Tumori Benigne

TUMORI BENIGNE
PAPILOM
=FORMAȚIUNE TUMORALĂ BENIGNĂ CARE DERIVĂ DIN
EPITELIILE SCUAMOASE KERATINIZANTE/NEKERATINIZANTE, A UROTELIILOR
SAU A EPITELIILOR METAPLAZIATE SCUAMOS
ASPECTE CLINICE
LOCALIZARE:
• epiteliul scuamos stratificat: col uterin, vagin, esofag, piele,
anus…
• epiteliul tranzitional: vezica urinară, uretră, ureter
• epiteliul metaplaziat scuamos
• epiteliul unistratificat al ductelor glandei mamare
PAPILOM
ASPECTE MACROSCOPICE
formațiune tumorală unică/multiplă (=papilomatoză) exofitică, uneori

vegetantă (cu suprafață rugoasă), de dimenisiuni⬆⬇ (1–5cm), având
culoarea organului în care apare și consistență⬆⬇ (∼gradul de keratinizare)
și care proemină pe suprafața din care se dezvoltă putând avea:
• bază de implantare îngustă și axul lung al tumorii ⊥ pe aceasta
=PEDICULAT
• bază de implantare largă și axul lung al tumorii ∣∣ cu aceasta =SESIL
PAPILOM
ASPECTE MICROSCOPICE
1. HIPERKERATOZĂ (=îngroșarea stratului cornos)

2. ACANTOZĂ (=îngroșarea stratului spinos), cu elongarea rete
ridges
3. PAPILOMATOZĂ (=accentuarea distanței între papilele
dermice și crestele interpapilare)
Membrană bazală epidermică indemnă
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2AwUX2e
FORME PARTICULARE DE PAPILOM
HIRSUTIES CORONAE GLANDIS
PAPULE PERLATE PENIENE (variantă anatomică/vestigiu evolutiv)
=papule mici în formă de dom/filiforme, de culoarea pielii, localizate
circumferențial, în șanțul/pe coroana glandului penian.
VERUCA VULGARĂ (“NEG”)
=papilom de etiologie virală (HPV)
VERUCA VULGARĂ (“NEG”)
=prezența de celule infectate de virus (=koilocite) cu halou
perinuclear la nivelul stratului granular/cornos superficial
VERUCA SEBOREICĂ (KERATOZA
SEBOREICĂ)
=tumoră exofitică, sesilă, ±aspect verucos, “en-dome” / “stuck-
on”, bine delimitată, rotund-ovalară, de culoarea pielii / brun-
negricioasă, localizată oriunde, predominant pe
față/scalp/torace, nu palme/tălpi, la vârstnici.
=proliferare de celule bazaloide cu grad variabil de diferențiere
scuamoasă
SEBOREICĂ)
FORMA HIPERKERATOZICĂ (PAPILOMATOASĂ)
=hiperkeratoză, acantoză, papilomatoză, ±globi cornoși
SEBOREICĂ)
FORMA ADENOIDĂ
=proliferare de celule bazaloide sub forma unor cordoane subțiri
cu punct de plecare în epiderm, globi cornoși⬇, ±pigmentare⬆
SEBOREICĂ)
FORMA ACANTOZICĂ
=suprafață netedă, rotunjită, hiperkeratozică
SEBOREICĂ)
KERATOZA SEBOREICĂ IRITATĂ
(INVERTED FOLLICULAR KERATOSIS)
= vârtejuri de celule scuamoase pe cale de maturare, mitoze
tipice, ±globi cornoși, apoptoză, acantoliză, infiltrat inflamator
cronic
POLIP
=FORMAȚIUNE TUMORALĂ BENIGNĂ
CARE DERIVĂ DIN EPITELLILE CUBICE/CILINDRICE DE ACOPERIRE
LOCALIZARE
LOCALIZARE
• SUPRAFAȚA MUCOASELOR
• NAZALĂ
• GASTRICĂ
• INTESTINALĂ
• ENDOMETRIALĂ
• ENDOCERVICALĂ
• Creștere exofitică (pediculată sau sesilă) care protruzionează
în lumenul cavităților
• Dimensiuni variabile (<1cm)
• Unic sau multiplu (polipoză)
CLASIFICAREA POLIPILOR
COLORECTALI
A. POLIPI NON-NEOPLAZICI
1. POLIPI HAMARTOMATOSI
i. POLIPI PEUTZ-JEGHERS
ii. POLIPI JUVENILI
2. PSEUDOPOLIPI INFLAMATORI
3. POLIPI LIMFOIZI
B. POLIPI NEOPLAZICI
 POLIPI ADENOMATOȘI
1. POLIP TUBULAR
2. POLIP VILOS
3. POLIP TUBULO-VILOS
POLIPII JUVENILI (DE
RETENȚIE)
NON-NEOPLAZICI
HAMARTOMATOȘI
ASPECTE CLINICE
EPIDEMIOLOGIE
• Copil <5ani
LOCALIZARE
• Rectosigmoid (54%)
• Proximal de flexura splenică (37%)
ETIOPATOGENEZĂ
• De obicei sporadic
• Se poate asocia cu polipoza colonică juvenilă
CLINIC
• Rectoragii
• Torsionare ➡ autoamputare (10%)
• unilobulat
• suprafață netedă, rotunjită
• ±capișon eritematos (=exulcerație)
JPC
• cripte sinuoase, dilatate chistic, ramificate, tapetate de
epiteliu muco-secretor normal
• ±PMN și mucus inspisat în lumen
• lamina propria edemațiată, cu infiltrat inflamator LY-PL, ±PMN,
±eozinofile, ±fibre musculare netede
• cripte sinuoase, dilatate chistic, ramificate, tapetate de
epiteliu muco-secretor normal
• ±PMN și mucus inspisat în lumen
• lamina propria edemațiată, cu infiltrat inflamator LY-PL, ±PMN,
±eozinofile, ±fibre musculare netede
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2FI85Yj
https://bit.ly/2SdHqE3
POLIPII PEUTZ-JEGHERS
NON-NEOPLAZICI
HAMARTOMATOȘI
POLIPII PEUTZ-JEGHERS
SINDROMUL PEUTZ-JEGHERS
• sindrom AD, caracterizat prin:
• Polipi hamartomatosi de intestin subțire (65%-95%), colon (60%),
stomac (20%)
• Macule melanocitice mucocutanate
• Risc⬆ de malignitate intestinală (x15) / extraintestinală
• Incidență: 1/50,000 – 1/200,000 nașteri
LOCALIZARE
• Pot să apară oriunde la nivelul tractului digestiv
• Mai frecvenți la nivelul instestinului subțire (65-95%),
• colon (60%) și stomac (20-50%)
MACROSCOPIC
• Segmentele afectate pot prezenta 1-20 polipi
• 0.5-3cm
• Polipii de la nivelul colonului și intestinului subțire tind să fie
pediculați
• ramificare arborescentă a fibrelor musculare netede din
muscularis mucoase;
• lamina propria N, epiteliu N (corespunzător segmentului
respectiv)
• ±hiperplazie epitelială
• ramificare arborescentă a fibrelor musculare netede din
muscularis mucoase;
• lamina propria N, epiteliu N (corespunzător segmentului
respectiv)
• ±hiperplazie epitelială
POLIPI HIPERPLAZICI
SERAȚI
NU CRESC RISC CANCER COLORECTAL

