Semiologie medicală 5

Elena Gologan

Agenda
1.Semiologie neurologică
2.Semiologie psihiatrică
principiile examenului neurologic
• Colaborează cu pacientul: privește și ascultă
• Nu repeta manevre nenecesare
• Rapid și fiabil
• Compară dr-stg
 model bazal de examinare neurologică

1. Atitudinea neurologică
2. Funcțiile corticale
3. Echilibrul static şi dinamic
4. Motilitatea voluntară + coordonare
5. Tonus muscular + motilitate pasivă
6. Reflexele
7. Tulburări trofice și vegetative
8. Sensibilitatea
9. Mişcările involuntare
10. Nervii cranieni
11. Tulburări de limbaj și praxie
 Anamneza/heteroanamneza
1. astenie, apatie
2. tulburări de memorie şi intelect
3. cefalee
4. crize de pierdere a cunoştinţei
5. tulburări de vedere
6. tulburări de auz
7. tulburări de echilibrului, vertij
8. tulburări ale vorbirii şi dificultate la înghiţit
9. existenţa unui deficit motor, a unor mişcări
involuntare
10. durere de spate
 ahc
1. boli genetice: DMP, coree, ataxii spinale
2. circumstanţe favorizante: epilepsie
3. boli cu afectare secundară neurologică:
HTA, DZ, ATS
4. transmitere transplacentară: sifilis,
toxoplasmoză, HIV
Antecedente

1. circumstanţe ale gestaţiei și Comportamente, condiții existențiale

naşterii
2. bolile copilăriei
1. Ocupație, poziții vicioase,
3. traumatisme
toxice
4. intervenții chirurgicale
2. Alcool
6. DZ
7. boli cardiace, HTA 3. Tutun
8. boli respiratorii 4. Droguri
9. boli digestive
10. boli renale
11. boli endocrine
12. tumori maligne
 examenul neurologic
• Nivelul afectat: cerebral, spinal, periferic, combinații
• Focalizarea leziunii: dr, stg, centrală, difuză
• Efectul leziunii: +/- efect de masă
• Etiologia:
1. Vasculară
2. Degenerativă
3. Inflamatorie
4. Imunologică
5. Neoplazică
6. Toxică-metabolică
7. Traumatică
 1. atitudinea neurologică
• Boala Parkinson: rigidă, anteflexie, mimica,
“semn de întrebare”, inexpresivă, privire
fixă, clipit rar
• Meningită: “cocoş de puşcă”
• Paralizia de radial: mîna in “gît de lebădă”
• Opistotonus: AVC, traumatisme cerebrale,
tetanos, iatrogen (neuroleptice)
• Mîna “în grifă”: paralizia de median
• Torticolis
boala Parkinson
cubital “grifă”
 2. funcțiile corticale
1. Nivelul de conștiență 3. Limbajul:
• Conștient • Înțelegere
• Inconștient: obnubilat, • Exprimare: fluență,
stuporos, comatos corectitudine
• Deconectat: status gramaticală, construcții
vegetativ • Definiție
2. Statusul mental = • Repetiție
• Articulație
explorare neuropsihică
• Orientat temporo-spațial
• Confuzie/delir
• Deteriorare cognitivă:
demență
 scara Glasgow: max 15
• Deschide ochii: spontan (4), la ordin (3), la
durere (2), nu (1)
• Răspunde verbal: orientat (5), confuz (4),
incoerent (3), somnolent (2), nu (1)
• Răspunde motor: la ordin (6), orientat la
durere (5), retractat la durere (4), flexie
anormala (3), extensie anormala (2), nu (1)
 3.a. echilibrul static
Ortostatismul poate fi modificat de:
1. Modificări ale tonusului muscular
2. Prezența mișcărilor involuntare
3. Disfuncții cerebeloase
4. Disfuncții ale sistemului vestibular
5. Tulburări de sensibilitate profundă

 Boli extrapiramidale (B. Parkinson)

