Leziuni mamare benigne

 Vârsta Corelaţii clinice

 Tumefacţie palpabilă
 chist
 fibroadenom
 tumoră phyllodes
phyllodes
 hamartom
 lipom
 glandă accesorie
 adenoză
 centru proliferatif Aschoff
 Antecedente traumatice/chirurgicale
 hematom
 citosteatonecroza
 granulom
 Scurgere mamelonară
 papilom
 papilomatoza
 Frecvenţa
 Frecvente
 chist

 fibroadenom

 Frecvenţă medie
 tumora phyllodes

 hamartom

 papilom

 nodul de adenoză

 centrul proliferativ Aschoff

 citosteatonecroza

 lipom

 granulom
Frecvenţa
 Rare
 hemangiom
 tumora cu celule granulare
 fibromatoza
 hiperplazia focală
 glandă mamară accesorie
ATROFIA= INVOLUTIA=micsorarea unui organ anterior normal dezvoltat

HIPERTROFIA=cresterea dimensiunilor celulare---cresterea volumului tesutului sau organului

HIPERPLAZIA=cresterea numarului celulelor---cresterea volumului tesutului sau organului

METAPLAZIA=modificare reversibila prin care un tesut adult (epitelial / conjunctiv) este inlocuit
prin alt tip de tesut adult
persistenta factorilor care induc metaplazia poate determina aparitia cancerului in epite
liile metaplaziate

DISPLAZIA ~ HIPERPLAZIA ATIPICA=perturbare de dezvoltare aparand in tesuturi (epitelial /

conjunctiv) care au suferit proliferare si modificari celulare atipice
in general: proces reversibil
precanceroza facultativa! (nu progreseaza obligatoriu spre cancer)

ANAPLAZIA=dediferentiere celulara si tisulara cu pierderea particularitatilor morfofunctionale ci

toplasmatice si a structurii histologice
proces ireversibil!
Modificări epiteliale non-neoplazice
(UDLT)
a. deformarea componentelor glandulare (acinare) = Chisturi
b. modificări metaplazice epiteliale = Metaplazie (apocrină,
scuamoasă, etc)
c. creşterea nr. componentelor glandulare (acinare) = Adenoză
d. creşterea nr. celulelor epiteliale în componente glandulare
(acini, ducte) pre-existente = Hiperplazie epitelială

* pot fi (sau nu) însoţite de modificări ale stromei: creşterea

ţesutului fibros (Fibroză) şi elastic (Elastoză)
* în multe leziuni mamare benigne = combinaţie între a – d:
- frecvent: a + b
- MFC: a + b + c + d (vezi MFC)
- cicatricea radiară: a + c + d + fibroză + elastoză
 Chisturi
OrigineUDLT: involuţie lobulară  microchisturi  macrochisturi
(< 3 mm) (> 3 mm)
MorfologieChisturi solitare / multiple ± fibroză ± calcificări, fluid intrachistic
- celule epiteliale secretorii:
- turtite = chist în tensiune
- apocrine = chist apocrin - poate avea mase (epiteliale)
în interior( recurente )
- celule mioepiteliale
- MB
- stromă intralobulară (ţesut fibros fără fibre elastice)
comprimată ± fibroză inflamatorie
- fluid intrachistic: ± calcificări
- compoziţie biochimică diferită

Galactocel
- chist solitar subareolar destins cu lapte, apărut după întreruperea bruscă
a lactaţiei
- nu are legătură cu chisturile lobulare
Nu se recunoaşte o asociere între chisturile solitare şi carcinomul mamar.
 Chist simplu cu calcificări

Chist apocrin
(metaplazie epitelială apocrină)
Chiste
 Mamografie
 opacitate rotund-ovalară, bine delimitată
 Ecografie
 caracterele tipice ale chistelor
 de căutat leziunile solide incluse
 Fibroza
- parte a unui proces specific: - ectazie ductală
- necroză grasă
- “mastopatie diabetică”
- fibroadenom cu evoluţie îndelungată
- “mastopatia fibroasă” = “boala fibroasă mamară” = “fibroza
izolată a sânului:
? entitate clinico-patologică distinctă
? variantă foarte rară a mastopatiei fibrochistice
? variantă de fibroadenom
? variantă de leziune sclerozantă complexă
? involuţie neuniformă a glandei mamare
* În orice masă fibroasă mamară = de exclus existenţa
unui carcinom lobular infiltrativ
 Fibroza focală

