 Extremitatea cefalică este regiunea

anatomo-topografică care include

capul şi gâtul
 CAP / GÂT
 Menton
 Unghiul mandibulei
 Apofiza mastoidă
 Protuberanţa ociipitală
 GÂT / TORACE
 Furculiţa sternală
 Claviculă
 Articulaţia acromio-claviculară
 Apofiza transversală T1 apertură toracică
superioară.
 NEUROCRANIUL  VISCEROCRANIUL
 Reg. Frontală  Reg. Orbitară
 Reg. Parietală  Reg. Suborbitară
 Reg. Temporală  Reg. Nazală
 Reg. Occipitală  Reg. Labială
 Reg. Mentonieră
 Reg. Zigomatică
 Reg. Geniană
 Reg. Parotido-
maseterină
 SUBIECTIV
 OBIECTIV
 Examinare sistemică prin INSPECŢIE şi PALPARE
 Pielea păroasă a capului
 Craniu
 Faţa
 Cavitatea bucală
 Fosele nazale
 Sinusuri
 Orbite
 Pavilioanele urechilor
 MALFORMAŢII, TRAUMATISME, TUMORI, INFECŢII
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
 “Orice particularitate pe care o prezintă un individ
în comparaţie cu marea majoritate a indivizilor
aparţinând speciei, vârstei şi sexului său” (G.S.
Hilaire – 1818)
 “Anomalii ale funcţiei, structurii şi formei
organismului în totalitate sau care cuprind numai
anumite organe, aparate şi sisteme” (C. Arseni)
 Congenital - malformaţii prezente la naştere prin
factori genetici sau de mediu
 Sunt consecinţa opririi în evoluţia embrionară, într-
o perioadă precoce de dezvoltare, a tubului
neural.
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
1. MACROCEFALIA
Creşterea exagerată a craniului. Poate fi în limite
fiziologice, atât timp cât ventriculii cerebrali sunt
normali.
Macrocefalia patologică – rezultatul unei hidrocefalii
(“apă în creier”)
Cap disproporţionat de mare şi deficienţe neuro-
psihice severe.
Circulaţie venoasă tegumentară evidentă, iar copilul
priveşte “în apus de soare”. Semen neurologice
– convulsii, vărsături, tulburări de vedere.
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
2. MENINGOENCEFALOCELUL
Cefalocel (gr. Kephale = cap+kele = hernie)
Defect congenital de închidere a tubului neural şi a învelişurilor sale.
Deficit de substanţă osoasă – hernierea conţinutului intracranian
(meninge, ţes. Nervos, ventricul) acoperit de tegumant de aspect
normal.
Defect osos:
 Fisură totală care interesează craniul de la o extremitate la alta
(extrofie cerebrală totală – exencefalie)
 Fisură completă care interesează numai o paret a craniului, pe linia
mediană (sutură sagitală)
 Fisură incompletă (interesează numai osul şi duramater) – breşă
parietală, creierul şi leptomeningele fiind integru – meningocel.
I. MALFORMAŢII CONGENITALE
2. MENINGOENCEFALOCELUL
Tumoare cu volum variabil, acoperită de tegument
modificat, subţiat, cu desen vascular intens,
uneori cu aspect cicatricial, angiomatos sau cu
ulceraţii. Tumora conţine fie lichid cefalorahidian,
într-un diverticul subarahnoidian –
meningoencefalocelul, fie substanţă cerebrală ±
ventricul – encefalocistocel.
Meningocel – tumoare chistică alcătuită din meninge,
acoperită de tegument integru şi situată de
obicei nazofrontal.
Dgn. dif. – chisturi sebacee!!!
II. TRAUMATISME
Masa cerebrală şi cutia craniană recaţionează ca o unitate
morfo-funcţională faţă de agnetul vulnerant → TCC
TCC cu sau fără leziuni ale conţinătorului
30% din TCC – leziuni encefalice fără lezarea conţinătorului / meninge

