Principii de baza in manevrarea bolnavului in situatii dificile, se solicita ajutorul altei persoane la pacienti imobilizati minim 2 persoane (cearceafe

fe antistatice, saltea) KT se pozitioneaza cat mai aproape de pacient (eventual ingenuncheaza pe pat) evita flexia si rotatia trunchiului. e explica pacientului manevra care urmeaza si se incurajeaza cooperarea acestuia se adopta o pozitie corecta in timpul manevrarii! fandare marirea bazei de sustinere, baza de sustinere corespunde unui cerc imaginar cu diametrul de "# cm $ %spatiul sigur de lucru% $ in care KT poate lucra menajandu$si coloana la ridicarea pacientului va intra in actiune musculatura membrelor inferioare si centurii pelvine si nu musculatura superioara a trunchiului genunchii se flecteaza ca apoi, la ridicare sa se extinda coloana se mentine in rectitudine (respectand curburile fiziologice) pentru a o menaja. Se deplaseaza centrul de greutate in directia miscarii actiunea de manevrare incepe cu un inspir profund, urmeaza blocarea respiratiei pentru a contracta musculatura spatelui si pe cea abdominala priza trebuie sa fie: ferma, sigura la nivelul centurilor, talie niciodata! maini, picioare sa nu fie dureroasa pentru pacient & centura e mai sigura decat prinderea pacientului de haine (ex. 'antaloni) echipament corespunzator: incaltaminte antiderapanta, fara tocuri haine care sa nu jeneze miscarile , fara nasturi, bijuterii, obiecte in buzunare se poate purta o centura lombara pentru protejarea spatelui profilaxia infectiilor: spalarea pe maini inainte si dupa manevrare masca manusi de unica folosinta Integrarea senzoriomotorie (stimulare bazala) metoda speciala de ingrijire si manevrare a bolnavului. (asic stimulation in care ! Integrarea senzoriomotorie este o metoda alternativa si complementara de ingrijire a bolnavilor cu tulburari de perceptie conceptul a fost initiat in anii )*+# de catre pedagogul ,ndreas -rohlich si se adresa copiilor cu dizabilitati grave in anii )*.# asistenta si licentiata in pedagogie /hristel (ienstein a introdus conceptul in sistemul de ingrijire al bolnavilor adulti cu tulburari de perceptioe este un tip de comunicare complex care se stabileste intre pacient si personalul de ingrijire. /onceptul porneste de la ideea potrivit careia oricat de afectata ar fi puterea de perceptie a unui bolnav, prin stimulare tintita se poate activa potentialul restant al acestuia.

 'roiectia corticala a diferitelor sensibilitati specifice se afla in neocortexul receptor din girusul postcentral din lobul parietal (aria semestezica 0) si e interconectat functional cu aria motorie invecinata, din peretele anterior al santului central 1olando si girusul precentral stimularea ariei senzitive produce in 2#2 din cazuri raspunsuri motorii si invers, stimularea ariei motorii este urmata uneori de reactii senzitive. ,ceste constatari au dus la concluzia ca ariile corticale primare, senzitive si motorii constituie o unitate functionala aria senzitivmotorie in tulburarile de perceptie, nu sunt afectate organele de simt, ci de modul in care informatiile venite de la ele sunt in continuare prelucrate si integrate la nivelul 3/ tulburarile de perceptie pot fi puse in evidenta prin modul in care pacientul reactioneaza in mod inadecvat la stimulii veniti din mediul extern. 4etoda integrarii senzoriomotorii porneste de la etapele de dezvoltare antogenetica a omului copilul invata treptat sa cunoasca lumea inconjuratoare si sa interactioneze cu ea prin activitatea sa motorie, senzoriala si cognitiva procesul de stimulare incepe inca din saptamana a "$a de viata intrauterina prin stimulare somestezica, vibratorie si vestibulara perceptia schemei corporale, cat si a orientarii spatiale a corpului sau segmentelor sale e completata la . ani s$a constatat ca si in cazul unor tulburari grave, pacientii reactioneaza la stimulii de baza (somestezici, vibratorii si vestibulari) Indicatii: pacienti cu deficiente grave pacienti cu dementa (,lzheimer) coma pacienti cu pierderea constientei, sedati, ventilati artificial (din terapie intensiva) pacienti cu traumatisme craniocerebrale nou$nascuti prematuri bolnavi cu deficite de perceptie si comunicare (ex. ,utism), paraliziile cerebrale infantile pacientii hemiplegici, tetraplegici pacientii imobilizati la pat Principii: daca nu$i stimulam capacitatea de perceptie a pacientului, acesta nu va putea reactiona ingrijirea de catre o singura persoana, deoarece cu timpul pacientul va recunoaste vocea, mirosul, calitatea prizelor, ceea ce ii va oferi un sentiment de securitate. 3u e indicat sa fie manevrat de mai multe persoane simultan e necesar o anamneza (date biografice) in detaliu ate biografice: se obtin fie de la pacient direct, dar ce mai frecvent de la familie determina alegerea acelor stimuli care declanseaza rememorarea unor experiente anterioare pe baza lor si a examenului clinic se stabileste un plan de actionare se va desfasura acelasi program de stimulare pe parcursul unui anumit interval de timp, dar sa nu se repete continuu, deoarece stimulii ajung sa fie din ce in ce mai slab perceputi stimularea trebuie sa se faca in mai multe directii deoarece daca o structura este privata pentru mai mult timp de stimuli, aceasta ajunge sa nu mai fie perceputa e exemplu: in sindromul de imobilizare are loc o scadere a mobilitatii articulare chiar si la persoanele

sanatoase daca se sta in pat, dupa aproximativ " minute, scade perceptia schemei corporale, lucru accentuat de o saltea moale antiscare sa nu se suprasolicite pacientii prin prea multi stimuli pozitivi aplicati simultan& se planifica maxim 2 sau 5 o data e necesar monitorizarea atenta a bolnavului pe parcursul programului de stimulare! se inregistreaza eventualele moficiari de tonus muscular& mimica& puls& ritm respirator& transpiratii sau tremuraturi, etc. stimulii negativi: voluntari! ex. 6iferitele examinari neurologice& proceduri terapeutice (tratamente injectabile, aspiratia bronsica)& investigatii paraclinice si de laborator. ,cest tip de stimuli nu pot fi evitati, dar se vor programa la anumite intervale de timp. Involuntari! conversatii langa patul pacientului, predarea turei langa pacient ignorandu$ l, diferite vizite, zgomot (auzul nu poate fi %decuplat%) stimuli pozitivi: stimuli care declanseaza rememmorarea unor experiente si deprinderi anterioare pierdute prin boala stimulii pozitivi se impart in! principali (bazali) auxiliari (suplimentari)

Stimulii pozitivi principali! somestezici necesari pentru perceperea formei si a schemei corporale vestibulari faciliteaza orientarea in spatiu si echilibrul vibratorii da informatii legate de structura corpului (percepem oasele si articulatiile)