SERRATED COLONIC POLYPS
CLASSIFICATION
I. NONDYSPLASTIC SERRATED POLYPS
a) Normal architecture, normal proliferation
1) Microvesicular hyperplastic polyp
2) Goblet cell hyperplastic polyp
3) Mucin-poor hyperplastic polyp
b) Abnormal architecture, abnormal proliferation
1) Sessile serrated adenoma/polyp (SSA/P)
II. DYSPLASTIC SERRATED POLYPS
a) Sessile serrated adenoma/polyp with dysplasia
b) Traditional serrated adenoma (TSA)
c) Conventional adenoma with serrated architecture
III. UNCLASSIFIABLE SERRATED POLYPS (±DYSPLASIA)
POLIP HIPERPLAZIC CLASIC
=75% din polipii serați
unic/multiplu
asimptomatic, descoperit incidental la colonoscopie
colon stâng (rectosigmoid)
<5mm
3 subtipuri histologice, fără semnificație clinică:
1. Microvesicular
2. Goblet cell rich
3. Mucin-poor
ASPECTE MICROSCOPICE:
=cripte cu aspect serat/festonat (pronunțat în porțiunea
superficială și atenuat în porțiunea profundă a criptelor, unde se
evidențiază celule neuroendocrine), arhitectură tubulară simplă,
fără ramificări/dilatări/înmuguriri
1. MICROVESICULAR HYPERPLASTIC POLYP
Celule goblet + celule columnare cu microvezicule de mucus

2. GOBLET CELL HYPERPLASTIC POLYP
Cripte alungite, bogate în celule goblet

Aspect serat doar în partea superficială a criptelor
3. MUCIN-POOR HYPERPLASTIC POLYP
.
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2RhXLaX
POLIPI NEOPLAZICI
P O L I PI ADE N O MAT O ȘI
=FORMAȚIUNI TUMORALE BENIGNE DEZVOLTATE DIN EPITELIUL

UNISTRATIFICAT AL MUCOASEI COLONICE ±CU CARACTER
DISPLAZIC/ATIPIC CARE REALIZEAZĂ O ARHITECTURĂ TUBULARĂ, VILOASĂ
SAU TUBULO-VILOASĂ
POTENȚIAL DE TRANSFORMARE MALIGNĂ

Displazie, cel puțin de grad scăzut
POLIP ADENOMATOS /
ADENOM TUBULAR
Cel mai comun polip neoplazic 75%
>30ani
♂>♀
Colon distal/rect
Sporadic/multiple în sd. Polipoză familială (AD)
Asimptomatic/rectoragii
=formațiune tumorală exofitică, cu aspect globulos, diametru de
aprox. 1cm, cu suprafață neregulată, culoare roșie-violacee
Malignizare: 5%
.
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2E1lJnP
POLIP VILOS / ADENOM VILOS
Mai rar
>60ani
♂=♀
Colon distal/rect
Invariabil simptomatic (diaree, rectoragii, mucus)
=formațiune tumorală exofitică/vegetantă, de obicei sesilă, cu
diametru 1-10cm, suprafață neregulată, culoare rosie-violacee
Malignizare: 40%
.
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2FLuiol
POLIP TUBULOVILOS
Formă intermediară
Aceeași distribuție ca adenomul tubular
ASPECTE MICROSCOPICE:
Componenta tubulară =celule tumorale dispuse sub formă de
tubi deformați, tapetați de epiteliu cu diverse grade de displazie
(pluristratificare, scaderea mucosecretiei, ±mitoze/nucleoli).
Componenta viloasă =formațiuni digitiforme, subțiri, cu ax
conjunctivo-vascular, tapetate de epiteliul displazic. Trecerea
de la mucoasa normala la epiteliul displazic este bruscă.
Musculara mucoasei este integră, submucoasa nefiind
invadată.
Malignizare: 20%
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2OZHBAZ
ELASTOFIBROMUL
= TUMORĂ FIBROASĂ BENIGNĂ ALCĂTUITĂ DIN FIBRE ELASTICE ANORMALE
CU STROMĂ ALCĂTUITĂ DIN FIBRE DE COLAGEN ȘI O COMPONENTĂ
VARIABILĂ DE ȚESUT ADIPOS
ELASTOFIBROMUL
EPIDEMIOLOGIE
• rară
• majoritatea sunt sporadice
• aproape în exclusivitate la vârstnici (incidență maximă: 70-80
ani)
• F>M
ETIOPATOGENEZĂ
• necunoscută
• poate apărea în urma traumatismelor repetate sau în urma
frecării produse între marginea inferioară a scapulei și
peretele toracic
• poate fi o consecință a radioterapiei
ELASTOFIBROMUL
LOCALIZARE
• localizarea clasică este la nivelul marginii inferioare a
scapulei (torace posterior)
• mai profund decât structurile musculare
• poate adera la periost
• localizări extrascapulare: alte zone ale peretelui toracic,
extremități, centura scapulară și pelviană
• localizări viscerale: cavitate orală, stomac, rect, oment
CLINIC
• masă cu creștere lentă, nedureroasă
TRATAMENT
• excizie simplă
• imprecis delimitată
• consistență fermă
• culoare alb-sidefie cu zone gălbui
• de obicei 3-10cm
• proliferare tumorală infiltrativă,
imprecis delimitată ce poate
infiltra/încastra fibrele musculare
• stroma poate fi focal mixoidă sau

