POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC

CURS 5

CURS 5 Examenul radiologic al GLANDEI MAMARE – MAMOGRAFIA

Incidenta cancerului mamar a crescut in ultimii ani, 1 din 6 cazuri

aparand la femei cu varsta cuprinsa intre 40-49 ani. In acest context,
mamografia a devenit extrem de importanta.
Ca metodă de examinare, mamografia reprezintă explorarea radiologică
a sânului fără substanţă de contrast, dar care pentru efectuarea corectă necesită
un aparat special care produce raze X cu lungime de undă mare, deci cu
penetrabilitate redusă.
Mamografia poate evidenţia tumorile mamare ca opacităţi cu contur net
când sunt benigne şi contur difuz, neregulat, care poate avea prelungiri până la
piele şi eventual microcalcificări când sunt maligne (microcalcificările pot
apărea şi izolate).
Poate furniza informaţii importante şi precoce mai ales când se
integrează într-un complex de investigaţii ce vor confirma existenţa şi
localizarea leziunii.
Fig 1.Mamografia - cancer mamar

Principiile şi particularităţile radiografiilor de ţesuturi moi – glanda mamara

Datorită dimensiunilor şi in special datorită densităţii scăzute a ţesutului mamar, evaluarea acestuia
necesită examinare specială, de mare rezoluţie, numită mamografie. Ţesutul mamar este predominant
lipidic, motiv pentru care energia radiaţiei X necesară obţinerii de imagini este redusă, in acelaşi timp,
elementele patologice sunt subtile, de mici dimensiuni (calcifieri punctiforme, spiculaţii fine periferice),
necesitand o rezoluţie a imaginii peste cea obişnuită la alte aparate şi sisteme.
Aparatele specifice evaluării ţesutului mamar poartă numele de mamografe. Mamografele au ca
element constructiv un compresor ce aplatizează ţesutul mamar, etaland mai bine patologia şi reducand
mişcarea involuntară in timpul examinării. De asemenea, mamografele moderne au in construcţie atat
iontomat pentru expunere cu constantele optime, cat şi posibilitatea de efectuare a puncţiei bioptice a
leziunilor sau de introducere a unui fir ghid (ancoraj), prin ghidaj stereo- tactic. Se obţin, de regulă, două
clişee pentm fiecare san, un clişeu craniocaudal şi unul oblic-lateral pentru evaluarea mai bună a regiunii
axilare. In funcţie de necesităţi, se pot folosi şi alte incidenţe.
De cele mai multe ori reglate prin iontomat, valorile uzuale de constante sunt 28-35 kV şi cca 100-
200 mAs, mult sub cele folosite in radiologia abdominală.
Filmele radiologice folosite pentru mamografie sunt de asemenea speciale, avand emulsie
fotosensibilă pe o singură parte, tot pentru o rezoluţie mai bună. Şi casetele de mamografie sunt concepute
specific, pentru a produce imagini clare şi detaliate.

 Investigatia radiologica a glandei mamare este de preferat dupa 40 de ani

 Criterii de calitate foarte stricte - examen dificil
- necesita o buna practica
 Sensibilitate si specificitate bune >40 ani
 de fapt in functie si de dimensiunile si structura sanului
Metoda de screening populational – leziuni nepalpabile
 Leziuni palpabile >40 ani
 Sensibilitate – 80-90%
 Specificitate – 20%
1
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 Variaza f mult in functie de calitatea tehnica
Tehnica:
 Compresie importanta a glandei – 10-20 de Kg pt obtinerea unei grosimi cat mai mici
 Raze moi (25-30 KV) – functie de grosimea glandei
 mAs: 50 - 100 – pt obtinerea unui contrast adecvat (iontomat cu puncte de innegrire)

Aparat - configuratie:
 Tub radiologic
 Elemente de compresie
 Grila antidifuzoare
 Masa de comanda - Iontomat (AEC)
 Receptor
 Caseta ( ecran întăritor unic+ film mamografic)
 Receptori digitali
 Developare