 Entitate benignă caracterizată prin

prezenţa unui ţesut conjunctiv abundent
care separă canalele şi lobulii, care sunt
deseori atrofici
 Descrisă la femei tinere care prezintă o
tumefacţie palpabilă
 Poate fi infraclinică
 Diagnosticată prin microbiopsii ghidate

Rosen EL & col. AJR 1999,173:1657-62

Rosen EL and al. AJR 1999,173:1657-62
 Adenoza şi leziunile sclerozante
mamare
a. Adenoza (simplă şi fiziologică)
- lobuli măriţi (sute de acini), cu arhitectură conservată
- influenţe hormonale, sarcină, lactaţie, involuţie

b. Blunt Duct Adenosis- hipertrofie lobulară organoidă

- arhitectură lobulară conservată
- acini (tubuli): - epiteliu bistratificat + MB
- ± dilataţi (microchisturi)
- secreţii ± calcificate în lumene
- stromă intralobulară: se menţine

- extrem de frecventă (fenomen normal ?)

- descoperită incidental / în context de MFC
- NU asociere cu carcinomul mamar
 Blunt duct
adenosis

Adenoza simpla
 c. Leziuni sclerozante

- proliferare epitelială + fibroză / scleroză stromală 

mase lezionale ~ carcinom (clinic, mamografic, histologic)

Entităţi
1. Adenoza sclerozantă
2. Adenoza microglandulară
3. Cicatricea radiară (centrul proliferativ Aschoff)
 1. Adenoza sclerozantă
- arhitectură lobulară conservată
- acini (tubuli) numeroşi:
- epiteliu bistratificat + MB
- secreţii calcificate în lumene
- stromă fibroasă, densă ± elastoză

- 20 – 70 ani (menopauză – majoritatea)

- Forme: - forma nodulară (tumorală, adenoză
tumorală) = masă fermă / dură,
mobilă, 0,5 – 3 cm (~ 1,5 cm),
adesea dureroasă
- forma difuză (microscopică) – frecvent
în context de MFC

- Leziune benignă cu risc scăzut de malignizare

- Formă nodulară: ± coexistenţă cu NLIS / CDIS

 Adenoza sclerozanta

Faza sclerotica

Faza celulara
 2. Adenoza microglandulară
- arhitectură lobulară deformată
- acini (tubuli) numeroşi:
- epiteliu unistratificat + MB
- secreţii ± calcificate
- infiltrează stroma
-stromă fibroasă / grăsoasă, fără elastoză

- 20 – 80 ani (~ 50 ani )
- 50% decelate microscopic
- 50% - masă palpabilă cu aspect mamografic necaracteristic

Leziune benignă, fără risc de malignizare

± Coexistenţă cu leziuni proliferative epiteliale
(HEDA, carcinom in situ / invaziv)
 Adenoza

 Dezorganizare a arhitecturii glandulare prin

creşterea numărului de lobuli cu hiperplazia
componentelor (celule epiteliale, mioepiteliale, ţesut
conjunctiv)
 Hiperplazie – armonioasă = adenoza simplă
– dizarmonioasă = adenoza sclerozantă
 Clinic – uneori tumefacţie
Adenoza
 Mamografie
 opacităţi nodulare sau spiculate

 dezorganizări arhitecturale

 calcificări variabile (tea cup)

 aspecte variabile pe diferite incidenţe

 Ecografie
 deseori discordantă: nu evidenţiază nodul

corespunzător opacităţii mamografice

 Diagnostic diferenţial – carcinoame invazive
 3. Cicatricea radiară / leziunea sclerozantă complexă
(1 – 9 mm) (10 mm)

- Leziune stelată complexă, frecvent multiplă şi

bilaterală carcinom (clinic, mamografic,
macroscopic)
- chisturi
- adenoză (tip sclerozant)
- hiperplazie epitelială
- fibroză
- ± calcificări (componentă epitelială periferică)

