com medie
FR INT, LA STIMULI 4 -<6 com profund
DUREROI 3 -se poate extinde scala:
SINERGISME N FLEXIE 2 -13 confuzie
SINERGISME N EXTENSIE 1 -10-9-obnubilare,
ABSENT stupoare
functiile psihice
Limbajul
Orientarea
Perceptia
Memoria
Praxia
Gnozia
Capacitatea de concentrare
Rationamentul, logica
Dispozitia
Limbajul
este produsul activitii complexe i
coordonate a unor arii nervoase
specializate din creier
const att in forma gndurilor noastre i
nelesul exprimrilor noastre verbale, ct
i percepia acestuia de ctre o alt
persoan
Examinarea limbajului
Se urmareste:
Intelegerea limbajului
Executarea ordinelor: simplu-complex
Testul cu simboluri
Exprimarea verbala:
Fluenta
Denumirea obiectelor (anomie)
Repetarea cuvintelor
Numararea
Descrierea
Cititul
Scrisul
Afazia
Tulburarea limbajului, consta in imposibilitatea de
a exprima sau a nelege cuvintele spuse sau
scrise
Forme:
Motorie, nonfluenta (Broca)
Senzoriala, fluenta (Wernicke)
Globala
Alexie
Agrafie
Diferenta: disfazie, tulburari de pronuntare
(disartrie, dislalie, rinolalie, anartrie)
Testarea afaziei
Teste n vederea determinrii unei tulburri de
exprimare:
Exprimarea vorbirii: spontane, repetate
Exprimarea scrisului: spontan, dictat, copiat, desen
Teste pentru determinarea nelegerii:
Executarea unor ordine: simple, complexe
Teste cu simboluri
Examenul cititului
Teste pentru diagnosticul clinic al afaziei: AAT (Aachem
Aphazia Test): este cel mai complex, face posibil
aprecierea capacitii de comunicare, determinarea
modalitilor lingvistice afectate i evaluarea progreselor
pacientului.
Memoria
Imediata
In realitate evalueaza mai degraba atentia
3 obiecte pe care trebuie sa le repete pacientul imediat,
dupa 3 si dupa 5 min
Memoria recenta
Evenimente recente
Memoria de lunga durata
Evenimente istorice
Evenimente personale
Orientarea
Asupra propriei persoane
In timp: ziua, luna, anul
In spatiu: zona, localitate, cladire, etaj
Praxia
Praxia: capacitatea de a efectua gesturi adecvate
unui scop
Eupraxia: execuia corect a micrilor, a gesturilor,
ntr-o form i succesiune adecvat unui scop
Orice micare voluntar
precedat de un plan general anticipator, de o schi
ideatorie care se elaboreaz n lobul parietal stng (aria
40)
se transmite centrului ideomotor (din lobul frontal stng
aria 6, premotorie) unde se formeaz engramele kinetice
se proiecteaz bilateral pe circumvoluiile frontale
ascendente (homunculus motor).
Apraxia
incapacitatea de a executa gesturi adecvate unui
scop, n absena oricrei tulburri neurologice
elementare (deficit motor, de coordonare, de
sensibilitate, micri involuntare)
Ideatorie, prin lezarea centrului ideator: nu poate utiliza
corect obiecte uzuale, nu respecta ordinea uzuala a
miscarilor
Ideomotorie, prin lezarea legaturii dintre centrul ideator si
motor: nu face acte la cerere, spontan aceleasi acte sunt
posibile (suflat nasul)
Melokinetica, prin lezarea centrului ideomotor: de obicei
unilateral, se poate limita la un singur grup muscular.
Micrile automate sunt la fel de afectate ca i cele
voluntare
Forme particulare de apraxie
apraxia buco-facio-lingual: bolnavul nu poate efectua micri
voluntare ale feei, gurii, limbii la comand, dar pot fi ndeplinite
reflex sau automat. Frecvent asociat afaziei Broca
apraxia trunchiului: dificultatea bolnavului de a se culca n pat,
de a se ridica, de a se ntoarce, de a pi nainte sau napoi
apraxia mersului: pierderea iniiativei i a ndemnrii mersului
apraxia de mbrcare: imposibilitatea bolnavului de a se
mbrca, dezbrca. Se asociaz cu tulburri ale orientrii
dreapta-stnga
apraxia amuzic: apraxie melokinetic localizat pe muchii
laringelui
Gnozia
funcie integrativ, graie creia individul
recunoate obiectele i fenomenele din
mediul extern i intern, i semnificaia lor,
pe baza calitilor senzitivo-senzoriale ale
acestora
Agnozia
bolnavul dei are facultile mintale i
organele de sim intacte, nu mai poate
recunoate obiectele, fenomenele i
semnificaia lor, elemente pn atunci
perfect identificate de el
Agnozii: tactile, vizuale, auditive
Agnoziile tactile
(astereognoziile)
Se produc prin leziuni n lobul parietal
Pacientii au: deficit de recunoatere a obiectelor cu
ajutorul pipitului de ctre un subiect (cu ochii
nchii) ale crui sensibiliti elementare sunt intacte
Sunt:
agnozii tactile primare:
ahilognozie (nu recunoate prin palpare materialul),
amorfognozie (nu recunoate forma i dimensiunea
obiectului)
agnozii tactile secundare: asimbolia tactil dei morfognozia
i hilognozia sunt intacte, nu recunoate obiectul
Agnoziile vizuale