 Tub de raze X – anoda de compozitii diferite in functie de necesitati

 Suport de filme – 18/24 si 24/30 in functie de dimensiunea glandei
 Element de compresie (pt fiecare tip de film) – cu marcaje pentru celula de iontomat
 Element de compresie localizata (creste rezolutia)
 Element pt mamografia marita (apropierea glandei de focar)
Elemente pentru manevre interventionale
 Placi de compresie gradate pentru stereotaxie
 Placi de compresie cu orificii pentru localizarea leziunilor si marcarea sau biopsia lor
 Masa de comanda
 Elemente automate pentru 3-4 dimensiuni ale glandei
 Posibilitatea reglarii manuale – situatii speciale
 Ansamblul tub-suport film se poate inclina (40°-50°) la dreapta si stanga pentru obtinerea unor
proiectii optime (paralele cu marele pectoral) - incidenta oblica

2
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 Anodul
 Focar - 0,1-0,3mm (chiar pana la 0,6mm)
 Clasic – molibden (Mo)
 Mo-Rh (rhodium) acest din urmă mai util pt. sâni denşi (energie crescuta )
 permite reducerea dozei pt. sani voluminoşi
 Mo-Tu (tungsten)
 Filtru – Mo, Rh
 Combinatie anod-filtru
 Mo-Mo - raze moi, rezolutie mare, iradiere importanta
 Mo-Rh - penetrabilitate crescuta, iradiere mai redusa
 W-Rh - reducere la maxim a iradierii(33-49%), utile la apratele digitale
 Grosimea sanului (comprimat) e cel mai important factor de alegere a combinatiei anoda/filtru
Studii - caseta film (Japonia)
 San <4 cm: Mo-Mo - 28kV
 San 4-6 cm: Mo-Rh - 28kV
 San >6 cm: Mo-Rh - 30kV
Studiu Suedia - Combinatie anod-filtru fata de Mo-Mo
 Se vede tesut glandular, muschi pectoral, piele
 San <6 cm - Mo-Rh – 27 kV (reduce doza cu 25%!)
 San >6 cm - W-Rh - 26 kV (reduce doza cu 50%!!)
 Combinatiile “tari” anod/filtru: W-Mo, Rh-Rh, W-Rh
 Scad doza de iradiere
 Cresc sensibilitatea in detectarea leziunilor nodulare
 Scad sensibilitatea in detectarea microcalcificarilor
 Sensibilitatea creste daca scadem “viteza” filmului
REDUCEREA IRADIERII IN MAMOGRAFIE:
 Grosime mare – contrast slab/iradiere mare (compresie buna!)
 Focare “dure” W,Rh - scad doza la sani voluminosi!
 Tensiune mare – contrast slab/iradiere mica (compromis tensiune/timp de expunere)
 Ecran rapid – scade doza la sani voluminosi!
 Marire imagine – calitate buna/iradiere mare (compromis 1,5; timp de expunere redus)
 Grila antidifuzoare – creste doza (scoatem la marire >1,5)
 COMPRESIA
 Scade grosimea tesutului
 Reduce suprapunerile
 Creste rezolutia spatiala si de contrast
 Scade radiatia difuzata
 Scade iradierea

Incidente utilizate in tehnica mamografica:

 oblica (med-lat) (lat-med)
 cranio-caudala
 profil(med-lat/lat-med)
 cranio-caudala extinsa (lateral/ medial)

3
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 cranio-caudala derulata
 compresie localizata
 mamografie marita
 Craniocaudala bilateral (medial)
 Caudocraniala – leziuni superioare,
cifotici, barbati
 Mediolaterala oblica - pentru prelungirea
axilara
 Lateromediala oblica inf-lat
 Lateromediala oblica sup-lat
 Tangentiala

 OBLIC med-lat
 Cea mai completa imagine – superior/posterior
 Distorsiune anterior/central/medial
 M.pectoral se vede “larg” in axila
 M.pectoral se vede (convex) pana la mamelon (sau inferior) – obligatoriu la 80%
 Sant inframamar vizibil (deschis)
 Masuram distanta mamelon pectoral