- 15 – 80 ani (pre- şi perimenopauză)

- Descoperire incidentală (mamografie)
- Morfologic: aspect “flower head”
- Riscul de malignizare:
- Jacobs (1999): x1,8 (nu depinde de dimens.)
- Sloane (2001): > 50 ani, > 6 mm

O leziune stelată decelată mamografic  excizie

chirurgicală completă + examen histologic atent.
CICATRICEA RADIARA

 cicatricea radiară (centru proliferativ Aschoff)

• formaţiune stelată sclero-elastozică
• discordanţă radio-clinică
• imagine stelară fără centru opac evident
• opacitate centrală cu spiculi f.lungi, fără infiltrare
la nivelul pielii
• aspect variabil după incidenţă
• verificarea chirurgicală se impune
 CR + focar de carcinom invaziv

Cicatrice radiara
LEZIUNI PRECURSOARE
 Afecţiuni mamare proliferative / hiperplazii epiteliale
Tipică Uşoară (< 4 straturi celulare) 70%
- risc de malignizare = 0
Ductală
Moderată / floridă (> 4 straturi celulare) 25%
(dd. terminale,
dd. mici periferice, - risc de malignizare = x 1,5 - 2
ducte mari)
Atipică 2%
HE - risc de malignizare = x 5
- se dublează când există istoric familial de
carcinom mamar la rude de gr. I (mamă, soră)

Lobulară = Neoplazia lobulară Hiperplazia lobulară atipică

in situ - risc de malignizare = x 4 - 5
(acini lobulari) 1% - se dublează când există istoric familial
de carcinom mamar la rude de gr.I
(mamă, soră)
Carcinom lobular in situ
- risc pentru carcinom invaziv = x 8-10
În general nu reprezintă entităţi clinice distincte: coexistă cu alte
afecţiuni benigne (modificări fibrochistice, leziuni sclerozante, papilom).
 a. Hiperplazia epitelială ductală tipică =
boală proliferativă fără atipii
Microscopic
- populaţie celulară polimorfă
- fibroză, elastoză, inflamaţie
periductală = rare
- necroză, calcificări = rare
 HEDT rar se decelează mamografic

Dimensiuni
Variabile
- demonstrarea celulelor poststem
IHC(basal keratin cells); CK14+, S-100+, SMA-
- expresia receptorului tip II pentru TGF
 riscul de malignizare
- ER +
- expresie crescută Ki 67 şi ciclina D1

Genetică moleculară cel puţin o proporţie din cazuri reprezintă

proliferări monoclonale (neoplazice)
Risc de malignizare: vezi schema
HEDT
 b. Hiperplazia epitelială ductală atipică =
boală proliferativă cu atipii
Microscopic
Criteriile lui Page şi Rogers (1992) = leziuni proliferative in situ cu aspecte, dar
nu toate, de CDIS:
- citologic: celule atipice şi non-atipice
- arhitectură: lumene secundare  microcalcificări (fine)
- dimensiuni: < 2-3 mm / afectare a mai puţin de 2 spaţii ductale

IHC - ER +
- c-erbB-2 
- creşterea gradată a expresiei ciclinei D1
(N  HEDT  HEDA  CDIS)
IHC + genetică moleculară
- HEDA: mai degrabă proliferare monoclonală
- HEDA şi CDIS: entităţi distincte, dar strâns corelate
Coexistenţa cu CDIS / carcinom invaziv: 50% din cazuri !
Risc de malignizare: vezi schema
Conduita terapeutică  comunicarea între: patolog, radiolog şi chirurg
HEDA
 c. Neoplazia lobulară in situ (CLIS şi HLA)
Distincţia între CLIS şi HLA: arbitrară
CLIS este considerat şi monitorizat ca un factor de
Clinic risc, nu ca un carcinom stabilit.
- incidenţă: 0,5 – 4%, premenopauză
- multifocală şi bilaterală: 35 – 63% din cazuri
- masă slab definită (numai cazuri floride)
Microscopic
- mărire lobuli (x2-3)  proliferare cel. epiteliale acinare
- fibroză stromală, elastoză = absente
- calcificări = foarte rare (necaracteristice Rx)
- în vecinătatea leziunii
- în leziune: între celulele epiteliale / în stromă
- poate apare în lobuli = normali / atrofici /
modificaţi (FA, AS, CR)
- EMA+
IHC
- E-caderina slab +/-
- ER şi PR +
- c-erbB-2 -
ME- celule NLIS şi DCIS: identice
Carcinom lobular in situ