edemațiată și prezintă un amestec
variabil de fibre de colagen,
fibroblaști și țesut adipos matur +
• numeroase FIBRE ELASTICE
ÎNGROȘATE ȘI FRAGMENTATE, intens
eozinofile în colorație H.E.
• aspect de “șirag de mărgele” sau
fragmente individuale rotunde, de
dimensiuni variabile
• evidențiabile prin colorație pentru
fibre elastice
VIRTUAL SLIDE
CASE 1
https://bit.ly/2Q8cb0D
CASE 2
H&E: https://bit.ly/2rhpDk8
Elastic Van Gieson: https://bit.ly/2BLtWdt
FIBROMATOZA PALMARĂ/PLANTARĂ
=PROLIFERARE FIBROBLASTICĂ CU ORIGINE LA NIVELUL FASCIEI SAU
APONEVROZEI, INFILTRATIVĂ LOCAL, CU TENDINȚĂ LA RECIDIVĂ, CARE NU
METASTAZEAZĂ
FIBROMATOZA PALMARĂ = BOALA DUPUYTREN

FIBROMATOZA PLANTARĂ = BOALA LEDDERHOSE
FIBROMATOZA
PALMARĂ/PLANTARĂ
EPIDEMIOLOGIE
• Fibromatoza palmară este cea mai frecventă fibromatoză
superficială
• Fibromatoza palmară: adulți de vârstă medie, vârstnici
• Fibromatoza plantară: copii, adulți tineri
• M>F
CLINIC
• Fibromatoza palmară
• noduli mici sau indurații sub formă de sfoară
• ±contracturi, de obicei la nivelul degetelor 4 și 5
• bilaterală în 50% din cazuri
• se poate asocia cu alte forme de fibromatoză superficială
• Fibromatoza plantară
• noduli solitari sau multipli
• rareori contracturi
Multipli noduli fermi
culoare alb-sidefie
de obicei <3cm
• proliferare de fibroblaști sub formă de noduli sau fascicule
• cu nuclei monomorfi, fără atipii, uneori ondulați
• ±mitoze prezente
• stromă cu o cantitate variabilă de fibre de colagen și vase cu
pereți subțiri, colabate
• celularitatea variază cu vârsta leziunii
• ±celule gigante multinucleate
• ±metaplazie osoasă/cartilaginoasă
• necroză absentă
s
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2Pdz4KL
FIBROMATOZA DE TIP DESMOID
PROLIFERARE (MIO)FIBROBLASTICĂ AGRESIVĂ LOCAL, CARE APARE ÎN
ȚESUTURILE MOI PROFUNDE ȘI SE CARACTERIZEAZĂ PRINTR-UN PATTERN DE
CREȘTERE INFILTRATIV ȘI TENDINȚĂ LA RECIDIVĂ LOCALĂ, DAR CARE NU
METASTAZEAZĂ
VIRTUAL SLIDE
EPIDEMIOLOGIE
• Mai puțin frecventă decât fibromatozele superficiale
• La copil: M=F, majoritatea sunt extraabdominale
• Pubertate➞40ani: M<F, majoritatea afectează peretele
abdominal
• Adulți: M=F, fără afectare preferențială
LOCALIZARE
• Extraabdominală
• Umăr, perete toracic, spate, coapsă, cap și gât
• Perete abdominal anterior (din musculo-aponevroza drepți
abdominali și oblici interni)
• Intraabdominală
• Mezenter, retroperitoneu, pelvis
• Extrem de rar palmar/plantar
• imprecis delimitată
• consistență fermă
• culoare alb-sidefie
• dimensiuni variabile (5-
10cm)
• de obicei, tumorile
intraabdominale >10cm
• suprafață de secțiune cu
aspect trabecular,
asemănătoare țesutului
cicatriceal
• Unele tumori pot avea
aspect mixoid
• proliferare de celule fusiforme/stelate sub formă de fascicule
lungi/pattern storiform
• cu nucleu vezicular prezentând 1 sau mai mulți nucleoli mici
• activitate mitotică variabilă
• fără pleomorfism nuclear sau mitoze atipice
• stromă colagenică
• poate fi redusă cantitativ în zonele hipercelulare și abundentă în
zonele hialinizate
• ±edem
• ±arii mixoide
• vase mici și medii
• frecvent cu edem perivascular
• majoritatea cazurilor prezintă infiltrarea țesutului
adipos/muscular adiacent