4
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 Craniocaudal (CC)
 Vede bine medial si anterior, central si posteromedial
 Lipsuri – lateral (OBLIC sau CC extinsa)
 Mamelon centrat
 Se vede suficient san medial?
 M.pectoral vizibil (30-40%)
 Distanta mamelon pectoral egala cu distanta de la OBLIC (max 1cm diferenta)

 CRANIOCAUDALA extinsa (lateral)

 Pentru vizualizarea extremitatii laterale in incidenta CC
 Se introduce sub compresor mai mult din portiunea laterala (pana la axila)
 Se poate face si pentru regiunea medial

5
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 Craniocaudala DERULATA
 Pentru eliminarea suprapunerilor
 Oricand exista suprapuneri se pot folosi:
 Compresia localizata
 Derularea
 Schimbarea orientarii razei (180grade)

 PROFIL (90grade)
med-lat sau lat-med
 Lez ventrale
 Localizare leziune – biopsie, marcaj

 OBLIC lateromedial
 Portiune mediala
 Pectus excavatum , operatie pe cord, pacemaker

 Compresie localizata
 Permite localizarea anomaliilor suspecte
 Permite o compresie mai buna (intr-un singur loc)
 Elimina psudoleziunile aparute din suprapuneri prin
“intinderea” tesutului mamar
 Cu sau fara magnificatie
 Compresia sânului este cheia unei examinări bune la
mamografie. Compresia permite ca imaginea filmului să
fie clară, reduce încețoșarea cauzată de mișcare și permite
identificarea mai ușoară a leziunilor suspecte.
Comprimarea reduce, de asemenea, doza de radiații.
6
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 MAGNIFICATIA
 Cu sau fara compresie localizata
 Mamografie marita
 Necesita focar mai mic
 Fara grila
 Detalii fine de contur
 Pentru microcalcificari
 Reduce contrastul general si pentru leziunile mari

 MAMOGRAFIA ESTE CORECTA atunci cand:

 Marele pectoral vizibil; toata grasimea retroglandulara
 Mamelon in profil in afara glandei
 Vizualizarea santului inframamar
 Fara pliuri cutanate
 Ne asiguram ca pacientul a inteles ca nu trebuie sa se miste
 Fara alte elemente anatomice suprapuse
 DEVELOPAREA
 Temperatura 35-40° C (ideal 36-38°C)
 Timpul de developare 20-50 s (ideal 40 s)

SEMIOLOGIE MAMOGRAFICA
 Opacitati nodulare
 bine conturate
 sters conturate/ spiculate
 Hipertransparente
 Asimetrie de densitate
 Calcificari (forme variate)
 macro
 micro
 vasculare

 Clasificare BI - RADS
Există un sistem standard pentru analiza rezultatelor unei mamografii, numit sistemul BI-RADS.
BI-RADS folosește categorii cu numerele de la 0 la 6:
 0 – rezultat neclar care necesită mai multe teste sau comparații cu mamografiile anterioare;
 1 – fara modificari vizibile radiologic – nu există anomalii;
 2 – noduli cert benigni nu există semne de cancer, dar sunt unele anomalii prezente, cum ar
fi calcificări benigne;
 3 – noduli/calcificari risc malign <5%, sunt prezente unele anomalii care sunt cel mai
probabil benigne, dar necesită monitorizare;
 4 – noduli/calcificari risc malign - 5-50%, necesară biopsie;
 5 – noduli/calcificari cert maligne - necesară o biopsie;
 6 – există cancer care necesită mamografii pentru monitorizarea progresului.