Pierderea posibilitii de recunoatere a obiectelor cu

ajutorul vederii, dei bolnavul nu are nici o modificare
evident senzitiv-senzorial iar facultile sale mintale sunt
conservate
Sunt:
agnozia vizual pentru obiecte
agnozia pentru imagini
agnozia vizual asociativa
agnozia vizual spaial
agnozii vizuale ale simbolurilor grafice
prosopagnozia (agnozia pentru fizionomii)
cecitatea psihic: bolnavul nu poate recunoate obiectul
exclusiv prin vedere, ci este necesar s recurg i la alte
mijloace senzitiv-senzoriale (pipit, auz, miros); (n cecitatea
cortical se pierde complet orice senzaie i percepie
vizual)
Agnoziile auditive
imposibilitatea recunoaterii sunetelor i a
semnificaiilor prin auz
Sunt:
surditatea psihic total sau agnozia auditiv
complet: bolnavul percepe zgomotele, poate compara
intensitile acestora, le poate localiza spaial, dar este
incapabil s defineasc natura, proveniena,
semnificaia lor, cu alte cuvinte s le identifice
surditatea verbal sau agnozia verbal pur
agnozie muzical - amuzia
Agnozia imaginii corporale
tulburrile schemei corporale
alterarea sau pierderea perceperii, recunoaterii
i reprezentrii n fiecare moment de ctre
bolnav a existenei sale corporale n ansamblu i
pe segmente
Sunt:
asomatognozia: nerecunoaterea prilor propriului
corp
autotopognozia: imposibilitatea de a-i descrie prile
propriului corp
agnozie digital: nu distinge ntre ele degetele minii
proprii sau ale examinatorului (Sindrom Gerstman:
agnozie digital, dezorientare dreapta-stnga,
acalculie, agrafie)
Alte functii cognitive
Calculul
Abstaractizarea
Capacitatea de a face similaritati,
deferentieri
Judecata
Personaliatea
Comportamentul
Pacientul dificil

Observarea este cheia

Aveti rabdare
Pacienti agitati: pot fi agresivi, violenti!!
Pacienti care nu raspund: refuza sa participe,
negativisti
Pacienti necooperanti: neatenti, preocupati,
ofera informatii vagi
Pacienti isterici
nervii cranieni
I olfactiv
II- optic
III oculomotor comun
IV trohlear
V trigemen
VI oculomotor extern
VII facial
VIII- acusticovestibular
IX glosofaringia
X vag
XI accesor
XII - glosofaringian
Examenul nervilor cranieni
Examinarea da relatii despre nervii cranieni,
dar si despre trunchiul cerebral, cerebel,
emisferele cerebrale, transmiterea sinaptica
Nervii cranieni au componente motorii,
senzitive, vegetative
Primele doua perechi de nervi cranieni sunt,
de fapt, prelungiri ale substantei cerebrale,
nu au structura nervilor periferici
Nervul olfactiv (perechea I )
Anamneza
Scaderea sensibilitatii mirosului
Leziuni ale mucoasei olfactive
Leziuni ale tracturilor olfactive
Perceperea unor mirosuri inexistente
(halucinatii)- leziuni cerebrale
Examinarea mirosului: cu betisoare imbibate
in substante aromate (! Nu iritante) se
examineaza fiecare nara pe rand, cealalta
fiind acoperita
Sistemul vizual
Tulburari vizuale
Anamneza
Diplopie (vedere dubla)
Alterarea monoculara, binoculara a vederii
Scaderea acuitatii vizuale
Modificari ale campului vizual
Scotoame
Scotoame luminiscente
Hemianopsie
Examinarea vederii
Acuitatea vizuala
Optotip
Evaluare clinica:
Vedere incetosata
Numara degetele
Percepe miscarile mainii
Percepe senzatia de lumina