 Tabes
 Polinevrite
 Paralizii
 examinarea staticii: proba Romberg
Ortostatism
Calcîiele lipite
Mîinile înainte
Închide ochii
Daca nu menţine poziţia » proba +
1.Tip cerebelos: tendința de cădere nu este influiențată de
închiderea ochilor
2.Tip vestibular:
Dezechilibrare accentuată de închiderea ochilor
tinde să cadă pe partea vestibulului lezat
Direcția de cădere este influiențată de poziția capului
3.Tip tabetiform (mioartrokinetic): tendință de cădere în toate
direcțiile accentuată mult la închiderea ochilor
 3.b. examenul mersului
• Examinatorul se uită inițial la picioare apoi la tot corpul
• Se apreciază:
1. Lungimea pasului
2. Viteza de mers
3. Desprinderea piciorului de pe sol
4. Gradul de ridicare a piciorului
5. Direcția de ridicare a piciorului
6. Reluarea contactului cu solul
7. Stabilitate în mers
8. Poziția trunchiului, capului
9. Direcția privirii
10. Menținerea rectilinie a direcției de mers
11. Prezența și amplitudinea balansului de mers al brațelor
 echilibrul dinamic - mersul
1. Spasmodic - mers rigid, greoi, tîrînd picioarele (scleroza în plăci)
2. Tîrît - cu căutarea unui punct de sprijin pentru mîini şi după ce-l găseşte,
bolnavul îşi trage piciorul (histerie, parapareze)
3. Cosit - duce lateral membrul inferior bolnav, descriind un semicerc
(hemipareza spastică)
4. Stepat - piciorul cade balant, bolnavul flectează mult gamba pe coapsă şi
coapsa pe bazin pentru a nu atinge solul cu vîrful degetelor (paralizia SPE)
5. Rigid - mers cu paşi mici, cu corpul aplecat înainte (boala Parkinson);
6. Dansant , ţopăit (coree)
7. Talonat - bolnavul prezintă o dimensionare greşită a mişcărilor, ridică
membrul inferior mai sus şi-l fixează pe sol cu călcâiul (tabes)
8. Ebrios - „în zig-zag", nesigur, pe două cărări, parcă ar fi beat (sindrom
cerebelos)
9. Legănat - „de raţă” sau „mersul salutând”, cu aplecarea pe spate la fiecare
pas (DMP); balans excesiv al trunchilului și brațelor
 4. motilitatea voluntară (activă)

Urmăreşte: • Aprecierea deficitului

 Mişcările spontane
 Amplitudinea mişcărilor
dictate
 Siguranţa mişcărilor
 Rapiditatea efectuării
mişcărilor
 Forţa musculară la
opoziţie
motor =
• Viteza mișcărilor
• Amplitudinea mișcărilor
Forța segmentară =
bolnavul execută
mișcări la care
examinatorul se opune
 anomalii ale mişcării voluntare

 Clasificare după intensitate:

 Deficit parţial = pareză
 Deficit total = paralizie sau plegie
După tonusul muscular:
 Flască (cu hipotonie)
 Spastică (cu hipertonie)
Localizare:
 Monopareză/plegie = 1 membru
 Hemipareză/plegie = ½ corp
 Parapareză/plegie = membre inferioare
 Tetrapareză/plegie = toate membrele
 sindromul de neuron motor
central periferic
– Deficit motor
– Teritoriu întins
– Hipertonie
– ROT exagerate
– Polikinezie și clonus
– Babinski
– Troficitate musculară
păstrată
– Deficit motor
– Teritoriu restrîns
– Hipotonie
– ROT diminuate sau abolite
– Amiotrofie
– Fasciculații
sindrom piramidal
 coordonarea mişcărilor

Alterarea coordonării = ataxie

3 semne cardinale:
Clasificare:
1.Dismetria
• Cerebeloasă
2.Hipermetria
• Tabetică (proprioceptivă)
3.Adiadocokinezia
• Vestibulară
 ataxia cerebeloasă
Dismetrie cu hipermetrie
Asinergie
Adiadocokinezie
Tremurătura cerebeloasă:
Statică: în staţiune şi mers, dispare în decubit
Kinetică: la mişcări voluntare
Tulburări de scris (neregulat, mare), vorbire
(sacadată, lentă), mers (nesigur, în zig-zag)

Nu se accentuează la închiderea ochilor

coordonarea mişcării: adiadocokinezia
asinergie » apraxie
 ataxia tabetică
1. Mers talonat, cu bază largită
2. Dismetrie cu hipermetrie la închiderea ochilor
3. Proba Romberg + nesistematizat
4. Abolirea ROT
5. Se accentuează la închiderea ochilor
coordonarea mişcărilor: dismetrie
proba index-nas / călcâi-genunchi
 ataxia vestibulară
• Romberg + lateralizat
• Accentuat de inchiderea ochilor
• Mers: zig-zag
• Dismetrie: normale
• Vertij
• Nistagmus
• ROT normale
 5. motilitatea pasivă