I.SEMNE MAMOGRAFICE DE MALIGNITATE

Semne indirecte:
1)distorsionare arhitecturala glandulara;
2)ingrosare,edem cutanat;
7
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
3)retractie mamelon/piele;
4)asimetrie tisulara mamara

CALCIFICARI MALIGNE:incidente medio-laterale oblice cancer ductal =>microcalcificari

 cancer avansat, descoperit clinic:

 -nodul tipic>2 cm;
 -contur stelat;
 -retractie mamelon;
 -edem cutanat

II.SEMNE MAMOGRAFICE DE BENIGNITATE

-calcificari=>grosiere,inelare,circulare;
-mase nodulare=>contur net,arciform,capsular;
=>structura omogena ;
=>forma ovalara/rotunda;
=>modificarea arhitectonicii mamare:
rara=>doar in mastoza fibro-chistica
Etiologie frecventa:
-chisturi/mastoza fibro-chistica;
-fibroadenom;
-lipom;
-abcese mastitice;
-hematom(spontan/postop).
8
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5

Lipoame mamare: mamografie incidenta CC

Mamografie:
fibro-
adenoame
Incidenta
Medio-lateral-oblica
(MLO): Glanda mamara densa
Structura pseudo-nodulara:
aspect normal

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN EXPLORAREA MAMOGRAFICA

 Curatarea aparatului dupa fiecare utilizare
 Inregistrarea datelor pacientului
 Instruirea pacientului
 Controlul vizual si palpator al sanului si axilei.
 Semnalarea leziunilor tegumentare proeminente (nevi, etc)
 Semnalarea modificarilor anatomice congenitale sau dobandite (postoperatorii)
 Pozitionarea corecta a glandei in elementele de compresie
 Inclinarea optima a aparatului (cand e cazul) Selectarea compresiei optime/suportabile pentru
pacient
 Semnalarea secretiilor glandulare
 Selectarea elementelor electrice optime in functie de dimensiunile glandei (programe automate
prestabilite sau reglare manuala pentru cazuri speciale)
 Aplicarea normelor de protectie impotriva infectiilor nosocomiale si a contaminarii suprafetelor si a
spatiului de lucru.
 Cunoasterea normelor de asepsie in manevrele interventionale.
 Mentinerea curateniei aparatului si a instalatiilor conexe.
 Efectuarea controlului periodic al calitatii – la indicatiile medicului

Mamografia digitala este o metoda imagistica care ajuta la depistarea neoplasmului mamar si este
indicata fiecarei femei care a trecut de varsta de 40 ani. Mamografiile de screening pot depista, de
asemenea, microcalcificări (depozite mici de calciu) care uneori indică prezența cancerului de sân.
Aceasta investigatie consta in efectuarea a 4 expuneri, cate doua incidente pentru fiecare san. Sanul
este etalat pe masa de examinat, apoi este comprimat usor pana la nivelul optim de compresie care, in cazul
mamografiei digitale, este reglat automat. Mamografia digitala este superioara mamografiei analogice prin
9
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
rezolutia imaginii, evidentiind mai bine formatiunile milimetrice suspecte, modificari ale arhitecturii
sanilor, asimetrii intre cei doi sani precum si prezenta de calcificari sau de focare de microcalcificari, care
sunt semne precoce de cancer mamar.
Controlul mamografic se poate face anual sau la 2 ani, la indicatia medicului specialist, in functie
de particularitatile si patologia fiecarei femei. La femeile cu sanul dens, cu formatiuni incerte la
mamografie sau la cele cu modificari ale arhitecturii mamare se indica completarea cu tomosinteza
mamara.
Mamografia digitala cu tomosinteza este cea mai evoluata metoda de diagnostic indicata femeilor
incepand cu varsta de 40 ani pentru depistarea precoce a cancerului mamar. Este net superioara celorlalte
metode de screening ale cancerului mamar.
Tomosinteza este o metoda de diagnostic care consta in scanarea sanului din diverse unghiuri, prin
rotatia tubului lateral de acesta, dupa care sistemul reconstruieste sectiuni de 1 mm grosime prin intreg
sanul.
Pe măsură ce rezoluţia detectorilor electronici a crescut, filmul radiologic a fost inlocuit cu sisteme
digitale (rezoluţii peste 1024/1024 pixeli) şi, recent, un rol important in diagnostic revine tomosintezei,
metodă nouă digitală de evaluare a parenchimului mamar.
Tomosinteza foloseste o tehnologie imagistica tridimensionala (3D) in timp ce mamografia
standard realizeaza doar o imagine bidimensionala (2D).Optiunea de a executa sectiuni imagistice in
tumora fac din tomosinteza o metoda mult mai valoroasa si avantajoasa fata de mamografia standard
digitala atunci cand se evalueaza formatiunea canceroasa mamara. Aceasta metoda permite o ilustrare clara
a ariilor problematice prin recombinarea tridimensionala a imaginilor de sectiune din tumora.
Tomosinteza evaluează ţesutul mamar din mai multe unghiuri (30-50 unghiuri diferite), prin
baleierea in arc de cerc asemănătoare tomografiei plane. Rezultatul este o imagine de mare rezoluţie, cu
caractere 3D, studiile actuale sugerand o capacitate de detecţie a patologiei mai mare decat cea a
mamografiei convenţionale.
În plus, existent softul C-View, permite obţinerea unor imagini 2D prin reconstrucţia virtuală
a imaginilor tridimensionale obţinute la tomosinteză. Astfel, medicii pot oferi un diagnostic corect
printr-o singură expunere mamografică a pacientei, ceea ce presupune un nivel redus de iradiere. În
cazul mamografiilor digitale cu tomosinteză fără softul C-View, pacienta este expusă la iradiere de două
ori, atât pentru realizarea tomosintezei, cât şi pentru mamografia digitală standard 2D, neputând obţine
imaginile 2D reconstruite virtual.

