Baluta / Murariu Mariana – AMG1A

Referat Biochimie

Ce sunt analizele medicale?

Analizele medicale sunt instrumentele folosite de catre medici in

diagnosticarea si tratarea unei afectiuni. Analizele medicale au un rol
foarte important si in preventia afectiunilor. De asemenea, acestea sunt
folosite si pentru confirmarea abilitatii individului de a face anumite lucruri
precum obtinerea unui permis auto, casatoria, integrarea in colectivitate
(analize pentru inscrierea copiilor la gradinita) ori donarea de sange.
Analizele medicale efectuate la recomandarea medicului se pot deconta,
in anumite conditii, de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate. Medicul
de familie este cel in masura sa ofere trimitere catre analize.

Cand si de ce trebuie realizate analize medicale?

Analizele medicale sunt recomandate de medic atat in scop preventiv, cat

si in scop curativ. Acestea au rolul de a identifica o potentiala problema
inainte ca aceasta sa se instaleze si sa provoace simptome. De asemenea,
analizele pot ajuta si la diagnosticarea unei afectiuni deja instalate, care
prezinta simptome.

Diagnoza si alegerea tratamentului pot fi, de asemenea, motive pentru

care sunt necesare analizele medicale. Atunci cand pacientul se prezinta la
medic cu anumite simptome, primul lucru pe care specialistul il va face
dupa realizarea unui examen fizic si a anamnezei, consta in recomandarea
unor analize medicale. Analizele il vor ajuta pe medic sa identifice
problema, poate chiar si cauza acesteia. Astfel, poate recomanda un
tratament care sa vindece afectul

Analizele de sange furnizeaza informatii despre starea de sanatate, scot la

iveala infectiile din organism, arata cum functioneaza anumite organe si
ofera, de asemenea, informatii despre anumite predispozitii genetice.
Analizele de sange se realizeaza in cateva minute si pot fi facute atat in
cadrul unui spital, cat si in cadru unui centru de recoltare ori a unei clinici
private. Hemoleucograma si hemocultura sunt cele mai folosite analize de
sange.

Analize de urina

Analiza de urina este realizata fie in timpul realizarii setului anual de

analize, in scop preventiv, fie la recomandarea medicului, pentru
descoperirea unor afectiuni precum cele renale, boli ale ficatului ori
diabet. La analiza urinei, cei de la laborator pot observa prezenta celulelor
albe, celulelor rosii, bacteriilor sau a unor cristale in urina.

Analiza lichidului seminal

Analiza lichidului seminal, adica spermograma, este adesea folosita pentru

depistarea problemelor ce tin de infertilitate. Insa spermograma poate
scoate la iveala si informatii despre infectiile din organism, despre
dezechilibrele hormonale, precum si despre afectiuni precum diabetul ori
despre expunerea la radiatii.

Analiza transpiratiei

Analiza transpiratiei furnizeaza informatii in caz de fibroza chistica sau

consum de droguri. Nivelul de sodiu, de potasiu, precum si cel al
proteinelor este depistat de analiza transpiratiei.

Analiza lichidului amniotic

Analiza lichidului amniotic, cunoscuta si sub denumirea de amniocenteza,

este o analiza ce presupune recoltarea lichidului amniotic din uter. Prin
intermediul acestei analize se detecteaza anumite defecte din nastere,
afectiuni genetice precum si anormalitati cromozomiale ale fatului. Pentru
depistarea bolilor genetice si a anormalitatilor cromozomiale,
amniocenteza se realizeaza intre saptamana a 15-a a sarcinii si saptamana
cu numarul 20. Dupa 32 de saptamani de sarcina, amniocenteza evalueaza
dezvoltarea plamanilor. Daca se suspecteaza o infectie, amniocenteza se
va realiza in repetate randuri, la un interval de 14 zile. Amniocenteza este
recomndata tuturor femeilor de peste 35 de ani care sunt insarcinate.

Analiza secretiilor

Si secretiile sunt supuse testarii pentru obtinerea unor informatii de pret

cu privire la starea pacientului. Se realizeaza analiza secretiilor vaginale,
analiza secretiilor nazale, analiza secretiilor faringiene (exsudat faringian),
analiza secretiilor uretrale sau chiar oculare.

Analiza tesuturilor

Analiza tesuturilor este extrem de importanta atat pentru diagnosticare,

cat si pentru stabilirea celui mai potrivit tratament. Analiza histopatologica
se realizeaza in urma recoltarii tesutului (prin intermediul unei biopsii),
care este apoi trimis la laborator si analizat de catre un medic
anatomopatolog.

Tipuri de analize medicale in functie de scopul si tehnica realizarii acestora

Analizele medicale pot fi clasificate si in functie de tehnica realizarii,

precum si in functie de scopul cu care au fost recomandate de catre
medic.