Fiziologic:
 TCC prin acţiune directă – urmarea unui impact ce acţionează direct
asupra craniului şi conţinutului său (prin accelerare, decelerare,
accelerare rotatorie)
 TCC prin acţiune indirectă – cădere de la înălţime, suflu, accidente
rutiere (diferenţe între viteza de deplasare a craniului şi cea a creierului,
acesta lovindu-se de endocraniu)
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC
 ANALIZA STĂRII DE CONŞTIENŢĂ
 Starea de conştienţă = forma superioară de reflectare
a lumii obiective şi presupune starea de veghe,
depinzând de nivelul de excitabilitate corticală,
substratul anatomo-fiziologic = sistemul activator
ascendent şi structuri
 Alterarea stării de conştienţă apare în 90% din TCC în
grade variate.

1. AGITAŢIA – hiperactivitate haotică, poate fi motorie

(mişcări dezordonate) sau pasihomotorie (logoreic,
agresiv uneori, mişcări dezprientate etc.)
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

2. STUPOAREA - adinamie, indiferență. Activitate

psihomotorie aparent suspendată – răspunde dificil
la întrebări şi stimuli puternici.

3. TORPOAREA – dezorientare, scăderea tonusului,

indiferenţă, apatie – răspunde la stimuli repetaţi.

4. OBNUBILAREA – coborârea tonusului funcțional al

întregului psihism, ridicarea pragurilor senzoriale,
reactivitate lentă.
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

5. COMA – pierderea parţială sau totală, pe o

durată de timp variabilă, a stării de conştienţă ,
asociată cu perturbări ale funcţiilor vegetative,
cu dispariţia reacţiilor reflexe la diferiţi stimuli.
 Coma posttraumatică se poate instala din
momentul accidentului şi până la intervale de
3-10 zile, în funcţie de substratul lezional.
 Aprecierea gravităţii leziunilor nervoase – scale
ale comei (factor pronostic)
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

5. COMA
Grad I – comă superficială – abolirea parţială a stării de
conştienţă, cu păstrarea unui grad de reactivitate la stimuli
nociceptivi. Deglutiţie posibilă
Grad II - + mişcări necoordonate, elementare – flectarea sau
rotarea seg. membrelor. Deglutiţie posibilă dar cu un timp
labial absent. Clipitul este abolit.
Grad III – coma profundă – abolirea stării de conştienţă cu
areceptivitate şi areactivitate completă. Modificări ale ritmului
respirator, transpiraţii, tulburări de termoreglare, deglutiţie
practic absentă. Reflexe pupilare lente.
Grad IV – viaţă posibilă numai prin mijloace artificiale - ATI
 Deschidere Spontan 4 pct
a ochilor La cerere 3 pct
La durere 2 pct

II. TRAUMATISME Nu 1 pct

EXAMEN CLINIC Răspuns

motor
Normal 6 pct
La comenzi 5 pct
Retrage membrul la 4 pct
durere
5. COMA Flexie anormală 3 pct
Extensie 2 pct
GLASGOW SCALE Nu 1 pct
Răspuns Orientat temporo- 5 pct
3-15 puncte verbal spaţial
Sub 5 puncte → IOT + Confuz 4 pct
VM Delir 3 pct
Sunete nearticulate 2 pct
Nu 1 pct
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

ANALIZA FUNCŢIILOR VEGETATIVE

Respiraţia – alterare → pronostic sumbru
Circulaţia
Homeotermia → hipertermie / hipotermie
ANALIZA MOTILITĂŢII
Musculatura cefei – redoarea cefei – iritaţie meningiană (!!! Numai după
excluderea certă a unei leziuni de coloană cervicală !!!)
Tonusul muscular
Reflexe
Proba antebraţelor – leziuni piramidale
Prezenţa mişcărilor dezordonate
Stereotipii cinetice
II. TRAUMATISME
EXAMEN CLINIC