Comparativ cu mamografia clasica, analogica, tomosinteza prezinta urmatoarele avantaje:

 Permite detectia si diagnosticul precoce chiar si al tumorilor de dimensiuni reduse. Poate decela
leziuni mici, infracentrimetrice chiar si in sanul dens datorita claritatii imaginii si lipsei suprapunerii
tesutului glandular;
 Vizualizeaza cu acuratete focarele de microcalcificari, acestea fiind semne precoce de neoplasm
mamar, pe care ecografia nu le poate identifica;
 Reduce probabilitatea unor rezultatele fals pozitive;
 Reduce doza de iradiere comparativ cu mamografiile repetate in vederea obtinerii unui diagnostic
corect;
 Reduce durerea data de compresia sanului.
 Reduce riscul efectuarii biopsiilor si interventiilor chirurgicale inutile
 Traseaza cu acurate limitele tumorale si determina cu precizie localizarea acesteia intr-o harta
tridimensionala
 Scade semnificativ numărul de cancere fals negative, ascunse în profunzimea sânului. Depistează
mai eficient anumite formaţiuni sau tipuri de leziuni comparativ cu mamografia digitală simplă, în
special în sânii denşi, care au şi risc crescut de a dezvolta cancer mamar.
10
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
 Scade semnificativ numărul de cancere fals pozitive (formaţiuni care la o mamografie standard ar
părea a fi cancer prin “suprapunerea” unor imagini, dar de fapt reprezintă ţesut mamar normal) şi
permite, practic, îmbunătăţirea considerabilă a ratei de diagnostic.
 Cu ajutorul softului C-View se păstrează nivelul de iradiere al pacientei la minim, prin reconstrucţia
virtuală a imaginilor 2D ale sânului, evitând o nouă expunere mamografică iradiantă pentru
obţinerea acestor imagini.

Uneori, pentru un diagnostic morfopatologic complet sau in scop de cercetare-publicaţii ştiinţifice,

este necesară obţinerea de imagini radiologice a unor piese anatomice. Deşi se pot folosi aparate de
radiologie convenţională, prin utilizarea focarului fin, a filmelor rapide şi a unor constante adecvate, există
pe piaţa de aparatură medicală aparate specifice pentru radiografia de piese anatomice. Acestea
funcţionează in gama KMOOkV, au iontomat pentm expunere automată şi sunt de regulă digitale,
producand imagini de mare rezoluţie in format DICOM 3, ce pot fi analizate pe computer utilizand softuri
specifice.
Cantităţi dozimetrice specifice (mamografie, CT etc.) Există cantităţi dozimetrice specifice
pentru anumite ţesuturi şi organe cu sensibilitate crescută la iradiere, cum ar fi AGD (Average Glandular
Dose), ESAK (Entrance Surface Air Kerma), folosite pentru o calculare cat mai precisă a dozimetriei, in
special in mamografie.