MIOFIBROLASTE DISPUSE ÎN FASCICULE LUNGI
ÎNCASTRAREA FIBRELOR MUSCULARE LA PERIFERIA LEZIUNII
ATROFIA FIBRELOR MUSCULARE ÎNCASTRATE ➞ CELULE
GIGANTE MULTINUCLEATE
FIBRE DE COLAGEN KELOID-LIKE
STROMĂ MIXOIDĂ
FIBROADENOM MAMAR (FA)
=TUMORĂ BENIGĂ A GLANDEI MAMARE FORMATĂ PRIN PROLIFERAREA DE
ȚESUT CONJUNCTIV FIBROS ȘI ȚESUT GLANDULAR
ASPECTE CLINICE
EPIDEMIOLOGIE
• CEA MAI FRECVENTĂ TUMORĂ MAMARĂ
• CEA MAI FRECVENTĂ TUMORĂ MAMARĂ BENIGNĂ
• ♀ tinere (15–30 ani)
• a 3-a cea mai frecventă leziune a glandei mamare, după
mastoza Reclus și carcinomul mamar
ETIOPATOGENEZĂ
• hormondependentă, ⬆sarcină/⬇menopauză
• risc⬇ fibroadenom mamar:
• consum fructe/vegetale, nr⬆ nașteri naturale, ACO, exercițiu fizic
CLINIC
• nodul ferm, nedureros, mobil la palpare, cu creștere lentă
• de obicei solitar, dar poate fi multifocal/bilateral
• nodul(i) unic/multipli,
• culoare alb-sidefie,
• consistență fermă/elastică
• ⌀=2–4cm+
• bine delimitat de o
capsulă fibroasă delicată
• non-infiltrativ în țesuturile
din jur
• ±aspect
lobulat/conopidiform
• ±spații cu aspect de fantă
• ±calcificări
• localizat de obicei în
cadranul supero-extern
• PROLIFERAREA STROMEI INTRALOBULARE, producând
compresia elementelor glandulare:
• NEUNIFORMĂ, cu deformarea lor sub formă de “coarne de cerb”
(=PATTERN INTRACANALICULAR)
• UNIFORMĂ, sub formă de manșon în jurul structurilor glandulare
(=PATTERN PERICANALICULAR)
• Stroma poate fi mixoidă (de obicei, la ♀ tinere) sau hialină (de
obicei la ♀ vârstnice)
• Structurile glandulare au cel puțin 2 straturi de celule
(epiteliale și mioepiteliale)
.
.
.
.
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2KHTAml
ICD-O CODE
PLEOMORPHIC ADENOMA 8940/0
ADENOM PLEOMORF
=TUMORĂ BENIGNĂ MIXTĂ A GLANDELOR SALIVARE FORMATĂ PRIN
PROLIFERAREA ATÂT A COMPONENTEI EPITELIALE CÂT ȘI A CELEI STROMALE
ȘI CARACTERIZATĂ PRINTR-UN PLEOMORFISM ARHITECTURAL (NU
CITOLOGIC)
ADENOM PLEOMORF
EPIDEMIOLOGIE
• CEA MAI FRECVENTĂ TUMORĂ A GLANDELOR SALIVARE
LOCALIZARE
• 80% glanda parotidă (=60% din tumorile parotidei)
• 10% glande submandibulare
• 5% glande sublinguale
• 5% glande salivare minore/palatine/mucoasă bucală
CLINIC
• ♀>♂
• 30–50 ani
• de obicei nodul solitar, ⬆lentă, nedureroasă
• nu invadează tegument/nerv facial (VII)
RECIDIVĂ LOCALĂ: 25–50% (excizie incompletă)
MALIGNIZARE: 10–20% (în cazul tumorilor multirecidivante)
=formațiune tumorală bine delimitată, pseudoîncapsulată (capsulă
fină, subțire, incompletă ➞recidivă), rotund-ovalară/multilobulată, de
consistență fermă/elastică, cu ⌀=2–5cm și suprafață boselată. La
secționare: aspect neomogen, culoare alb-sidefie/albăstruie, ±zone de
hemoragie/necroză, ±microcavități chistice cu conținut vâscos.
COMPONENTA EPITELIALĂ este reprezentată de:
• CELULE EPITELIALE (aplatizate, cubice, cilindrice)
dispuse sub
formă de ducte, acini, tubi neregulați ±secreție PAS+ în lumen
COMPONENTA EPITELIALĂ este reprezentată de:
• CELULE MIOEPITELIALE (epitelioide, fuziforme, dendritice,
cu
citoplasmă clară) dispuse sub formă de plaje, trabecule.
COMPONENTA MEZENCHIMALĂ poate fi reprezentată de:
• MATERIAL HIALIN (PAS+)
• MIXOID
• CONDROID (Albastru Alcian+)
• ȚESUT OSOS
• ȚESUT ADIPOS
DIFERENȚIERE DIFERENȚIERE DIFERENȚIERE