1. Tonusul
2. Forța musculară
3. Mișcări anormale
 5.a. tonusul muscular
• Tonusul muscular = starea de contracție bazală a
mușchiului în repaus
• Examinăm: amplitudinea și rezistența la mișcare
• Modificări:
1.Hipotonia: miopatii, lexiuni de arc reflex, leziuni
extrapiramidale și cerebeloase
2.Hipertonia:
Piramidală (spasticitate), semnul “lamei de briceag”,
revine la poziția inițială
Extrapiramidală (rigiditate): plastică, uniformă, semnul
“roții dințate”
3.Rigiditatea prin decerebrare: în extensie
 5.b. forța musculară
• Dificil de explorat
• Extensie și flexie
1. Normal
2. Ușor afectată
3. Poate menține contragravitație
4. Nu poate menține contragravitație
5. Mișcări slabe
6. Nici o mișcare
 5.c. mișcări anormale
• Apar independent de
voința bolnavului Inspecție:
• Se studiază în: •Amplitudine, calitate
1. Repaus •Persistență
2. Menținerea posturii •Caracter voluntar/nu
3. Mișcare •Topografie
 9. mişcările involuntare
1. Tremurăturile
2. Convulsiile
3. Fasciculaţiile musculare
4. Mişcările coreice
5. Miocloniile
6. Crampele funcţionale
7. Ticurile
8. Trismusul
 tremurăturile
= Mișcări involuntare • Tremurătura fiziologică
oscilatorii ritmice • Tremurături patologice:
 Parkinsoniană
amplitudine și  Cerebeloasă
 Basedowiană
frecvență diferite
 Ereditară
 Alcoolică
 Senilă
 Nevrotică
tremurătură: sindrom extrapiramidal
 convulsiile – contracţii involuntare
• Contracții involuntare
cu:  Tetanos
1. Imobilizare = tonice  Epilepsie
2. Deplasare = clonice  Tumori cerebrale
 Tetanie
• Clasificare:  Intoxicaţie cu stricnină
1. Generalizate  Eclampsie
2. Localizate  Uremie
 fasciculaţiile musculare

=contracţii limitate la fibrele musculare,

care se traduc prin mişcări ondulante
ale muşchilor

 siringomielie
fasciculaţii
 coreea
• dezordonate, lente dar cu schimbări bruște,
de amplitudine variabilă, bizare, ilogice,
accentuate de mişcările voluntare
• grimase cu tulburări de fonație și deglutiție
• mers dansant, țopăit

diminuă în repaus şi dispar în somn:

coreea Sydenham (reumatismală)
coreea Huntington (ereditară)
coreea
 miocloniile
• contracţii involuntare bruşte, de scurtă
durată, ca cele determinate de curentul
electric, localizate la un singur muşchi sau
la un grup muscular,
• nu dispar în somn,
• nu produc mişcări ale segmentelor

 Encefalopatii
 Epilepsie
mioclonii
 crampele funcţionale

• contracţii tonice, trecătoare, limitate la un

grup muscular care participă la un act
profesional, întotdeauna acelaşi
• crampa:
• scriitorului
• înotătorului
• pianistului
• orice alte mişcări, cu excepţia actului
profesional, se fac în condiţii perfecte
 ticurile
• mişcări bruşte, stereotipice, cu caracter semi-
conştient, accentuate de emoţii, diminuate de
voinţă
• Pot fi suprimate temporar voluntar
• Dispar în somn

clipeşte
ridică umărul
bate din picior ....

