Criterii de evaluare a calităţii

diagnosticului mamografic
 Calitatea diagnosticului
mamografic
• Calitatea mamografiei ( inclusiv
poziţionare)
• Calitatea negatoscopului
• Calitatea interpretării
Componentele lanţului diagnostic
 Criterii de calitate
• Contrast
• Rezoluţie spaţială
• Densitate optică
• Calitatea poziţionării
• Doza iradiere la nivelul sânului
 Controlul calităţii
• Fantome
• Sensitometrie
• Evaluarea negatoscopului
• Măsurarea dozei
 Ameliorarea calităţii
• Factori tehnici (mamograf, film-ecran,
developare)
• Factori care depind de sân (grosime,
compoziţie)
• Poziţionarea
• Tehnica de interpretare
 ENVELOPPE

BASE

Fi

Mi Ma
Z
D D

BC BC

BP

Fantomă echivalentă sânului

MTM 200
 Contrastul şi rezoluţia spaţială
• Se află in relaţie de dependenţă directă
• Rezoluţia spaţială este determinată de factori
geometrici şi de rezoluţia receptorului
• Dimensiunea focarului redusă
• Clişee mărite
• Receptori cu rezoluţie spaţială ridicată Creşterea dozei şi a
• Geometria mamografului – creşterea flou-ului cinetic
distanţei focar-film
• Creşterea contrastului
 Densitatea optică

Zona supraexpusă

Densitate utilă

Voal Zona subexpusă

latitudine
 Poziţionarea
• Incidenţe de bază
– Cranio-caudal (faţă)
– Medio-lateral (oblic)
– Latero-lateral (profil)
• Incidenţe complementare
– Clişeu centrat (compresie ţintită-spot compresion)
– Clişeu mărit
– Clişee cu modificarea orientării fascicolului de raze X
sau a proiecţiei glandei
– Tehnici particulare (perete, tangenţiale, proteze…)
Incidenţe fundamentale
PROFIL

FACE OBLIQUE

Singura incidenţă pe care apare glanda mamară în cvasitotalitate

este incidenţa oblică (m.pectoral bine tras)

Pe celelalte incidenţe nu este posibilă cuprinderea întregii

glande
 Incidenţa de faţă

•Vizualizarea completă a
părţii interne a glandei
•M. Pectoral vizibil în 30-45% cazuri
(ridicare corectă a pliului submamar)
•Grăsimea retroglandulară vizibilă
•Pielea nu este vizibilă fără
spot luminos
•Parte ext. a glandei exclusă
•Mamelon proiectat în afara sânului
 Mamelon la ecuator

Unghi drept
 Rezistenţă elastică

Sân tras la maximum

 POZIŢIONARE DEFECTUOASĂ

Prea înaltă Prea joasă

Poziţionare defectuoasă
mamelon
Superpoziţia umărului
2495-93
 Incidenţa oblică

•Vizualizare în cvasitotalitate
a glandei
•Marginea anterioară a
m.pectoral convexă
•Limita inferioară a m.pectoral
la nivelul mamelonului sau mai jos
•Grăsimea retroglandulară vizibilă
•Pliul submamar vizibil
•Mamelon proiectat în afara sânului
Proiecţia mamelonului Proiecţia sânului opus
în sân
Compresie prea înaltă

Compresie prea joasă

 Incidenţa de profil intern

• Vizualizarea m.pectoral
variabilă f. Tipul de profil:
intern sau extern
• Vizualizarea pliului
submamar fără superpoziţie
• Mamelonul proiectat în
afara sânului

extern
Pe profilul intern în poziţie verticală
o leziune f. externă poate fi absentă
din imagine

Profil extern, eventual culcat

(1)
(1) (2)
 Indicaţiile incidenţelor
complemetare
• Anomalie clinică fără corespondenţă
radiologică
• Anomalie de arhitectură
• Opacitate nodulară
• Microcalcificări
 Compresie ţintită

Compresor de dimensiuni
reduse care diminuează
suprapunerea
tisulară şi/sau lezională

Willison KM. Mammographic positioning.