Hiperplazie lobulara atipica

 Genetică moleculară
CLIS = proliferare monoclonală, precursoare a carcinomului invaziv

Riscuri de malignizare:
HLA: - x 4-5, dublat dacă există istoric familial
- extensia pagetoidă în ducte interlobulare
(> 40-50 ani) : x 7
CLIS: - x 8-10; carcinomul invaziv poate apare la scurt timp după diagnosticul
CLIS, dar majoriatea apar sporadic într-o perioadă de 15 – 20 ani:
- CDI-tip NOS
- CLI
. Carcinom tubular

LCIS poate coexista cu DCIS (5 – 20% din cazuri)

riscul atribuabil riscul atribuabil
este identic pentru este în legătură
ambele glande cu glanda mamară
mamare ipsilaterală
 HEDA

• mamografie – aspecte “atipice”, cu

microcalcificări şi posibil opacităţi spiculate
• ecografie – nespecifică

NLIS
 Imagistica nespecifică
 Mastopatia fibrochistică
Cea mai frecventă leziune dishormonală a glandei mamare (estrogeni)

Importanţă: - incidenţă crescută

- abilitatea unor subtipuri de a simula clinic, radiologic şi
morfologic cancerul
- posibila relaţie a unor forme cu cancerul
Origine: UDLT
Mare variabilitate a aspectelor morfologice :
1. chisturi
2. metaplazie apocrină
3. fibroză stromală
4. proliferări epiteliale: - proliferări papilare endochistice
- adenoză
- hiperplazii epiteliale (ductale şi lobulare)
5. altele: - inflamaţie cronică: - tip necroză grasă
- tip LLS
- calcificări
- modificări fibroadenomatoide (cel mai rar)
 În funcţie de prezenţa componentelor lezionale cu risc de
malignizare:
a. Mastopatia fibrochistică simplă (funcţională)
1. chisturi
2. metaplazie apocrină
3. fibroză stromală
4. adenoză sclerozantă şi microglandulară
5. fără hiperplazie epitelială / cu hiperplazie epitelială
ductală tipică uşoară
b. Mastopatia fibrochistică proliferativă
1. cu hiperplazie epitelială ductală moderată / floridă:
- risc de malignizare: x 1,5 – 2
2. cu hiperplazie epitelială (ductală / lobulară) atipică:
- risc de malignizare: x 5
- se dublează când există carcinom mamar la rude
de gr. I (mamă, soră)

* CLIS / CDIS: risc pentru carcinom invaziv =x 8-10 (Page)

 Mastopatia fibrochistică
 Clinic – mastodinie
– tumefacţie
 Mamografie
 aspecte foarte variate, de la absenţa modificărilor
mamografice până la opacităţi spiculate, cu sau fără
microcalcificări
 Ecografie
 conglomerate de leziuni chistice într-o plajă ecogenă,
corespunzând leziunii palpatorii
 Fibroadenom mamar
Considerat încă tumoră fibro-epitelială
Studii- morfologice:
- morfometrice
- citogenetice
Origine Lobuli (UDLT)

Etiologie= ? Estradiol  proliferare policlonala (hiperplazica) de

tesut mamar hormonal sensibil:
- acini
- stroma intralobulara
Tinere (35 – 44 ani)
- mase circumscrise, mobile, ferm-elastice, unice / multiple,
unilaterale / bilaterale
- 1-3 cm, uneori > 4 cm