Cauze: psihogene, encefalite

 trismusul

=contracţia maseterilor cu
imposibilitatea deschiderii gurii

tetanos
epilepsie
tetanie
 clonusul

= mişcări ritmice, regulate şi involuntare ale

rotulei sau piciorului
 Leziuni piramidale
sindrom piramidal - clonus
 6. reflexele

Excitație: 1. Cutanate:
Exteroceptivă
– Abdominale
– Cutanat plantar
Proprioceptivă
Interoceptivă 2. Idiomusculare
3. De postură
>>>
4. Osteo-tendinoase:
Răspuns – Rotulian
Motor – Ahilean
Secretor – Bicipital, tricipital
Vasomotor 5. Pupilare
6. Arhaice
7. De triplă flexie
Scala de modificări de reflexe

• Nu se obțin nici cu forță

• Se obțin cu forță
• Normale
• Se propaga la alți mușchi
• Răspuns clonic
 reflexele cutanate
Se excita pielea cu un vîrf de ac
Palmo-mentonier: patologic
Cutanate abdominale
Cutanat plantar: patologic Babinski

Diminuate sau abolite în:

leziuni piramidale
ale arcului reflex
 reflexele idiomusculare

• Se percută cu ciocanul pe mușchi la distanță

de tendon sau de proeminențele osoase >>
contracție locală de scurtă durată

• Abolit în amiotrofiile miogene

• Prezent în amiotrofiile neurogene
 reflexele arhaice
Dispar pînă la vîrsta de 2 ani
– Reflexul de apucare forțată (leziuni frontale)
– Reflexul de supt
– Reflexul Moro (de tresărire = reflex de
apărare)
 reflexele osteo-tendinoase
Cu un ciocan de reflexe prin percuţia tendonului »
contractia muschiului
– Rotulian
– Achilian
– Tricipital
– Stilo-radial

Modificari ale ROT:

 Diminuate sau abolite: tabes, mielite, nevrite, polinevrite
 Exagerate: leziuni piramidale
reflexul rotulian
reflexul achilian
 7. tulburări trofice și vegetative
Leziuni ale SNC vegetativ și SNP (s, ps)
•Tulburări funcționale: frecvență cardiacă, TA,
vasomotorii, digestive, genital funcționale, sudorație
•Tulburări trofovegetative:
• tegument și anexe
• Sistem osteoarticular
•Amiotrofii:
1. Miogene: proximale, simetrice, ROT prezente, reflex
idiomuscular abolit, fasciculații absente
2. Neurogene: distale, asimetrice (sau simetrice), reflex
idiomuscular păstrat, fasciculații prezente
 Reflexe pupilare
1. Pupilar fotomotor
2. De acomodare la distanță

Argylle Robertson - neurosifilis

•fotomotor –
•acomodare +
reflex cornean
8. sensibilitatea

• Superficială
• Profundă
• Romberg
 sensibilitatea
Tulburări obiective:
Tulburări subiective: A. Protopatică
1. De sensibilitate superficială:
1.Parestezii: arsuri, furnicături, tactilă, termică, dureroasă
amorțeli, înțepături, senzație de 2. De sensibilitate profundă:
cald sau rece (nevrite, tabes) mioartrokinetică și vibratorie
2.Durere: nevralgie, radiculalgie, 3. Viscerală: interoceptivă
cefalee, durere talamică, crize B. diferențiată = simțuri de:
algice viscerale, durere cordonală 1. Localizare tactilă și dureroasă
(tumori, hernie de disc) 2. Discriminare tactilă și dureroasă
3. Dermolexică
4. Stereognozică
5. Schema corporală
 sensibilitatea

Clasificare: • Explorare clinică:

 Hipoestezie – Tactilă (bumbac)
 Anestezie – Dureroasă (ac)
 Hiperestezie – Termică (eprubete)
• Compară:
– dr-stg
– proximal-distal
 disociaţii de sensibilitate
1. disociaţia siringomielică - pierderea
sensibilităţii termice şi dureroase cu
conservarea celei profunde şi tactile
(siringomielie)
2. disociaţia tabetică - pierderea sensibilităţii
profunde şi tactile cu conservarea celei termice
şi dureroase (tabes, sdr neuroanemic, scleroze
combinate)
10. examenul nervilor cranieni
 Nervul I olfactiv

Nu se explorează de rutină
Miroase alternativ 2 arome
Interferențe cu tabagismul

• Hiposmia: HIC, adenom hipofizar

• Anosmia: rinită, sinuzită, obstrucție nazală, tumori
orbitofrontale, meningite, TCC, intoxicații
• Hiperosmie: sarcină, hipertiroidie, alergii
• Parosmia: sinuzite purulente, aura epileptică
• Cacosmia: sinuzite, psihoze
• Halucinații olfactive: centrale (epilepsie, psihoze, tumori
temporale)
 nervul II optic
Se cercetează:
1. acuitatea vizuală centrală cu optotipul
2. cîmpul vizual cu campimetrul
3. percepția cromatică
4. fundul de ochi cu oftalmoscopul

