POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC

LP 5

Optimizarea protectiei in Mamografie

 Doza la san este influentata de:

– Compozitia si dimensiunea sanului
– Energia fotonilor
– Sensibilitatea receptorului de imagine
 Compozitia sanului are o influenta semnificativa asupra dozei
 Aria sanului comprimat are o influenta mica asupra dozei
– Parcursul mediu al fotonilor < dimensiunea sanilor
– Majoritatea interactiilor sunt fotoelectrice

Principalele caracteristici ale spectrului de radiatii X in mamografie:

 Radiatie X caracterisca la 17.4 si 19.6 keV si atenuare mare peste 20 keV
 Rezonabil de apropiat de energia optima pentru imaginea sanului de grosime mica la medie
 Un spectru de energie mai mare este obtinut inlocuind filtrul de Mo cu un material cu un numar
atomic mai mare (Rh, Pd)
 W poate fi folosit ca material tinta

Dimensiunea petei focale:

 Pentru o unitate de screening este recomandat un tub de radiatie X cu un singur focar, cu o pata
focala de 0.3 mm.
 Pentru un mamograf utilizat in scop general, este necesara utilizarea unui tub de radiatie X cu doua
focare, cu unul fin aditional (0,1), care este folosit exclusiv pentru tehnici de marire.
 Dimensiunea petei focale trebuie sa fie verificata anual, sau atunci cand rezolutia descreste rapid.

Combinatia tinta/filtru:
 Fereastra tubului de radiatie X trebuie sa fie de beriliu (nu de sticla) cu o grosime maxima de 1 mm
 Combinatiile tipice tinta/filtru valabile la aparatele pentru mamografie, sunt:
– Mo + 30 m Mo Mo + 25 m Mo
– W + 60 m Mo W + 50 m Rh
– W + 40 m Pd Rh + 25 m Rh
–
Specificatiile tehnice pentru mamograf in cazul mamografiei cu film:
 Voltajul tubului trebuie sa fie in intervalul 25 - 35 kV
 Curentul tubului trebuie sa fie cel putin 100 mA pentru focarul mare si 50 mA pe cel fin.
 Intervalul pentru produsul curentul tubului si timpul de expunere (mAs) trebuie sa fie de cel putin 5
- 800 mAs

Grila antiimprastiere
 Efectul retroimprastierii poate diminua semnificativ contrastul imaginii; in consecinta necesitatea
unui dispozitiv antiimprastiere este evidenta.
 Efectul este cuantificat
 Sunt disponibile doua tipuri de grila antiimprastiere:
 grila stationara: cu densitate mare de linii (ex. 80 linii/cm) si material de aluminiu intre
spatii
1
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
LP 5
 grila mobila: cu 30 linii/cm cu hirtie sau bumbac intre spatii
 Performanta grilei antiimprastiere se poate exprima in termeni de imbunatatire a contrastului (CIF)
si factori de Bucky (BF)

Dispozitivul de control automat al expunerii (AEC) (iontomatul)

 Sistemul trebuie sa produca o densitate optica stabila in ciuda unui interval larg al mAs
 Sistemul trebuie dotat cu un AEC localizat dupa filmul receptor de imagine
 Detectorul trebuie sa fie mobil pentru a acoperi diferite pozitii anatomice ale sanului si sistemul
trebuie adaptat la cel putin trei combinatii film-ecran

Parametri care trebuiesc considerati intr-un program de asigurare a calitatii:

 Generarea si controlul radiatiei X

 Dimensiunea petei focale (obiecte test specifice)
 Voltajul tubului (reproductibilitate, acuratete, HVL)
 AEC (kV si compensarea grosimii obiectelor, controlul DO, reproductibilitatea pe
termen scurt...)
 Compresie (forta de compresie, aliniamentul placii de compresie )
 Bucky si receptorul de imagine
 Grila antiimprastiere (factorul de grila)
 Sistemul Film-ecran (contact)

Parametri care trebuiesc considerati intr-un program A.C.

 Procesarea filmului
 Baza (temperatura,timpul de procesare)
 Film si procesare (sensitometrie)
 Camera obscura (lumina de siguranta,scaparea
de lumina,)
 Vizualizare
 Negatoscop (luminozitate, omogenitate)
 Mediu inconjurator