Analize serologice

Analizele serologice sunt cele care identifica anticorpii din serul testat. Cu
toate ca exista mai multe tehnici de laborator folosite pentru realizarea
acestor analize, toate tehnicile au un lucru in comun: se concentreaza pe
proteinele produse de sistemul imunitar. Analizele serologice cu rezultate
anormale pot identifica o afectiune, insa pot de asemenea sa arate si
expunerea in trecut la un anumit antigen. Si afectiunile autoimune sunt
depistate in urma realizarii unor analize serologice.
Analize pentru diagnosticarea infectiilor virale
Banala hemoleucograma, unul dintre cele mai comune teste de sange,
poate ajuta la diagnosticarea unei infectii virale.
Analize pentru diagnosticarea infectiilor bacteriale
Tot hemoleucograma este folosita si pentru diagnosticarea infectiilor de
natura bacteriana.
Analize pentru diagnosticarea alergiilor
Testele alergeni IgE specifice ajuta in procesul de diagnosticare a
alergeriilor, indicand totodata si alergenii la care individul este sensibil.
Cele mai comune manifestari ale alergiilor sunt: astmul alergic, rinita
alergica, alergia alimentara si dermatita atopica ori alergia la intepatura
unei anumite insecte.
Analize pentru diagnosticarea infectiilor parazitare
Infectiile parazitare pot fi, de asemenea, depistate prin analizele
serologice, prin identificarea anticorpilor produsi de infectia parazitara.
Astfel, medicul poate depista parazitul care a produs infectia.

Analize hematologice

Analizele hematologice ofera informatii de pret cu privire la sange si la

componentele care se regasesc in acesta. Testele hematologice ajuta la
diagnosticarea anemiei, a infectiilor, a hemofiliei, a problemelor de
coagulare a sangelui precum si a leucemiei. In cadrul analizelor
hematologice se testeaza valorile hematocritului (n.r. globulele rosii din
sange), hemoglobina, numarul de hematii, numarul de globule albe, de
trombocite, precum si timpul de coagulare a sangelui.

Analize toxicologice

Analizele toxicologice evalueaza nivelul de toxicitate al unor substante

care se regasesc in organism. Printre substantele toxice care sunt
depistate la analizele toxicologice se afla: aluminiu, arseniu, argint, cupru,
nichel, plumb sau mangan.
Analize microbiologice

Analizele microbiologice sunt realizate prin examinare la microscop a

sangelui, a materiilor fecale, a urinei, dar si a secretiilor din nas, gat si
urechi. Scopul analizelor microbiologice este acela de a depista microbii
care cauzeaza infectii acute si cronice.

Analize microbacteriologice

Analizele microbacteriologice depisteaza bacteriile care stau la baza

declansarii unor afectiuni in organism.

Analize de biologie moleculara

Analizele de biologie moleculara, adica cele bazate pe ADN, evalueaza

mecanismele biologice de la nivel molecular. Aceste analize sunt folosite
pentru genotiparea unor virusuri, pentru depistarea bolilor cu transmitere
sexuala, pentru stabilirea ADN-ului si ARN-ului viral in hepatita, precum si
pentru depistarea unor mutatii. Analizele de biologice moleculara sunt
folosite, de asemenea, pentru confirmarea paternitatii.

Interpretarea analizelor

Cel mai in masura sa interpreteze rezultatele analizelor este fie medicul de

familie, fie medicul specialist. Poti verifica, pana la consultul de
specialitate, valorile anormale pentru a iti face o idee despre semnificatia
acestora, insa medicul este singurul care poate stabili diagnosticul corect si
care poate recomanda un tratament adecvat.

Exactitatea analizelor

In general, rezultatelor analizelor sunt destul de exacte, insa pot exista

situatii in care acestea sa fie deformate de anumiti factori. Intr-o
asemenea situatie, medicul poate cere repetarea analizelor la un interval
de timp.
Factori ce pot influenta rezultatele analizei

Exista anumiti factori care pot influenta rezultatele analizelor. De pilda,

consumul de mancare, consumul de alcool sau de cafea cu cateva ore
inainte de realizarea analizelor poate modifica in mod semnificativ
rezultatele analizelor. De asemenea, si activitatile fizice intense practicate
inainte de analize, ori administrarea unor medicamente pot afecta
rezultatele analizelor.
Este recomandat ca analizele sa fie facute dimineata, pe stomacul gol,
dupa ce ati respectat urmatoarele reguli:
• Nu se consuma alcool cu o seara inainte de analize
• Nu se practica sport in dimineata respectiva
• Nu se fumeaza si nu se consuma cafea inainte de recoltare
• Pacientul se va odihni suficient inainte de recoltare, astfel incat nivelul
de cortizol si alti hormoni sa nu fie afectat de lipsa somnului