Tulburări de acuitate vizuală:

• Hemeralopia = scăderea AV ziua
• Nictalopia = scăderea AV noaptea
• Amauroza sau cecitatea = pierderea vederii
Unilaterală
Bilaterală
• La 6 m
• Examen de rutină
• Ocluzionează pe rând ochiul opus
• Rapid pentru a nu memora
 nervul optic
• Tulburări de cîmp vizual:
– Scotoame = pete oarbe în CV
– Îngustarea concentrică a CV
– Hemianopsia = pierderea unei jumătăți de CV
• Tulburări de simț cromatic
– Acromatopsia = abolirea simțului cromatic
– Daltonismul = abolirea parțială a simțului
cromatic
nervii: III oculomotor comun, IV patetic şi
VI oculomotor extern
Examinarea cuprinde:
1. Aspectul fantei palpebrale
2. Poziția globilor oculari
3. Motilitatea globilor oculari
– strabism (devierea globului ocular în direcţia opusă
nervului lezat)
– diplopie (vedere dublă)
4. Convergența
5. Pupila și reflexele pupilare
– Pupilar fotomotor
– De acomodare la distanță
 paralizia de oculomotor

Ptoză completă
Pupila dilatată
Reflexe pupilare absente
Strabism divergent
 nervul facial

Paralizia facială
infecţioasă
tumorală
vasculară

periferică sau centrală, în raport cu sediul

leziunii neuronului periferic sau central
 paralizia de facial de tip periferic

• asimetrie facială
• devierea gurii spre partea sănătoasă
• ştergerea pliurilor şi şanţurilor feţei şi frunţii
• coborîrea comisurii bucale
• lagoftalmie prin căderea pleoapei inferioare
• scurgerea lacrimilor pe obraz
• absenţa clipitului
• mişcările automate şi cele active accentuează aceste semne
• bolnavul nu poate fluiera, încreţi fruntea şi încrunta de partea bolnavă
• cînd încearcă să închidă pleoapele, ochiul de partea bolnavă rămîne
deschis, iar globul ocular merge în sus şi în afară (semnul Charles Bell)
• Tip central: poate încreţi fruntea şi închide ochiul
paralizia de facial tip periferic
paralizia de facial tip central
 nervul VIII acustico-vestibular
Leziunea nervului acustic
• acufene (otite, HTA)
• hiperacuzie (migrenă, nevroze)
• diplacuzie
• hipoacuzie şi surditate:
• de transmisie (otite medii, dop de cerumen)
• de percepţie (leziuni ale urechii interne şi nervului
auditiv)
 nervul VIII acustico-vestibular