EXAMENUL SENSIBILITĂŢII
Coma
EXAMENUL NERVILOR CRANIENI
 RIGIDITATEA DE DECEREBRARE

 Leziunea trunchiului cerebral

 Contractură în extensie a trunchiului şi capului -

opistotonus
 RIGIDITATEA DE DECORTICARE (leziune mai puţin profundă)
rigiditate în flexie a membrelor superioare
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.1. Contuzia scalpului
Piele, ţesut celular subcutanat, aponevroza, periostul
Mobilitatea pielii capului asigurată de alunecarea aponevrozei
pe periost.
Travee fibroase care cloazonează în profunzime structura
scalpului.
Numeroase vase de sânge.

1.1.1. BOSA SEROSANGUINĂ

Tumefacţie cu întindere variabilă, de consistenţă păstoasă
localizată la nivelul capului nou născutului. Este o
consecinţă a presiunii suferite de capul fetal în momentul
naşterii – extravazare sanguină. Resorbţie.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE

1.1. Contuzia scalpului

1.1.2. HEMATOMUL SUBCUTANAT
Extravazare sanguină în ţesutul celular subaponevrotic şi poate cuprinde întreaga
regiune pericraniană, uneori fuzând până în regiunea cervicală. Dureros
spontan şi la palpare. La palpare – crepitaţii – cheaguri / fractură a calotei

1.2. Contuzia craniului

Impactul asupra cutiei craniene poate duce la fractura oaselor craniului, indiferent
de tipurile de leziune ale ţesuturilor suprajacente.
Fracturi complete sau incomplete – tablele osoase.
Fisură simplă, multiplă, comunicativă, cu fragmente decalate şi lezarea structurilor
subjacente prin eschile.
Iradierea fracturilor bolţii craniului spre bază.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE

1.2. Contuzia craniului

Simptomatologie:
Fracturile bolţii – hematom, crepitaţii
Fracturile bazei craniului:
 Fără simptomatologie
 Rinoragie / otoragie
 Rinorahie / otorahie (licvoree)
 Echimoza structurilor periorbitare uni-/bilaterală “în ochelari”
 Sufuziuni conjunctivale uni-/bilaterale
 Echimoza peri- sau retromastoidiană
 Echimoza faringiană
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.1. COMOŢIA CEREBRALĂ

Nu are corespondenţă morfo-patologică:
depolarizare cu blocarea conductibilităţii şi
siderare funcţională.
Clinic – pierderea conştienţei de scurtă durată
(secunde / minute) ± tulburări vegetative.
Deşi pierderea conştienţei poate fi mai îndelungată,
fenomenele trebuie să fie complet reversibile.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.2.CONTUZIA CEREBRALĂ
Anatomo-patologic – după impact la nivel cerebral se produce vasodilataţie
paralitică asociată cu hemoragii peteşiale; agent vulnerant mai puternic –
lezarea vaselor din profunzimea substanţei cerebrale – hematom
intracerebral
1) Contuzia minoră
 abolirea stării de conştienţă pentru câteva ore;

 LCR clar sau uşor rozat;

 EEG – traseu normal sau cu mici modificări;

 postcontuzional – cefalee, vărsături, inegalitatea reflexelor, simptome

care se remit treptat
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului
1.3.2.CONTUZIA CEREBRALĂ
2) Contuzia medie
 Abolirea stării de conştienţă pentru câteva ore;
 Hemoragie intraparenchimatoasă;
 Postcontuzional – cefalee persistentă, vertij, redoarea cefei, asimetria reflexelor, apatie,
depresie, somnolenţă;
 LCR sanguinolent;
 EEG – traseu modificat
3) Contuzie gravă
 Localizare predominant la nivel cortical sau trunchi cerebral;
 Comă profundă şi prelungită;
 Rigiditate;
 LCR intens hemoragic;
 EEG – hipovoltat;
 Tulburări sfincteriene / midriază.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.3. Afectări traumatice ale creierului

1.3.3. DILACERAREA CERBRALĂ

Este lezată substanţa cerebrală de eschile sau zdrobite de endocraniu;
Manifestări clinice variate;
Coma !