CONDROIDĂ OSOASĂ LIPOMATOASĂ
Aspect HP variabil, cu structură mixtă (epitelială și conjunctivă):
Se mai pot întâlni:
• Focare de metaplazie scuamosă ±keratinizare
• Focare de metaplazie mucinoasă
• Inflamație/necroză (FNA)
• Extensie în afara capsulei (noduli sateliți)
• Emboli vasculari (în vasele din interiorul/periferia tumorii,
datorită intervenției CH, nu metastazează!)
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2FEA8Yy
DD
• mioepiteliom (<5% ducte, fără stromă condroidă)
• carcinoma ex pleomorphic adenoma (ca ex PA)
• carcinom epitelial-mioepitelial (EMCa)
• adenocarcinom polimorf de grad scăzut (PLGA)
• carcinom adenoid chistic (AdCC)
• carcinom mucoepidermoid (MEC)
ICD-O CODE
9080/0
MATURE TERATOMA
TERATOM OVARIAN
MATUR/BENIGN
=TUMORĂ BENIGNĂ ALCĂTUITĂ ÎN EXCUSIVITATE DIN ȚESUTURI MATURE
DERIVATE DIN 2/3 STRATURI DE CELULE GERMINALE
ASPECTE CLINICE
• 20% din totalitatea neoplasmelor ovariene
• 90% dintre tumorile cu celule germinale
• 90% uniliaterale (dreapta), 10% bilaterale
• ♀ tinere, în perioada reproductivă
• ±asimptomatice, descoperire incidentală
• durere abdominală, masă palpabilă
• ±produc infertilitate
• predispunere la torsiune (10-15%)
MALIGNIZARE: 1% (SCC)
CLASIFICARE:
• SOLID
• CHISTIC, cu predominanța elementelor ectodermale = CHIST
DERMOID
CHIST DERMOID
=chist uni–/multilocular, cu ⌀<15cm, perete subțire, alb-cenușiu,
opac, tapetat de epiderm. La secționare se evidențiază
conținut semisolid alcătuit din sebum (alb-gălbui), keratină, fire
de păr, cartilaj, dinți și alte conglomerări tisulare derivate din
cele 3 foițe embrionare, ±nodul solid (protuberanța Rokitansky).
elemente tisulare mature, derivate din cele 3 foițe
embrionare:
1. ECTODERM (++): epiteliu scuamos ±keratinizare, foliculi
piloși, glande sebacee/sudoripare, țesut nervos matur
embrionare:
2. MEZODERM: țesut conjuctiv, os, cartilaj, mușchi neted,
țesut adipos, zone mixoide, vase tortuoase cu pereți
groși
embrionare:
3. ENDODERM: epiteliu respirator (cilindric unistratificat
ciliat), gastrointestinal, țesut tiroidian
.
.
.
.
.
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2P5U46f
ICD-O CODES
STRUMA OVARII, BENIGN
9090/0
STRUMA OVARII, MALIGNANT9090/3
STRUMA OVARII
=TERATOM MONODERMAL ALCĂTUIT PREDOMINANT (>50%) SAU ÎN
EXCLUSIVITATE DIN ȚESUT TIROIDIAN MATUR
ASPECTE CLINICE
cel mai frecvent teratom monodermal
♀ de vârstă fertilă
simptome ∼ teratom matur chistic
±hipertiroidism
MALIGNIZARE:
Carcinom papilar
Carcinom papilar varianta foliculara
Carcinom folicular
Tumoră uni-/bilaterală, solidă/chistică/parțial chistică, de
dimensiuni variabile (<10cm), cu suprafață de secțiune brun-
roșiatică/verzuie, ±lobulată și conținut gelatinos.
foliculi tiroidieni cu coloid ±alte elemente de teratom matur
• zone hipercelulare cu numeroși foliculi mici (pattern microfolicular)
• zone solide cu celule cu citoplasmă abundentă, clară/eozinofilă
stromă edemațiată/fibroasă
ICD-O CODE
LEIOMIOM UTERIN 8890/0
LEIOMIOM UTERIN
(L E I O MI O FI B RO M /FI B ROM )
=TUMORĂ BENIGNĂ A CORPULUI UTERIN FORMATĂ PRIN PROLIFERAREA
FIBRELOR MUSCULARE NETEDE ȘI A ȚESUTULUI CONJUNCTIV ADIACENT (DE
LA NIVELUL MIOMETRULUI)
ASPECTE CLINICE
CEA MAI FRECVENTĂ TUMORĂ BENIGNĂ LA ♀
• afectează 30-50% dintre ♀ de vârstă fertilă
• mai frecvente la ♀ de culoare decât la ♀ din rasa albă
ETIOPATOGENEZĂ: ?
∼hiperestrogenism:
⬆sarcină/⬆terapie estrogenică/⬆ACO/⬇menopauză
(hormonodependentă)
MALIGNIZARE: <0.5% (=leiomiosarcom)
CLINIC:
• tumoră mică: asimptomatică (descoperire incidentală)
• tumoră mare: menoragie±metroragie/compresii de
vecinătate/infertilitate
=formațiune nodulară, unică/multiplă, de culoare alb-sidefie, cu
diametru variabil (mm/cm++), bine circumscrisă
(neîncapsulată), de consistență⬆, cu aspect fasciculat, “în
vârtejuri”.
CLASIFICARE
După localizare:
1. SUBMUCOASE
2. INTERSTIȚIALE
(=INTRAMURALE)
3. SUBSEROASE
=fascicule de fibre musculare netede N (±fibre conjunctive), dispuse
dezordonat (“în vârtejuri”), cu nuclei palizi, alungiți/conici, rotunjiți la
capete (“aspect de trabuc”), cu cromatină pulverulentă, ±vacuole
perinucleare, mitoze absente/rare+tipice.
.
.
MODIFICĂRI SECUNDARE
LEZIUNI DEGENERATIVE
Aspectul histopatologic al leiomiomului poate fi alterat de
prezența unor modificări secundare (datorate în principal
tulburărilor de vascularizație)
• degenerescență hialină
• degenerescență chistică
• degenerescență grăsoasă
• calcificare
• infecție/supurație
• necroză
ICD-O CODE
SCHWANNOMA9560/0
SCHWANNOM
(= N E URI N O M / NEURI L EMOM )
=TOMORĂ BENIGNĂ A TECII NERVILOR PERIFERICI
ASPECTE CLINICE
90% SOLITAR, SPORADIC
• Orice vârstă, vârf incidență=40-60ani
• ♂=♀
10% MULTIPLE
• Neurofibromatoza familială tip 2 NF2 (<30ani)
• Risc de schwannoame multiple, meningioame, ependimoame
• Schwannoame vestibulare bilaterale = specific pentru NF2
• Schwanomatoza (adult)
• Schwannoame vestibulare/meningioame absente
• Sd. Gorlin-Koutlas
Dintre nervii cranieni, porțiunea vestibulară a NC VIII