Leziunea nervului vestibular

• vertij
• tulburări de echilibru
• nistagmus

Teste:
• proba Romberg +
• proba mersului
 nistagmus

Cauze:
Congenital
Afect. sistemului vestibular
Leziuni cerebelare
Toxice
 nervii IX și X glosofaringian și vag
• Vocea
• Deglutiția
• Vălul palatin
• Uvula
• Reflexul faringian
 nervul XI și XII
• Ridică umerii (trapez) • Inspecția limbii
• Rotește capul contra • Mișcă limba
rezistență (SCM • Forța limbii
controlateral)
 Examenul lichidului cefalo-rahidian
Cum îl obtinem:
• poziţie şezîndă sau în decubit lateral
• dezinfecţie tegumentară
• se pătrunde cu acul de puncţie în spaţiul dintre
vertebrele L4-L5 (sau L3-L4)
• imediat deasupra apofizei spinoase a vertebrei
inferioare
• perpendicular pielea pe linia mediană
• se pătrunde în spaţiul subarahnoidian
• după: decubit dorsal, cu capul fără pernă, timp de
48 de ore
tehnica puncţiei lombare
AspectuI LCR
• Normal = limpede ca apa de izvor
• Patologic:
• limpede (neurolues, neuroviroze, meningită limfocitară)
• hemoragic (hemoragie meningeană);
• xantocromic (tumori cerebrale, hemoragii subarahnoidiene)
• tulbure (meningite septice)
Examenul cito-bacteriologic şi serologic
Normal: 1-3 limfocite/mmc
Patologic:
• creşterea limfocitelor moderată (lues neuro-vascular) sau
marcată (meningită virală, TB sau luetică)
• creşterea polimorfonuclearelor - meningitele septice
• hematii: hemoragie subarahnoidiană
Examenul bacteriologic: frotiu, culturi
Serologie (Ac): pentru sifilis
Examenul chimic
• Albuminele: hiperalbuminoza (meningite)
• Globulinele pozitive în meningite, lues
nervos, tumori cerebrale.
• Glicorahia: encefalita epidemică şi coma
diabetică; scade în meningita TB
• Clorurile: scad în meningita TB
 Sindromul meningean
Cauze:
Meningită
Hemoragie meningee
Simptome clinice importante:
cefalee difuză, permanentă, exagerată de zgomot, lumină şi mişcare
vărsături fără efort
Semne obiective:
Contracturi cu:
redoarea cefei
semnul Brudzinski
semnul Kernig
Disociaţia puls-temperatură (pulsul mai puţin accentuat)
Semnul Brudzinski
Semnul Kernig
 Sindromul sciatic
Cauze: tumori vertebrale, spondiloză, hernie de
disc...
Simptomatologie
• Durere pe traiectul nervului sciatic accentuată de
mişcare, tuse, strănut. Examenul obiectiv: puncte
dureroase la presiunea pe traiectul sciatic, de la
emergenţă (zona fesieră) până la gâtul peroneului
• Manevrele de elongaţie (Lasègue, Bonnet) sunt
pozitive (produc durere)
Semiologie psihiatrică
Examinarea psihiatrică:
• De importanţă uneori
vitală
• Caracter imperativ
• Începe de la primul
contact vizual cu bolnavul
pînă la plecare
• Continuă verbal si gestual
 etape de examinare a stării
psihice
1. Identificarea pacientului
2. Motivele solicitării
3. Istoricul dezvoltării personale
4. Istoricul tulburării prezente
5. Istoricul psihiatric
6. Boli somatice
7. Antecedente heredocolaterale
identificarea pacientului
• nume
• vârstă şi sex
• rasă, etnie
• religie
• familie
• ocupaţie
• studii
• stagiu militar
 I. aspectul general
• Expresia facială: anxietate, plăcere, încredere
• Postura: în gardă, rigid, moale
• Manierismele: stereotipii, negativism, ticuri
• Contactul vizual: menținut sau nu
• Rapport: construit ușor/dificil
• Conștiența
• Atitudinea: prietenos, dezinhibat, preocupat, agresiv
• Vestimentația: potrivită, murdară
• Aspectul fizic: aspect de bătrîn/tînăr decît vîrsta
 II. activitatea psihomotorie
• Crescută/scăzută
• Compulsivă
• Stereotipii
• Negativism
• Agresivitate
• Obediență automatică
 III. discursul: motivele solicitării
• Se notează cuvintele pacientului:
• Coerența
• Relevanța
• Volumul
• Tonul
• Manierele
• Timpul de reacție
 istoricul dezvoltării personale
• Evenimentele cu
importanţă majoră
• Prieteni
• educaţie
• schimbări ale
performanţelor şcolare
• Relaţii romantice
• profesional
• condamnări
• petrecerea timpului liber
• Sarcină, naşteri,
complicaţii
• Consum de droguri
• Dezvoltarea din copilărie
• Experienţe sexuale,
eventuale abuzuri
• Maturarea sexuală,
pubertatea
• Scopuri, obiective,
carieră profesională
 istoricul tulburării prezente
• Descrierea simptomelor şi cronologia
acestora
• Durată, debut, intensitate, periodicitate,
factori declanşatori
• Factori agravanţi sau protectivi
• Intervenţii terapeutice anterioare
• Evoluţia pâna la episodul actual
 antecedente hc

• Componenta genetică familială

• Conceptul de “spectrum disorders”
• Suportul familial
• Vulnerabilitatea familială
• Factori de stres în familie
• Răspunsul terapeutic la alţi membri din
familie
 funcţiile psihice

1. Cognitive
2. Afective
3. Voliţionale şi efectorii
4. Conştiinţa
5. Personalitatea
6. Intelectul
 funcţiile cognitive

Limbajul

• Volum, rată, spontaneitate, sintaxă,

vocabular
• Disartrie, afazie
 gândirea

• Tulburări de formă şi ritm

 Legătura între idei (nu analizăm ideile)
 Ideile trebuie să fie articulate într-o înşiruire
logică, urmărind un scop