Campul vizual
Campimetru
Clinic: comparativ cu campul vizual al examinatotului
Examenul de fund de ochi
Oculomotricitatea
Examinarea oculomotricitatii
Paralelismul axelor globilor oculomotori
Miscarile globilor oculomotori in toate
directiile
Pupilele (! Egalitatea pupilara)
Reflexul fotomotor
Direct
Consensual
Ce se poate observa
Ptoza palpebrala
Strabism

Anizocorie = inegalitate pupilara

(este afectata pupila fara reflex fotomotor)

Paralizia nervului
oculomotor comun
N III
Paralizia nervului trohlear
N IV
Paralizia nervului oculomotor
extern
Reflexul fotomotor
Nervul trigemen
Nervul trigemen
Anamneza:
Parestezii
Dureri
Hipo/anestezie
Patologie
Nevralgia esentiala de trigemen ( nu sunt semne
neurologice)
Nevralgia secundara de trigemen ( alaturi de alte
semne neurologice)
Examinarea nervului trigemen
Sensibilitatea fetei
Ramuri: oftalmic, maxilar, mandibular
Cu o perie, tampon de vata, atingere cu degetul
Reflexul cornean: atingerea corneei cu un tampon
curat de vata determina inchiderea pleoapei
Bratul aferent: nervul trigemen
Bratul eferent: nervul facial
Componenta motorie:
Muschii masticatori: strangerea maxilarelor si palparea
muschilor masticatori, miscarea laterala a maxilarului
inferior
Reflexul mandibular: in leziuni ale trunchiului cerebral
Nervul facial
Examinarea nervului facial
Se urmareste simetria fetei
In repaus
In timpul mimicii
Se solicita efectuarea unor miscari care evidentiaza
asimetria:
Incretirea fruntii
Inchiderea/inchiderea fortata a pleoapelor
Deschiderea gurii, aratarea dintilor, zambitul
Muschiul platisma: impingerea barbiei contra rezistenta

Examenul gustului: betisoare imbibate in solutii

saline si dulci care ating cele 2/3 anterioare ale
limbii
Nervul acustico-vestibular
Examinarea nervului
acustico-vestibular
Componenta auditiva
Ceas, miscarea firelor de par in fata conductului
auditiv extern
Probele instrumemtare: diapazon
Audiograma
Componenta vestibulara
Proba Romberg
Proba bratelor intinse
Nistagmus
Nervii IX, X, XII
Anamneza: tulburari de deglutitie, fonatie
Examinarea - examenul cavitatii bucale
Valul palatin in repaus si in miscare
Reflexele velopalatine
Limba:
Aspect (atrofii, fasciculatii)
Miscari: protruzie, miscarea laterala
Aspectul cavitatii bucale
Protruzia, miscarea limbii
Paralizia valului palatin
Paralizia limbii
Nervul accesor
Nervul accesor
Nerv strict motor
Muschii trapez si sternocleidomastonidian
Paralizia determina torticolis
Semne motorii

Semne de deficit: deficit motor

Semne de exces: criza partiala motorie
(Jacksoniana)
Semne ale disfunctiei: miscari anormale
Examinare
Observarea, analiza miscarilor involuntare
Probele de pareza
Forta musculara segmentara, miscari
segmentare
Tonusul muscular
ROT
Reflexe patologice
Miscari involuntare
Localiazarea
Ritmicitatea/sau absenta ei
Amplitudinea
Intensitatea
Apariia/agravarea n repaus sau activitate
Modificarea n funcie de medicaie sau de condiii
fiziologice (oboseal, adoptarea unor poziii, emoii)
Modul n care interfer cu activitatea zilnic.
Probele de parez

Pentru membrele superioare, proba bratelor intinse:

ridicarea membrelor la nivelul umerilor cu faa
palmar a minii n sus. Pe partea paralizat
pacientul aduce mna n pronaie n deficitele de
mic intensitate i nu o poate ine ridicat sau nu po
poate ridica, n deficitele de intensitate mai mare
Pentru membrele inferioare:
proba Mingazzini: membrele inferioare ridicate la 45 n
extensie
proba Barr: membrele inferioare ridicate n flexie coapsa
pe bazin si gamba pe coapsa, la 90
Pacientul n decubit ventral: gambele ridicate la 45
Tonusul muscular
Rezistena pe care o opun masele musculare la
realizarea micrilor pasive, datorat elasticitii
fibrelor musculare i reflexelor tonice.
Bilant articular anterior! (ankiloze, redoare articulara)
Examinarea:
Palparea maselor articulare
Executarea unor micri pasive repetate de flexie-extensie
a membrelor n:
articulaia cotului