DIMENSIUNILE MARI: NU REPREZINTĂ UN CRITERIU DE MALIGNITATE

 Microscopic
a. Componenta stromală: - fibroblaste
- matrice mixoidă / hialinizată
- celularitate variabilă
- fără fibre elastice
- cu vârsta: densitate celulară  + hialinizări 

calcificări distrofice
b. Componenta epitelială: ducturi (acini) – configuraţie variabilă:
- pattern pericanalicular
- pattern intracanalicular fără semnificaţie clinică / prognostică

FA complex (20% din cazuri):

- chisturi
- adenoză sclerozantă
- calcificări epiteliale

Diagnostic  abord triplu: - examen clinic

+ tratament - examen imagistic
- FNAC / NCB
Fibroadenom pericanalicular

Fibroadenom intracanalicular
RISC DE MALIGNIZARE (COMPONENTA EPITELIALA) = x 3 – 4 in caz de:
- FA complex
- FA COMPLEX + istoric familial
- boala proliferativa benigna in tesut mamar invecinat

FA asociat cu rare
CARCINOM varstnice

in interiorul FA
in vecinatatea FA
in san contralateral

50% = CLIS
sub 40% = carcinom invaziv
aprox.10% = CDIS

Complicatie: INFARCT: - zona centrala de necroza ischemica

ATENTIE LA EX. LA GHIATA!

- cauza = ? (majoritatea – in timpul sarcinii)
 Fibroadenom
 proliferare fibroepitelială benignă
 frecvent la femei < 30 ani
 descoperire clinică fortuită: nodul ferm, mobil, regulat
 mamografie
 opacitate nodulară, contur net, eventual uşor polilobat
 poate avea calcificări odată cu avansarea în vârstă
 ecografie
 nodul solid, rotund/oval, ax lung paralel la piele, contur net

 ecostructură omogenă, amplificare posterioară

 diagnostic diferenţial
 chist cu conţinut vâscos
 carcinom coloid/medular - vârsta
 Tumora Phyllodes
tumoră fibro-epitelială
- cu aceeaşi arhitectură ca FA + potenţial pentru:
- recurenţe locale
- metastaze
- orice vârstă, în medie: 45 ani

Macroscopic
Tumoră 1-45 cm ( 6 cm) circumscrisă,
cu zone cărnoase, dure şi gelatinoase

- grad variabil de circumscriere: contur policiclic / infiltrativ

- pattern de crestere  FA intracanalicular
 Microscopic
a. Componenta stromală: - TF: - benigne
- borderline
- maligne
- dens celulară fibroblastică
- frecvent: - zone mixoide / hialinizate
- hemoragii
- necroze
-  cartilaj, os, ţesut adipos

b. Componenta epitelială:
- frecvent: metaplazie scuamoasă

IHC Imunoreactivitatea pentru p53 = crescută în TF maligne cu grad

înalt (nu în TF grad jos + FA)

Corelată cu: - grad tumoral înalt - nu are valoare prognostică

- creştere stromală (recurenţe / supravieţuire)
- pleomorfism nuclear
- rată mitotică
- margini infiltrative
 Citogenetic
Componenta: - stromală: monoclonală (neoplazică)
- epitelială: policlonală

Metastaze - larg pe cale hematogenă ( sarcoame):

NUMAI COMPONENTA STROMALĂ
(plămân, pleure, os)
- rar: limfoganglioni axilari

Leziuni recurente local

 TF iniţială / cu componentă epitelială redusă / cu
stromă citologic mai malignă

Tratament
- excizie chirurgicală cu margini libere de minim 10 mm
în ţesut mamar normal
Tumora phyllodes (fibroadenom phyllodes,
sarcom phyllodes)

 Apropiat fibroadenomului, dar cu componenta

conjunctivă mai importantă, cu proliferarea
celulelor stromale
 Clinic – nodul dur, dimensiuni de multe ori mari
 Risc de recidivă ridicat, creştere rapidă de volum
 Histologic trei grade – I tipic benign
– III sarcom phyllodes
 Biopsia este necesară
Tumora phyllodes (fibroadenom phyllodes,
sarcom phyllodes)
 Mamografie
 opacitate nodulară regulată/neregulată