• Nu există o modificare de gândire

patognomonică pt o anumită tulburare
 examinăm

Modificări:
•Delir
•Obsesie
• Forma gîndirii
•Fobie
• Fluxul gîndirii
•Preocupare
• Conținutul gîndirii
•Fantezie
 functiile afective
• Dispozitia: eutimie, hipertimie, hipotimie,
disforie
• Sentimentele:
 normale: matern, patriotic, religios
 anormale: tocite, autostima scazuta sau
crescuta, grandoare
• Emotii, pasiuni, anxietate
 Dispoziția

• Corespunzătoare (situației)
• Efect de plăcere: euforie, exaltare,
extazie
• Efect neplăcut: tristețe, jale, depresie
• Altele: anxietate, teamă, panică, cădere
liberă, apatie, agresiune, labilitate
emoțională
 tulburarile ale perceptiei

Cantitative: Calitative:
1.Hiperestezia 1.Iluziile
2.Hipoestezia 2.Halucinatiile
3.Anestezia 3.Agnoziile
 iluziile
• Stimul real, perceput deformat = percepție
falsă cu obiect
• fiziologice/ patologice (generează anxietate)
• extero-, intero-, proprioceptive
• Frecvente in:
• Delirium
• Boli infecţioase
• Schizofrenie
• Intoxicaţii
• ! Fiziologic (confund o persoană cu alta)
 halucinațiile
=percepţii ireale, fără obiect
>influențează comportamentul
1. Exteroceptive:
1. Vizuale (nevroza astenica, psihopatii) copii
2. Gustative si olfactive (epilepsie)
3. Tactile (alcoolism)
4. Auditive (schizofrenie) adulți
2. Interoceptive
3. Proprioceptive
funcții cognitive
• Atenția
• Concentrarea
• Memoria
• Orientarea
• Abstractizarea
• Inteligența
• Judecata
• Înțelegerea
 atenția
• Hipoprosexia • Diminuată: oligofrenie,
• Hiperprosexia schizofrenie, demenţă
• Evaluare clinică: • Exagerată dar limitată
Numararea inversă de la la anumite sfere:
100 din 7 in 7 nevroze
Recitarea alfabetului în
sens invers
Pronunțarea literelor unui
cuvant invers
 memoria
• Memoria imediată – nr de • Cantitativ:
telefon sau o serie de 6 • Hipoprosexia
numere, 5 minute • Hiperprosexia
• Memoria recentă – dupa • Amnezia/paramnezia
Anterograda
24 ore Retrograda
• Memoria îndepartată – Antero-retrograda
Lacunara
descrierea unui
eveniment din urma cu 2 • Calitativ:
ani sau mai mult • Confabulația
• Déjà vu/jamais vu
calcul matematic si abstractizare
• (+) (-) (x) (:)
• Abstractizarea = abilitatea de a intelege si
diferentia intre concepte generale si
exemple specifice
• Interpretarea unui proverb
• Achiziționată de obicei dupa 12 an
• Generalizarea
 judecata
• Personala (planuri de viitor)
• Socială (percepția asupra societății)
• Testare (prezită o situație si cere o soluție)
 înțelegerea (insight) = epifanie

• = Intelegerea unei cauze specifice, a unei

consecinte specifice intr-un context specific
• = recunoasterea propriei conditii mentale
(emotii, intelect, perceptii sociale, de boala,
de mecanisme)
manifestări patologice
1. Anxietatea
2. Obsesia
3. Fobia
4. Delirul
5. Tulburările de somn
6. Tulburările de conştienţă
 anxietatea
• Stare de teamă, de frică continuă, fără
obiect însoţită de un ansamblu de modificări
neuro-vegetative (transpiraţii, dispnee,
uscăciunea gurii)

 Nevroza astenică
 Surmenaj
 obsesia
• Idee dominantă cu caracter absurd care, contrar
voinţei individului, pune stapînire pe gîndirea
acestuia şi pe care nu o poate îndepărta (deşi se
luptă conştient)

• Ritualuri (comportamente repetitive)

• Tulburarea obsesiv-compulsivă (nevroză)