articulatia radio-carpian

articulatia genunchiului.
Miscarile segmentare
Forta musculara segmentara
Toate miscarile la nivelul membrelor
Simetric, comparativ stg-dr
De stiut: muschi, nervi, radacini
Forta musculara (Motor
Research Scale MRS)
0 nu sunt miscari
1 schiteza miscari
2 miscari in plan orizontal
3 miscari antigravitationale
4 miscari antirezistenta
5 miscari normale
Abductia si adductia bratelor
Flexia si extensia cotului
Extensia pumnului
Flexia si extensia coapsei
Flexia si extensia genunchiului
Flexia dorsala si plantara a
piciorului
Modificari are tonusului
muscular
Examinare: miscari pesive repetate de flexie
extensie in articulatia cotului, pumnului,
genunchiului
Modificari
Hipotonia: scderea / absena rezistenei musculare
Hipertonia: creterea rezistenei musculare
spasticitatea este o hipertonie elastic, in lama
de briceag
rigiditatea este o hipertonie plastic, roat
dinata.
Spasticitatea
Este o hipertonie elastic, in lama de
briceag
Se poate evidenia mai bine dac micrile
de flexie-extensie sunt realizate rapid
Este mai accentuat la primele micri, apoi
cedeaz
Este mai accentuat pe flexori la membrele
superioare i pe extensori la membrele
inferioare.
Rigiditatea
Este o hipertonie plastic, roat dinata.
Este determinat de contracia concomitent a muchilor
agoniti i antagoniti
n cazurile severe apare blocajul micrii.
Prezena acestui aspect la realizarea flexiei-extensiei n
articulaia rodio-carpian se numete semnul Noica.
O tehnic de sensibilizare este proba Negro: pacientului
i se cere s ridice membrul inferior de aceeai parte n
timp ce examinatorul efectueaz micarea pasiv de
flexie-extensie in articulatia radio-carpiana.
Reflexele osteotendinoase
(ROT)
Au la baz reflexul miotatic.
Sunt determinate de lovirea cu ciocanul de
reflexe a tendonului muchiului pe o
excrescen osoas
ntinderea fusului neuromuscular determin
contracia muscular
 calea aferent 3 sinapsa
1 MDUVA
receptor
SPINRII

ARC
STIMUL REFLEX

4
neuron motor
calea eferent
efector
RSPUNS
Localizarea ROT

Stilo-radial C6-C7: percutia apofizei stiloide a radiusului. Se

obtine flexia antebratului pe brat
Bicipital C6-C7: percutia tendonului muschiului biceps
brahial la plica cotului. Se produce flexia antebratului pe
brat
Tricipital C7-C8: percutia tendonului tricepsului brahial la
cot. Se produce extensia antebratului pe brat
Rotulian L2-L4: percutia tendonului rotulian. Se obtine
extensia gambei pe coapsa
Achilian L5-S1: percutia tendonului achilian. Se obtine
flexia plantara a piciorului
Modificari ale reflexelor
Diminuarea/abolirea= hipo/areflexie, in leziuni
ale NMP, cailor sensibilitatii profunde
Exagerarea in leziuni ale NMC
ROT vii
ROT clonloide
Inversarea in leziuni ale maduvei spinarii
Evaluarea reflexelor
0 ABSENTE
1 PREZENTE CU SENSIBILIZARE
2 NORMAL
3 ACCENTUATE
4 VII
5 - CLONOIDE
Reflexe cutanate
Reprezinta contractia musculara declansata prin
excitarea superficiala a pielii
Au o mare componenta supramedulara
Enumerare:
Cutanate abdominale:
Superior: T6-T7