⬆ lentă, asimptomatică
Tumoră solitară, circumscrisă, încapsulată, gri-albicioasă, fermă,
cu ⌀<10cm, frecvent excentrică, localizată pe traiectul nervilor
periferici/intracranieni
Tomora prezintă o combinație de zone dense și laxe
Zone Antoni A (celularitate⬆), celule fusiforme cu nuclei alungiți
dispuși în palisadă în jurul unor regiuni eozinofile (corpi Verocay)
Alternand cu
Zone Antoni B (celularitate⬇), țesunt conjunctiv lax, mixoid, Vase
îngroșate, hialinizate
±hemoragie/modificări chistice
Axonii sunt excluși din tumoră
.
.
RABDOMIOMUL ADULTULUI
=TUMORĂ BENIGNĂ CU PUNCT DE PLECARE ÎN MUȘCHIUL STRIAT
RABDOMIOMUL ADULTULUI
EPIDEMIOLOGIE
• Rar
• <2% din toate tumorile musculare
• Adult (50 ani)
• M:F=4:1
LOCALIZARE
• Cap și gât (faringe, laringe, baza limbii)
MACROSCOPIC
• Formațiune tumorală bine delimitată, lobulată
• Poate fi pediculată
• Culoare roșie/brună/gri
• Dimensiuni: 1-10 cm
• Plaje/cuiburi de CELULE
POLIGONALE MARI
• Majoritatea cu CITOPLASMĂ
EOZINOFILĂ, FIN GRANULARĂ
• O subpopulație celulară prezintă
VACUOLIZĂRI CITOPLASMATICE
(aspect optic clar)
• Pot fi identificate celule cu
citoplasmă retractată ("SPINDER
CELLS")
• 1-2 nuclei localizați
central/periferic, de obicei cu
nucleoli vizibili
• ±striații citoplasmatice
transversale, incluzii sub formă de
bastonaș
• Mitoze, necroză absente
• Rețea capilară delicată
SPIDER CELLS
LIPOMUL
= TUMORĂ BENIGNĂ ALCĂTUITĂ DIN ADIPOCITE MATURE
LIPOMUL
EPIDEMIOLOGIE
• cea mai frecventă tumoră mezenchimală a adultului
• de obicei 40-60 ani, rar < 20 ani
• mai frecventă la pacienți obezi
• aproximativ 5% din pacienți au lipoame multiple
LOCALIZARE
• subcutanat (=lipom superficial)
• țesuturi moi profunde (=lipom profund)
• suprafața osului (=lipom parosteal)
• în mușchii scheletici ai trunchiului, capului, gâtului și extremităților
(=lipom intramuscular)
• între mușchii peretelui abdominal anterior (=lipom intermuscular)
• infiltrare adipoasă a țesutlui conjunctiv subsinovial (=lipoma
arborescens)
• Lipoamele retroperitoneale sunt extrem de rare și necesită
confirmare moleculară
LIPOMUL
CLINIC
• Masă tumorală de obicei nedureroasă
• Tumorile de dimensiuni mari pot fi dureroase prin compresia
nervilor periferici
• lipom superficial <5cm
• Lipoma arborescens: barbat care acuză tumefiere articulară
progresivă
MACROSCOPIC
• Tumoră bine delimitată, de obicei lobulată
• Capsulă subțire, delicată
• Consistență elastică
• Suprafață de secțiune grăsoasă, de culoare galbenă
• Lipomul intramuscular poate prezenta margini infiltrative
• Plaje și lobuli de adipocite mature (cu variații minime în
dimensiunea adipocitelor)
• Nuclei mici, aplatizați, localizați la periferie (pot părea că
lipsesc)
• Pot prezenta mici vacuole intranucleare (modificare Lochkern)
• Rare vase de calibru mic și mediu
• Septuri fibroase subțiri discontinue/incomplete
• ±Modificări degenerative: necroza țesutului adipos, modificări
mixoide, hemoragie
LIPOM INTRAMUSCULAR
±NECROZA ȚESUTULUI ADIPOS
±MODIFICĂRI MIXOIDE
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2QxbWvy
ENCONDROM
= TUMORĂ CARTILAGINOASĂ BENIGNĂ ALCATUITĂ DIN CARTILAJ HIALIN
MATUR, CU ORIGINEA ÎN CAVITATEA MEDULARĂ
ENCONDROMUL
EPIDEMIOLOGIE
• A doua cea mai frecventă tumoră primară osoasă după
osteocondrom
• Apare de obicei între a 2-a și a 5-a decadă de viață
• Rar la copii și vârstnici
• M=F
• Fără predilecție rasială.
LOCALIZARE
• Afectează oasele formate prin osificare encondrală.
• Nu afectează oasele formate prin osificare intramembranoasă.
• Cel mai frecvent afectate sunt oasele scurte ale mâinilor și
picioarelor, urmate de oasele lungi (femur, tibie, humerus, fibulă). De
obicei afectează porțiunile metafizodiafizare.
• Rar afectează oasele plate precum centura pelviană, coaste,
scapulă, stern, vertebre sau în oasele craniofaciale.
ASPECTE CLINICE
SOLITARE
• Majoritatea
• Creștere lentă
• Asimptomatice și descoperite incidental
• Rareori, pot fi dureroase, în contextul fracturilor pe os patologic
(care apar mai des la nivelul falangelor).
• Recidivează local frecvent.
• Rareori se poate transforma malign în condrosarcom.
MULTIPLE
• Encondroame multiple = boala Ollier (25% dintre pacienți fac CSA
până la 40 ani)
• Encondroame multiple + hemangioame cavernoase = Sd. Maffucci
(risc de CSA > boala Ollier)
• Encondroame multiple + osteocondroame multiple =
metacondromatoză
ASPECTE IMAGISTICE
• zonă radio-transparentă rotund-ovalară
localizată în apropierea epifizei care poate
determina atrofia porțiunii endosteale a
compactei adiacente.
• pe măsură ce tumora crește în dimensiuni,
compacta se subțiază și osul capătă
aspectul de "os suflat".
• epifizele sunt afectate doar după închiderea
cartilajelor de creștere.
• La periferia tumorii există o linie radio-opacă
fină care delimitează tumora de osul normal.
• Zona afectată are un aspect cețos, spre
deosebire de chisturile osoase unde osteoliza
apare uniform și intens radio-transparentă.
• Evolutiv, în interiorul encondromului apar
calcificări cu dimensiuni variabile.
• Formațiune tumorală de dimensiuni mici (1-5cm),
• localizată în cavitatea medulară,
• frecvent cu arhitectură multinodulară,
• care poate deforma oasele mici (însă rareori oasele mari),
• de consistență fermă sau dură,
• culoare alb-sidefie,
• fiind bine delimitată de țesutul osos adiacent.
• Tumora este alcătuită din unul sau mai mulți noduli de cartilaj
hialin hipo- sau moderat celulari, bine delimitați, înconjurați de
țesut osos reactiv.
• Condrocite cu nuclei mici, rotunzi, dispuse în lacune,
individuale sau în grupuri mici
• La periferie se pot identifica zone de osificare encondrală.
HEMANGIOM
=FORMAȚIUNE TUMORALĂ BENIGNĂ REZULTATĂ PRIN PROLIFERAREA
VASELOR SANGVINE CARE POT FI DE TIP CAPILAR, ARTERIAL, VENOS,
CAVERNOS (PERETE SUBȚIRE ASEMĂNĂTOR CAPILARELOR ȘI LUMEN FOARTE
LĂRGIT)
ASPECTE CLINICE
=7% din tumorile benigne la sugar/copil
majoritatea prezente la naștere, ⬆dimensiuni, se remit sponan în
timp
LOCALIZARE
• tegument (țesut subcutanat),
• mucoasă bucală/labială,
• ficat,
• splină,
• rinichi,
• os
• distribuție extinsă =angiomatoză
de obicei nu au semnificație clinică