 Depresii
 Schizofrenie
 fobia

= idee obsesivă dublată de anxietate

• Cancerofobia
• Nozofobia
• Agorafobia
• Claustrofobia
• Zoofobia
Fobia > conduită evitantă
10% din populaţia generală nu zboară cu avionul !!!
dar:
National Transportation Statistic Report 1985:
Avionul este mai sigur de:
x 29 decât mersul cu maşina
x 18 decât accidente domestice
x 10 decât accidente de muncă
x 8 decât mersul pe jos
x 6 decât posibilitatea de a fi ucis de o rudă
x 4 decât călătoria cu trenul
 delirul
Idee falsă pe care bolnavul o trăieşte ca
adevarată

Psihoze
Intoxicaţii
Boli infecţioase

Violent/apatic
Carfologie= încearca să prindă obiecte
imaginare
 delirul

1. Sistematizat
Expansiv (de putere, de forţă, de grandoare) »
manie
Paranoid (de persecuţie, de urmărire) » etilism
cronic, schizofrenie
Micromanic (autoacuzare, umilinţă) » psihoze
senile
2. Nesistematizat (idei haotice)
 idee delirantă

• Nu este în conformitate cu realitatea

• Ferma convingere a pacientului
• Impenetrabilă la contraargumente
• Fond de conştiinţă clară

• delir = concordant cu nivelul de pregătire

≠ delirium
 Tulburările de somn

• Insomnie: paranoia, manie, nevroze

• Hipersomnie: boli infecţioase, surmenaje
 Tulburările de conştienţă
 Torpoarea/somnolenţa~faza de inducere a
somnului (surmenaj, boli febrile)
 Obnubilarea: răspunde greu la întrebari,
aspect de “om rătăcit” (stări toxice, boli
infecţioase)
 Stupoarea: obnubilare+tulburări de
memorie+dezorientare temporo-spaţială
(schizofrenie, boli infecţioase)
Tulburări psihice: clasificarea clasica
(Kraepelin)

1. Tulburari la limita cu normalitatea

2. Tulburari psihice majore

tulburarile la limita cu normalitatea
• Nevrozele
• Neurastenia
• Nevroza obsesivo-fobica
• Isteria
• Nevrozele mixte (motorii)
• Psihopatiile (tulb de personalitate)
• Schizoida
• Epileptoida
• Paranoic
• Impulsiv
• Anankast: slăbirea simțului realului, tendința spre
anxietate, ipohondrie, nehotărâre și impresionabilitate
• Histrionic: ipocrit, fals
• Oligofrenia gr. I
 tulburarile psihice majore
• Oligofreniile gr. II si III
• Psihozele
– Endogene
• Schizofrenia, PMD, paranoia, parafrenia
– Exogene
• Factori fizici, chimici, infectiosi, carentiali etc.
– Endo-exogene
• Postpartum, b. endocrine, epilepsie etc.
• Dementele
– Alzheimer, b. Parkinson, PGP, vasculare
 psihoza maniaco-depresivă

tulburarea afectivă bipolară

caracterizată prin modificări ciclice ale
dispoziţiei
 Simptomele episodului depresiv
• dispoziţie depresivă
• pierderea interesului şi a plăcerii
• inhibiţie psihomotorie
• oboseală / pierderea energiei
• sentimente de inutilitate sau vinovăţie excesivă
• dificultăţi de concentrare
• idei suicidare
 Simptomele maniacale
• autostimă crescută/grandoare
• scăderea nevoii de somn
• logoree
• productivitate crescută
• distractibilitate
• agitaţie psihomotorie
• implicarea excesivă în activităţi riscante
 schizofrenia

Sindromul discordant

– Tocire afectivă
– Disociaţie ideo-afectivă
– Idei delirante, halucinaţii
– Retragere socială / autism
 paranoia

• Delir sistematizat
• Inteligenţă peste medie
• Convingători (prozeliţi)
– Politicieni
– Conducători
 Patologia psihiatrică indusă de alcool

• Beţia acută
• Sevrajul etanolic
• Delirium tremens
• Coma alcoolică
• Encefalodistrofia alcoolică
 oligofreniile

• Usoară ! Hipermnezie compensatorie

• Medie
• Severă
 Patologia de involuţie

• Demenţa vasculară
• Demenţa Alzheimer
• Boala Parkinson
 concluzie

• Patologia neurologică adesea intricată cu

patologie psihiatrică
• Examenul neurologic < obiectiv > semne
clinice certe, distinctive, definitorii
• Exemneul psihiatric < subiectiv
definirea normalului!
simptomele comune multor boli
boli in curs de definire