1.4. Leziuni compresive traumatice

După manifestarea primară a leziunii, se poate instala un “interval
remisiv” (după variabilă), ulterior intervenind “sdr. de agravare”, ca
urmare a dezvoltării unor revărsate sanguinolente cu efect
compresiv.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice

1.4.1. HEMATOMUL EPIDURAL (EXTRADURAL)

Se dezvoltă în spaţiul dintre duramater şi endocraniu, cel
mai adesea în zona temporală – zona decelabilă Gerard
Marchand. Sursa sângerării – artera meningee mijlocie,
sinusurile durale.
Clinic – traumatism urmat de interval liber – pierderea
conştienţei şi sdr. de agravare (supraacut, acut, cronic)
Semnul Battle – echimoza scalpului în regiunea temporală şi
retroauriculară.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice

1.4.1. HEMATOMUL SUBDURAL (HSD)

Revărsat dezvoltat între duramater şi scoarţa cerebrală.
În funcţie de timpul scurs de la traumatism şi până la
manifestarea clinică – recent sau tardiv.
HSD recent – fenomene de compresiune manifestate prin
hemipareză sau hemiplegie; modificări pupilare.
HSD tardiv – sdr. de agravare apare după un interval de 3
săptămâni.
Cefalee, vărsături, edem papilar, cu semne neurologice în
funcţie de topografie.
II. TRAUMATISME
1. CONTUZII CRANIOCEREBRALE
1.4. Leziuni compresive traumatice
1.4.3. HEMATOMUL INTRAPARENCHIMATOS
Revărsat circumscris în plină substanţă
cerebrală, ca urmare a unei contuzii sau
dilacerări.
Clinică nespecifică; sindrom de agravare
II. TRAUMATISME
2. PLĂGI CRANIOCEREBRALE

2.1. Plăgi nepenetrante

Soluţia de continuitate a unuia sau mai multor straturi
ale cutiei craniene, fără interesarea duramater.

2.1.1. PLĂGILE SCALPULUI

Tăiate
Contuzii
2.1.2. PLĂGILE CRANIULUI
Fracturile craniului
II. TRAUMATISME
2. PLĂGI CRANIOCEREBRALE

2.1. Plăgi penetrante

Soluţia de continuitate a unuia sau a mai
multor starturi ale cutiei craniene, cu
interesarea dura mater.
Obiecte contodente, zdrobiri, arme de foc.
II. TRAUMATISME
3. SDR. POST-TRAUMATIC

3.1. Sdr. postcontuzional

SPC minor – cefalee, vertij (mai ales la schimbările bruşte ale capului)
SPC mediu – cefalee + ameţeli + instabilitate psihică (depresie, nelinişte, violenţă)
SPC grav – deficite neurologice (hemipareze, deficite intelectuale, afazie, sdr.
extrapiramidal, etc.)

3.2. Encefalopatie post-traumatică

3.3. Epilepsia post-traumatică

3.4. Nevroza şi psihoza post-traumatică

Tulburări de personalitate.
II. TRAUMATISME
4. AFECŢIUNI INFLAMATORII POST-TRAUMATICE

4.1. Osteomielită craniană

4.2. Meningoencefalită post-traumatică

Cefalee, vărsături, febră, redoarea cefei.