Indicatiile mamografiei sunt urmatoarele:

Mamografia de diagnostic trebuie efectuată în cazul prezenței oricăruia dintre următoarele simptome:
 depistarea unui nodul la auto-examinare;
 dureri de sâni;
 retragerea sânului;
 modificarea pielii la nivelul sânului;
 scurgeri mamelonare;
 asimetria sânilor etc.
De asemenea, mamografiile sunt recomandate dacă există un istoric personal sau familial de cancer
mamar.
Procedura trebuie făcută în decurs de 2 săptămâni de la încheierea perioadei menstruale in perioada
fertila.
Înainte de mamografie, nu pacientele sunt sfatuite sa nu foloseasaca produse ca:
 deodorant sau antiperspirant
 pudră de talc
 loțiune
 parfum
Aceste produse pot lăsa reziduuri pe piele, care ar putea forma pete (artefacte) pe imaginile
mamografice inducand erori. Trebuie îndepărtate bijuteriile care ar putea interfera cu radiațiile, se vor
îndepărta hainele deasupra taliei. Pacientele trebuie să comunice medicului existenta implanturilor mamare,
dacă anterior a suferit o intervenție chirurgicală în zona sânilor, dacă este gravidă, precum si simpltome
asociate.
Depistarea precoce a cancerului de sân crește considerabil șansele de supraviețuire, crește
eficiența tratamentului și reduce riscul de necesitate a îndepărtării chirurgicale a unui sân. Depistarea
cancerului în stadii incipiente reduce riscul de deces cu 25-30%. Femeile ar trebui să înceapă să efectueze
mamografii anuale de la vârsta de 40 de ani, sau mai devreme dacă prezintă un risc ridicat.

11
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
O mamografie pentru detectarea cancerului de sân în stadiile incipiente se numește screening. Iată
alte recomandări privind efectuarea mamografiilor de screening, conform Societății Americane de
Cancer, mai exact când trebuie efectuate acestea:
 femeile cu vârste între 40 și 54 de ani ar trebui să efectueze anual o mamografie;
 femeile în vârstă de peste 55 de ani trebuie să efectueze la fiecare 2 ani o mamografie;
 dacă există un istoric familial de cancer mamar, se recomandă mamografii și înainte de 40 de ani;
 în perioada 20-39 ani se pot efectua mamografii la 2-3 ani – auto-examinarea sânilor rămâne
principalul mod de verificare a sânilor.
Pentru femeile cu risc crescut de a dezvolta cancer mamar (cancer mamar la membrii familiei:
mamă, soră, fiică, mutații ale genei BRCA 1 și / sau BRCA 2), mamografia trebuie efectuată la fiecare 6
luni, alternativ cu un RMN. În plus, ecografiile mamare ar trebui efectuate la fiecare 12 luni ca examen
suplimentar.
O mamografie poate oferi, de asemenea, informații despre densitatea sânilor. Persoanele cu sânii
denși au un risc ușor mai mare de cancer mamar. Dacă rezultatele mamografiei nu sunt normale, e nevoie
de teste suplimentare și examinări pentru a putea stabili clar un diagnositc.
Mamografia este aceea care poate ridica procentul de diagnostic corect la 85-90%.
Asocierea cu ecografia poate creşte procentul de depistare ajungându-se până la 100%, cu condiţia
existenţei unui ecografist cu experienţă şi o examinare atentă şi minuţioasă atât a sânului cât şi a axilei.
La aceste metode trebuie adăugată explorarea prin IRM cu substanţă de contrast, care pare a fi cea
mai performantă în diagnosticul tumorilor.