Mijlociu: T8-T9

Inferior: T10-T12

Cremasterian : L1-L2
Cutanat plantar: L5-S1
Reflexele patologice
sunt reflexe prezente la nou nscut care apoi dispar
i reapar n condiii patologice (se pare prin procese
de dezinhibiie)
Cel mai cunoscut este semnul Babinski: la
stimularea regiunii laterale a plantei se obine
extensia halucelui. Este un semn caracteristic
leziunii neuronului motor central.
Alte reflexe patologice:
R. naso-palpebral
R. de suctiune
R. palmo-mentonier (Marinescu-Radovici)
Semnul Babinski
Ataxia
este rezultatul leziunilor emisferelor cerebeloase sau
cilor cerebeloase
Efectuarea probelor nu este influentata de inchiderea
ochilor. Daca apar diferente, este vorba despre o
tulburare de sensibilitate.
Clinic apar: tulburri de echilibru si de coordonare si
hipotonie.
Pacienii prezint dismetrie, disdiadocokinezie, tremor
de aciune
Au tulburri de echilibru, care gradat se exprim prin:
pierderea capacitii de a menine direcia mersului,
mersul este titurbant, ebrios, cu baz de susinere
lrgit. Ulterior, mersul nu mai este posibil, pacientul
nu mai poate menine nici poziia eznd, cade spre
partea emisferului cerebelos afectat.
La pacientul examinat n decubit dorsal exist puine
semne, acestea apar doar la ridicare i n micare.
EXAMINAREA COORDONRII
Probe de dismetrie: precizia cu care se face micarea, cu care
este atins o anumit int.
probele indice-nas i clci-genunchi
miscarea clciul pe creasta tibiei
(proba gtului sticlei, a paharului, proba indice-indice: s ating
vrful unui indice cu cellalt)
Probe de diadocochinezie (micri rapide alternante): proba
marionetelor micri repetate de pronaie supinaie a minilor
Probe de ataxia trunchiului:
La ridicarea din clinostatism, pacientul nu fixeaz clciele pe
planul patului ci ridica i picioarele
La mpingerea trunchiului n spate de ctre examinator, pacientul
nu face flexia genunchilor i cade pe spate
Mersul
Mersul este o funcie complex ce implic interaciunea
sistemului motor, de coordonare, a sensibilitii i intervenia
funciilor nervoase superioare.
Se solicit variate modaliti de mers:
Ridicarea din sezand, initierea mersului
Mers pe toata talpa, pe calcaie, pe varfuri
Intoarcerea in mers
Se urmresc :
Postura corpului
Pornirea, oprirea, intoarcerea
Simetria si marimea pasilor
Miscarea sinergica a membrelor superioare
Mentinerea directiei de mers
Tipuri patologice de mers
Mersul ataxic (direcie nesigur, tendin de
cdere)
Mersul hemiparetic (cosit)
Mersul paraparetic spastic
Mersul stepat
Mersul dansant
Mersul miopatic
Mersul parkinsonian
Acuze senzitive
Parestezii: percepii pe care pacienii le simt n absena unor
stimuli obiectivi.
Dureri spontane
Permanente: superficiale, profunde
Descarcari dureroase, de tip nevralgic
Cauzalgia:durere permanent, intens, cu caracter de arsur,
exacerbat de orice micare, de orice atingere.
Semne de deficit:
Hipoestezie: scderea sensibilitii
Anestezie: nu percep stimulii tactili
Disestezii = percepii anormale ale stimulilor
hiperestezia = percepia exagerat a unor stimuli de intensitate
normal
alodinia = orice stimul este perceput ca dureros
EXAMINAREA SENSIBILITII

Este posibil doar la pacientul contient, i cooperant

Sunt examinate toate tipurile de sensibilitate
Sensibilitatea dureroas folosete un ac i pacientul este atins
cu vrful i cu gmlia acului. Se cere pacientului s descrie
stimulul cu un singur cuvnt: ac sau gmlie.
Sensibilitatea termic: eprubete care conin ap cald i rece.
Pacientului i se cere s spun cald-rece, n funcie de eprubeta
cu care a fost atins.
Sensibilitatea vibratorie se examineaz cu diapazonul pus n
vibraie i aplicat pe excrescenele osoase ncepnd de la
membrele inferioare, distal spre rdcin si apoi la membrele
superioare.
Sensibilitatea mioartrochinetic se examineaz cernd
pacientului s recunoasc poziia n care examinatorul fixeaz
anumite segmente corporale (de obicei degetele).
Principii in examinarea
sensibilitatii
Se examineaza simetric dreapta-stnga
Se compar senzaiile distal - proximal
Se examineaza fiecare dermatom sau nerv n
parte
Localizarea se stabileste incepand de la
mijlocul ariei spre periferia acesteia
Tulburari de sensibilitate
Hemihipoestezie/hemianestezie
Sindromul altern senzitiv
Nivel de sensibilitate
Hipoestezie distala in manusi, ciorapi
Tulburari segmentare ale sensibilitatii:
dermatom, troncular
Tulburari corticale de sensibilitate
Harta standard a dermatoamelor
Aspecte corticale ale
sensibilitatii
Stereognozia: recunoasterea unor obiecte pe
baza caracterelor lor identificate prin palpare
Discriminarea a doi stimuli (extinctia):
compasul lui Weber
Stimulare concomitenta bilaterala (Inatentie
senzitiva)
Barestezia
Recunoasterea texturilor