4.3. Abcese cerebrale post-traumatice

Febră, alterarea stării de conştienţă, semne neurologice,
redoarea cefei.
III. TUMORI
1. TUMORI EPICRANIENE

1.1. Chisturi sebacee

Tumori rotunde sau ovalare, unice sau multiple de
consistenţă renitentă elastică, dimensiuni variabile şi
acoperite de tegument de obicei intact sau cu leziuni
de grataj. Indolore, dar dacă se suprainfectează apar
semnele inflamaţiei – rubor, calor, dolor.
Fistule purulente.
Conţine o magmă brânzoasă – sebum.
III. TUMORI
1. TUMORI EPICRANIENE

1.2. Lipoame
Tumori rotunde sau ovalare de
dimensiuni mai mari decât chisturile,
dificil de diferenţiat clinic de chisturile
sebacee.
III. TUMORI
1. TUMORI EPICRANIENE

1.3. Angiomul
Nou-născut
Dimensiuni şi formă variabile.

1.4. Melanomul malign

III. TUMORI
1. TUMORI INTRACRANIENE
Simptomatologie variabilă în funcţie de topografie (semne de focar) şi apoi
semne induse de hipertensiunea intracraniană (HIC).
 Lobul frontal – excitaţie psihomotorie urmată de depresie, dezorientare,
apatie.
 Lob parietal – crize de epilepsie de tip senzitiv, cu paroxisme dureroase şi
parestezii, tulburări de sensibilitate.
 Lob temporal – epilepsie, tulburări psihomotorii, mişcări automate, gesturi
stereotipe, iluzii, halucinaţii olfactive sau gustative.
 Lob occipital – amnezie, halucinaţii vizuale, hemianopsie, afazie nominală şi
senzorială, agnozie optică, alexie.
 HIC – cefalee (matinală) + vărsături + tulburări de vedere(diplopie) + stază
(edem) palpebral.
 Aceste simptome apar în orice proces expansiv – hemoragii cerebrale (ATS,
anevrisme, etc).
I. MALFORMAŢII CONGENITALE

1. DESPICĂTURI LABIO-MAXILO-PALATINE
Soluţia de continuitate care interesează sagital paramedian
buza superioară, podeaua nazală, bolta şi vălul palatin.
Buză de iepure – despicătură totală unilaterală cu
interesarea tuturor structurilor.
Gură de lup – despicătură totală bilaterală cu deschiderea
largă a foselor nazale.
Despicături parţiale: unilaterale, anterioare sau posterioare.
Tulburări de alimetaţie sau fonaţie.
II. TRAUMATISME

1. CONTUZII
1.1. Luxaţia temporo-madibulară
Apare în urma unui impact sau a unei acţiuni
musculare care coboară excesiv mandibula.
Durere vie localizată temporo-mandibular, iar
accidentatul nu mai poate închide gura.
Mandibulă coborâtă şi împinsă către înainte, astfel
încât arcada dentară inferioară se proiectează
înaintea celei superioare
II. TRAUMATISME

1. CONTUZII
1.2. Fracturile oaselor feţei
Mandibula – fractură deschisă deoarece comunică cu creasta alveolară. Durere
la mobilizarea mandibulei + sialoree reflexă + fonaţie şi deglutiţie dificile.
Devierea bărbiei spre partea bolnavă + leziuni de mucoasă; echimoze.

Maxilarul – marginii alveolare / bolţii palatine; deformarea feţei, echimoză.

Osul malar – deformarea unilaterală a feţei cu echimoză palpebrală; coborârea

globului ocular şi hipoesteziei în jumătatea buzei superioare (n. suborbitar)

Disjuncţia cranio-facială.
II. TRAUMATISME
2. Plăgile feţei

Plăgi complexe, sângerânde, infectate.

Leziuni nervoase – filetele n. facial – paralizia pleoapelor şi
buzelor.

Plăgi tăiate, contuze.

Prin arme de foc, arme albe, etc.

Fistulă canal Stenon.