Potențiale riscuri:
 Riscul principal al mamografiilor este că nu sunt perfecte. Țesutul mamar normal poate ascunde un
cancer mamar astfel încât să nu apară pe mamografie. Aceasta se numește REZULTAT FALS
NEGATIV. În screeningul pentru cancer, un rezultat negativ înseamnă că nu există nicio anomalie.
Rezultatele fals-negative apar atunci când mamografiile par normale, chiar dacă cancerul de sân este
prezent. Per total, mamografiile de screening ratează aproximativ 20% dintre cancerele de sân care sunt
prezente la momentul screening-ului. Rezultatele fals-negative pot duce la întârzieri în tratament și la
un fals sentiment de siguranță pentru femeile afectate.
 O altă problemă este dată de un REZULTAT FALS POZITIV, când este depista aparent un cancer
care nu există în realitate. Acest lucru nu duce doar la îngrijorări semnificative, dar și la teste și
investigații care pot fi solicitante, stresante, pot afecta fizic și sunt costisitoare. Rezultatele fals-pozitive
apar atunci când se observă aparent văd o anomalie pe o mamogramă, însă nu există niciun cancer.
Toate mamografiile anormale trebuie urmate de teste suplimentare (mamografii de diagnostic,
ecografii și / sau biopsie) pentru a determina prezența cancerului.Rezultatele mamografiei fals-pozitive
pot duce la anxietate și alte forme de afectare psihologică la femeile implicate.
 SUPRADIAGNOSTIC – Mamografiile de screening pot identifica anumite cazuri de cancer in situ (o
tumoră neinvazivă în care celulele anormale care pot deveni canceroase se acumulează în căptușeala
canalelor din sân) care trebuie tratate. Cu toate acestea, se pot găsi, de asemenea, anumite tumori foarte
mici care nu ar fi produs niciodată simptome sau nu pun în pericol viața unei femei. Acest fenomen se
numește „supradiagnostic”. Tratamentul cancerelor de acest tip, care nu ar fi pus viața în pericol și nu
s-ar fi manifestat, este numit „supra-tratament”.

Mamografia şi implanturile mamare

Implanturile mamare pot „ascunde” unele țesuturi mamare, ceea ce îngreunează diagnosticarea unei
anomalii pe mamografie. În cazul unei paciente cu implant mamar este extrem de importantă competența
personalului medical în analiza imaginilor. Este necesar ca pacienta să informeze medicul privind prezența
implanturilor.
12
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5

METODE COMPLEMENTARE MAMOGRAFIEI

I.GALACTOGRAFIA pune diagnosticul tumorilor canaliculare care apar ca lacune, stopuri sau stenoze
ale canalelor galactofore sau rigidităţi ale traiectelor canaliculelor
Indicatii:-mamela secretanta/sangerinda (mamografie incerta);
Tehnica:-cateterizare a canalului incriminat cu ac-cateter 25-27 G,sub lupa operatorie si injectare
s.contrast iodata;radiografii in 2 incidente + zoom.
Aspecte :-lacuna/stop total sau partial ,contur arciform=> in papilom intraductal;-extravazare
peritumorala =>cancer;
-extravazare intrachistica.

Galactografia
II.PNEUMOCISTOGRAFIA.
Tehnica:-punctia /aspiratia chistului si introducerea de aer cu radiografiere imediata pentru evidentierea
conturului intern al peretilor ;uzual se introduc 1-2 cm aer;
Aspecte Rx.:-contur neted,arciform,fara denivelari=>semn de benignitate;-contur anfractuos,neregulat
parietal intern=> suspiciune de burjonare tumorala ;se impune aspiratie/cito/bio;
-Tehnica a pierdut teren in fata ultrasonografiei moderne de inalta rezolutie si fidelitate.
A) B)

CHISTOGRAFIE GAZOASA:
A)cancer pseudochistic=>necrozat;
B)adenom intrachistic

13
POSTLICEALA SANITARA _RADIOLOGIE SII_RADIODIAGNOSTIC
CURS 5
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII
1)Metoda primara la femei sub 30 ani, simptomatice;
2)Caracterizarea oricarui nodul solitar descoperit clinic ± mamografie incerta;
3)Examenul sanului hiperdens, la gravide, lactatie;
4)In tandem cu mamografia la sanul foarte dens;
5)Sanul operat; sanul iradiat;
6)Sanul cu proteza (implant)

14