pot fi inestetice și vulnerabile la ulcerații/sângerări traumatice
±efect distructiv local ➡ excizie chirurgicală
=leziune plană, infiltrativă în țesuturile din jur (=hemangiom plan)
sau exofitică, anfractuoasă (=hemangiom tuberos), de
dimensiuni variabile, consistență moale, cu multiple ramificații,
epiteliu intact și culoare roșie-violacee care dispare la
vitropresiune (dacă nu există trombi)
HEMANGIOM CAPILAR
=formațiune bine delimitatată dar neîncapsulată, cu aspect
lobulat, alcătuită din capilare cu hematii în lumen și pereți subțiri,
tapetați de un singur strat de celule endoteliale turtite,
înconjurate de pericite.
• involuează spontan în câțiva ani
HEMANGIOM CAPILAR JUVENIL
(HEMANGIOM CĂPȘUNĂ)
• afectează tegumentele NN
• 1/200 nașteri
• ⬆rapid în primele luni,
• regresează în intervalul 1-3 ani,
• dispare complet până la 7 ani
HEMANGIOM CAVERNOS
=formațiune bine delimitatată dar neîncapsulată, cu aspect
lobulat, alcătuită din canale vasculare largi/dilatate, pline cu
sânge și pereți subțiri, tapetați de un singur strat de celule
endoteliale turtite, separate de stromă (=țesut conjunctiv).
HEMANGIOM CAVERNOS
=componentă a bolii von Hippel Lindau (în care leziunile
vasculare sunt prezente în cerebel, trunchi cerebral, retină,
pancreas și ficat)
• mai infiltrativ, afectează frecvent structurile profunde
• nu involuează spontan
VIRTUAL SLIDE
https://bit.ly/2QozRgG
MIXOMUL CARDIAC
TUMORĂ BENIGNĂ CU ORIGINE HISTOGENETICĂ INCERTĂ, LOCALIZATĂ LA
NIVELUL MIOCARDULUI
MIXOMUL CARDIAC
EPIDEMIOLOGIE
• Cea mai frecventă tumoră primară a inimii (50%)
• Majoritatea sunt sporadice
• 7% apar în contextul Complexului Carney
• LAMB (lentigo, mixom atrial, mixoame mucocutanate și nevi
albaștri)
• NAME (nevi, mixom atrial, neurofibromul mixoid și efelide)
• orice vârstă (30-60 ani)
• M:F=1:2
LOCALIZARE
• AS (70%) sau AD
• frecvent, în apropiere de foramen ovale
• de obicei, atașată printr-un pedicul
• =mixom atrial
• Rar, VS, VD sau valve
ASPECTE CLINICE
• Până la 20% din cazuri sunt asimptomatice
• Simptomatologia depinde de localizare:
• AS
• simptome de stenoză mitrală
• poate trimite emboli tumorali în circulația sistemică
• AD
• simptome de stenoză tricuspidiană
• poate trimite emboli tumorali în circulația pulmonară
• Diagnosticul este imagistic
• formațiune tumorală nodulară sau pediculată
• de consistență scăzută, gelatinoasă
• cu suprafață externă netedă sau neregulată/viloasă
• dimensiuni: 0.1-10cm (în medie: 5cm)
• ±aspect similar unui tromb mural organizat
• Formațiune tumorală în general hipocelulară, cu stromă
mixoidă abundentă (MPZ⬆)
• Celule fusiforme, stelate, poligonale sau rotunde, cu
citoplasmă eozinofilă
• Prezentând 1 sau mai mulți nuclei mici, hipercromatici
• Dispuse concentric în jurul capilarelor ("foi de ceapă")
• Hemoragie și modificări degenerative
• Depozite de hemosiderină, fibroză, infiltrat inflamator cronic,
macrofage
• Calcificări, hematopoieză extramedulară și metaplazie osoasă
• Atipie citologică absentă, mitoze rare
INTERFAȚA CU PERETELE ATRIAL
SUPRAFAȚA POATE FI TAPETATĂ DE ENDOTELIU
NEVI MELANOCITARI
=TUMORI MELANOCITARE BENIGNE CONGENITALE ȘI DOBÂNDITE
CLASIFICARE
ÎN FUNCȚIE DE MOMENTUL APARIȚIEI
• Nev congenital
• Nev dobândit
ÎN FUNCȚIE DE EVOLUȚIA NATURALĂ
• Nev joncțional = proliferare melanocitară de dimensiuni mici ce
formează cuiburi celulare joncționale la vârful rete ridges.
• Nev compus = proliferare melanocitară ce asociază atât cuiburi
celulare joncționale, cât și cuiburi intradermice.
• Nev intradermic = proliferare melanocitară constituită în
exclusivitate din cuiburi celulare localizate intradermic. În acest
stadiu pigmentul este de obicei absent.
ÎN FUNCȚIE DE POTENȚIALUL DE EVOLUȚIE SPRE MELANOM
• Nev comun (benign)
• Nev displazic (Clark) = proliferare melanocitară cu atipii celulare și
arhitecturale, însă insuficiente pt a fi considerat melanom in situ.
NEVI MELANOCITARI
ASPECTE CLINICE
• încep să apară în copilărie și cresc ca număr în primele 3
decade de viață
• involuează la vârstă mijlocie și pot regresa până la vârstă
inaintată
• sunt mai frecvenți la persoanele cu ochi și ten deschis la
culoare
• apariția nevilor se corelează cu gradul de expunere la soare
în primii ani de viață
• expunerea intensă intermitentă > expunerea moderată
cronică (rol protector)
LOCALIZARE
• De obicei pe zonele expuse la soare (cap, gât, brațe)
• Dar pot apărea oriunde, inclusiv pe piele glabră
• Rasa neagră dezvoltă mai frecvent nevi pe palme/plante
NEV JONCȚIONAL
• Maculă/papulă
• ⌀<0.5cm
• Culoare brun închis/deschis
• Bine delimitat
• Pigmentare uniformă (uneori, zona
centrală poate fi mai intens
colorată)
• Liniile piele pot fi observate
NEV COMPUS
• Papulă sau formațiune cu aspect “în dom”/verucos