In : Andolina VF et al. Mammographic
imaging. A practical guide.
Lippincott Williams & Wilkins, Baltimore
2001, 174-245
Clişeu centrat
Vedere de faţă extern

Pliuri cutanate
Incidenţă faţă Faţă extern
 567-95

Vedere bilaterală
Clişeu mărit
 Condiţii de lectură
Luminozitatea în centru
>2000 cd/mp (2000-6000)
Lumina ambiantă 50 lux
lupă x 2
Fără lumină parazită
(diafragme sau benzi de
mascare-filme voalate)

masking strip (part of exposed film)

 Marcarea clişeelor
• Partea şi incidenţa
• Parametrii tehnici (kV, mA)
• Numele pacientei
• Data examenului
• Numele tehnicianului
• Numele medicului
Reducerea dozei de iradiere a sânului este un deziderat esenţial
al examenului mamografic
Influenţa combinaţiei anoda-filtru asupra
calităţii imaginii şi dozei

• Contrast mai bun cu Mo-Mo pt. glandă, dar

vizualizarea m.pectoral, pielii şi ţesutului subcutan
este mai bună cu Mo-Rh sau W-Rh
• Reducerea dozei cu 50-75% cu Mo-Rh sau W-Rh
• recomandări : Mo-Rh 27 kV or W-Rh 26 kV pt.
sâni cu grosimi > sau = cu 6 cm

* Thilander-Klang AC et al. Radiology 1997, 203 : 348-354

 Calitatea imaginii şi doza
Calitate imaginii doza De făcut
TENSIUNE Degradare generală Reducere odată cu Compromis val.
MARE Odată cu creşterea creşterea kV tensiunii/timp
kV (-7,6% /kV) exp.

GROSIME Afectează mai ales Creşte expon. Cu Compresie

contrastul grosimea fermă a
sânului
FACTOR DE Ameliorare globală Creştere cu 40% Optim între
MĂRIRE odată cu creşterea când factorul de 1,5 şi 1,8.
factorului de mărire mărire depăşeşte Compromis.
(limitat la 1,8 sau 2 1.5-1,8 factor 1,5, timp
datorită flou-ului de expunere
geometric) mai scurt: flou
cinetic redus)
 Calitatea imaginii şi doza
Calitatea imaginii doza De făcut
CUPLU ECRAN- Degradare (mai Reducere cu 60% Cuplu ecran-film
FILM puţin importantă când indicele de mai rapid pentru
pt.fantome groase) rapiditate >120-180 sânii voluminoşi
odată cu creşterea
rapidităţii
PREZENŢA Uşoară pierdere de Reducere cu 50% Scoasă grila când
/ABSENŢA rezoluţie spaţială când grila este factorul de mărire
GRILEI dacă grila este retrasă > sau = 1,5
ANTIDIFUZO retrasă
ARE

SPECTRU RX Creşte cu anode Rh Reducere 45% când Utilizarea Rh sau

sau tungsten (filtru înlocuim anoda Mo W pt sâni
Mo sau Rh) pt sâni cu anoda Rh voluminoşi
voluminoşi
Cum se pot evita artefactele?
• Informaţii clinice (simptome, istoric, ex.clinic…)
• Disponibilitatea clişeelor comparative
• Vizualizare adecvată a zonelor de interes clinic
• Cantitate maximă de ţ.glandular inclus
• Expunere adecvată
• Compresie corectă
• Contrast şi rezoluţie
• Absenţa artefactelor
• Marcare corectă
• Vizionarea filmelor în condiţii
optime, inclusiv absenţa factorilor
de distragere a atenţiei

ASSESSING ADEQUACY OF MAMMOGRAPHIC IMAGE QUALITY Eklund GW and al,

Radiology 1994