II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

1. INFECŢII CUTANATE
Acneaa vulgaris
Furunculul (preauricular, al buzei superiaore)

2. INFECŢIILE LOJELOR SUPERFICIALE

L. submandibular – molar inf. – reg. submentonieră – trismus –
imposibilitatea de a descleşta maxilarele – spasm al mş.
maseteri / pterigoidieni.
L. sublinguală – bombarea crestei sublinguale şi deplasarea limbii
către partea sănătoasă. Masticaţie şi deglutiţie imposibilă
II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

3. INFECŢIILE LOJELOR PROFUNDE

Provin de la abcese dento-alveolare sau rezultatul
inoculării directe (puncţii sinusale, plăgi)
Fosa zigomatică (durere, tumefacţai obrazului, trismus)
Spaţiul laterofaringian (de la procese septice amigdaliene
sau molarii inferiori – trismus, durere la deglutiţie,
proeminenţa peretelui faringelui de partea bolnavă)
Infecţia planşeului bucal – infecţie cu tendinţă la difuziune.
II. AFCEŢIUNI INFLAMATORII

4. INFECŢIILE GL. SALIVARE

Parotidita acută epidemică – tumefierea bilaterală uşor dureroasă a
dl. parotide. Consistenţă păstoasă.
Parotidita supurată – la pacienţii taraţi; semne de împăstare,
tegumentele sunt roşii violacee; saliva vâscoasă cu dopuri de
fibrină, fluctuenţă

5. ACTINOMICOZA CERVICO-FACIALĂ
Actinomyces sp.
Regiunea perimandibulară – nodul dur sau placard cu zone de
ramolire şi mici abcese care fistulizează multiplu (“în stropitoare”)
III. TUMORI
1. CANCERUL BUZELOR
Bazoteliom sau carcinom spinocelular
Traumatisme, fumători
Adenopatii submandibulare, laterocervicale.

2. TUMORILE LIMBII
Cancerul limbii – spinocelular
Ulceraţii cu margini neregulate, dure, dimensiuni variabile, cu fundul
neregulat, care sângerează uşor la atingere.
Drenaj limfatic în ganglionii submentonieri, submandibulari şi jugulp-
carotidieni.
Hemangiomul limbii.

3. TUMORILE GL. SALIVARE

IV. EXAMINAREA REG. ORBITARE
1. FLEGMONUL ORBITAR: etmoidită supurată sau abces paradentar –
tumefacţia roşie a pleoapelor
2. TROMBOZA SINUSULUI CAVERNOS
Furuncul al buzei superioare – vena oftalmică – sinus cavernos
Febră, stare generală alterată, edem şi cianoză al pleoapei superioare.
Protruzia globului ocular şi uneori midriază.
3. PTOZA PALPEBRALĂ: paralizia n. oculomotor. Ptoza bilaterală –
miastenia gravis
4. BLEFARITA: proces inflamator acut a marginii pleoapei
5. ECTROPION: răsfrângerea în afară a marginilor pleoapei
6. STROPION
7. ORGELETUL: infecţia acută a unei glande sebacee de la nivelul
marginii pleoapelor
IV. EXAMINAREA REG. ORBITARE
8. DACRIOCISTITA: inflamaţia cronică a sacului lacrimal
9. CONJUNCTIVITELE
10. GLAUCOMUL : hipertensiunea intraoculară – crize dureroase
asociate cu cefalee, edeme, sufuziuni sanguine, pupile dilatate,
tulburări de vedere
11. BOALA BASEDOW
Semnul Graefe – pleoapa superioară nu urmează globul ocular la
privirea în jos
Semnul Stewag – clipitul bolnavului este mai rar
Semnul Moebius – lipsa de convergenţă a globilor oculari
Semnul Joffroy – fruntea nu se încreţeşte când bolnavul priveşte în sus
(disinergie oculofrontală)
Semnul Darlimpe – pigmentarea accentuată a pleoapelor
V. EXAMINAREA LIMBII

1. LIMBA NEAGRĂ: hipertrofia papilelor filiforme,

colorate în brun sau negru – micoză cu aspergilius

2. LIMBA GEOGRAFICĂ

3. LIMBA MARE-MACROGLOSIA

4. LIMBA FISURATĂ: fisuri longitudinale - lues

V. EXAMINAREA BUZELOR

1. SDR. PEUTZ JEGERS

Pete cafe au lait perioral + polipoză intestinală

2. CHEILITA

3. TUMORI
Angioame, etc.