(polilobulată) de dimensiuni mari

 Ecografie
 nu sunt mari diferenţe faţă de adenofibrom

 dimensiuni mai mari, cu zone fluide

(necroze)
 vascularizaţie mai bogată decât adenofibrom
 Leziuni papilare
Papilom intraductal solitar:1,6 - 21% din
leziunile benigne
OrigineDucte mari + ducte interlobulare:
- leziune subareolară - scurgeri mamelonare (80%)
- frecvent unilaterală - foarte rar: retracţie mamelonară
- mm  3 cm
35 – 55 ani
Microscopic
- creştere arborescentă intraductală - axe fibrovasculare
- epiteliu bistratificat
necroză + hemoragii  PAPILOM SCLEROZANT
(infarct) ( carcinom invaziv)
Potenţial malignPage şi colab. (1996): leziune benignă:
RR papilom  RR al HEDT / x 4, dacă există HEDA

Papilomatoza Proliferări multiple intraductale benigne (dimensiuni

Microscopice) + alte forme de HED
Papilom intraductal solitar

Papilom sclerozant
 Papilom intraductal multiplu
Origine UDLT

Leziuni multiple în sectoare mamare periferice

- masă palpabilă (poate interesa - foarte rar: scurgeri
chiar un întreg sector mamar) mamelonare
- bilateralitate: 25% din cazuri
vârste mai tinere
Microscopic
 PIDS, dar ¼ - 1/3 din cazuri au carcinom asociat (CDIS grad jos)
Risc crescut de recurenţe locale (la 5 – 16 ani de la tratament )
Riscul pentru carcinom invaziv: greu de evaluat, dar
sigur este crescut

UDLT ARE POTENŢIAL DE TRANSFORMARE MALIGNĂ MAI

MARE DECÂT DUCTELE INTERLOBULARE.
PIDM

PIDM cu focar de CDIS,grad nuclear

jos ( acelasi caz )
Papilomul solitar
 Hiperplazie intracanalară, arborescentă, cu
ax vascular, localizată în ductele colectoare
subareolare
 Papilomatoza (papilom canalar multiplu)
 Clinic – scurgeri mamelonare, clare sau
colorate
 Citologia scurgerii poate evidenţia celule
epiteliale
Papilomul solitar
 Mamografie
 opacitate regulată/neregulată (inconstant)

 galactografia pe canalul care prezintă scurgere

 Ecografie
 ectazie de canal galactofor retroareolar cu imagine

ecogenă în interior
 chist atipic cu o imagine ecogenă în interior sau

îngroşare parietală
 Chirurgie – lobectomie după marcare cu albastru de
metil
 Hamartom
= tumoră dizembrioplazică de natură malformativă:
dezvoltarea în exces şi dezordonată a unor ţesuturi
proprii organului sau regiunii în care se dezvoltă

Clinic- adolescente – vârstnice, perimenopauză -

majoritatea
- impalpabile / mase palpabile ~ fibroadenom

Macroscopic- nodul circumscris, 1 – 15 cm ( 2-5 cm)

- consistenţă ferm-cărnoasă
Diagnostic histologic întotdeauna corelat cu
datele clinice şi radiologice !
- lobuli mamari (configuraţie normală)
- stromă fibroasă
- insule de ţesut adipos
(frecvent în centrul leziunii)

Excizie locală adecvată

 nu dă recurenţe
Hamartom
 Tumoră circumscrisă având compoziţia normală a sânului în
proporţii variabile = “sân în sân”; deseori voluminoasă
 Clinic – de multe ori nu se palpează, având consistenţă moale
 Mamografie
 aspecte variabile funcţie de componenta dominantă

• opacitate cu structură heterogenă, bine delimitată

• mai opacă (fibroglandulară) sau transparentă
(grăsime)
 Ecografie
 bine delimitată, heterogenă
Hamartom
Lipomul
 Tumoră benignă constituită din adipocite
 Clinic – dacă se palpează are consistenţă
moale-gelatinoasă
 Mamografie – transparenţă, uneori bine
delimitată de ţesutul fibroglandular din jur
 Ecografie – nodul hiperecogen faţă de
grăsime, bine delimitat
Adenolipom (adipocite mature + componenta epiteliala)