• Pigmentarea persistă
• ±fire de păr
NEV INTRADERMIC
• Papulă sau formațiune cu aspect “în dom”/papilomatos

• pigmentare absentă
NEVII COMUNI (BENIGNI)
• Indiferent de subtipul histologic, nevii sunt alcătuiți din celule

nevice (=melanocite dispuse în cuiburi, fără prelungiri
dendritice, care tind să rețină melanina intracitoplasmatic)
• Celulele nevice sunt cubice/ovale, cu citoplasmă palid
eozinofilă și un nucleu mare rotund/oval.
• Caracteristice histopatologice ale nevilor comuni sunt
• Simetria
• Dimensiunea mică a leziunii
• Maturare arhitecturală =celulele se dispun in cuiburi mari in
portiunea superioara a proliferarii, acestea devenind din ce in ce
mai mici, pana la predominanta celulelor dispuse ca unitati
singulare)
• Maturare citologică =celule mai mari in partiunea superioara (de
tip A), ce devin din ce in ce mai mici spre profunzime (de tip C).
• Nu exista mitoze sau atipii celulare.
NEV JONCȚIONAL
• proliferare melanocitară de dimensiuni mici ce formează

cuiburi celulare joncționale la vârful rete ridges.
NEV COMPUS
• proliferare melanocitară ce asociază atât cuiburi celulare

joncționale, cât și cuiburi intradermice
• în general, melanina este
• abundentă în celulele nevice din profunzimea epidermului și din
partea superioară a dermului
• redusă cantitativ/absentă în celulele nevice din mijlocul și
profunzimea dermului
NEV INTRADERMIC
• proliferare melanocitară constituită în exclusivitate din cuiburi

celulare localizate intradermic.
• în acest stadiu pigmentul este de obicei absent
NEV CONGENITAL
• Tip de creștere difuz, ce însoțește anexele cutanate;

• prezența unei zone bogate în colagen la nivelul dermului
superficial, între epiderm și populația de celule nevice
intradermice
NEV DISPLAZIC
• Poate fi joncțional sau compus

• Melanocite atipice, cu aspect nevoid/epitelioid, dispuse
individual, dar predominant în cuiburi
• Cuiburile localizate la vârfurile rete ridges confluează,
formând punți
• Fibroză lamelară = benzi de țesut conunctiv fibros intens
eozinofil în jurul rete ridges
• Mitoze pot fi întâlnite doar joncțional, nu și în profunzime

Tumori Benigne

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Tumori Benigne

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

TUMORI BENIGNE

formațiune tumorală unică/multiplă (=papilomatoză) exofitică, uneori

1. HIPERKERATOZĂ (=îngroșarea stratului cornos)

NU CRESC RISC CANCER COLORECTAL

Celule goblet + celule columnare cu microvezicule de mucus

Cripte alungite, bogate în celule goblet

=FORMAȚIUNI TUMORALE BENIGNE DEZVOLTATE DIN EPITELIUL

POTENȚIAL DE TRANSFORMARE MALIGNĂ

• stroma poate fi focal mixoidă sau

FIBROMATOZA PALMARĂ = BOALA DUPUYTREN

DIFERENȚIERE DIFERENȚIERE DIFERENȚIERE

MALIGNIZARE: <0.5% (=leiomiosarcom)

Dintre nervii cranieni, porțiunea vestibulară a NC VIII

de obicei nu au semnificație clinică

• Papulă sau formațiune cu aspect “în dom”/verucos

• Papulă sau formațiune cu aspect “în dom”/papilomatos

• Indiferent de subtipul histologic, nevii sunt alcătuiți din celule

• proliferare melanocitară de dimensiuni mici ce formează

• proliferare melanocitară ce asociază atât cuiburi celulare

• proliferare melanocitară constituită în exclusivitate din cuiburi

• Tip de creștere difuz, ce însoțește anexele cutanate;

• Poate fi joncțional sau compus

S-ar putea să vă placă și