Metode optice si

cromatografice in
CONTROLUL ALIMENTELOR

1
 Curs: 1h/saptamana,
 Practic 2h/saptamanile impare – sala 009

 Laborator:2h/saptamana – sala 009

 Titular:Sef lucrari Dr ing Adriana Chis

 andichis@yahoo.com
2
3
Noţiuni generale
 Metodele de analiza ale alimentelor:
1. Metode chimice:
 Volumetria
 Gravimetria

2. Metode instrumentale

4
Noţiuni generale
 metode relative sau neindependente

 măsurarea unor proprietăţi fizice : optice, termice,

electrice, etc.

P = f(C, Cp, Cr)

 proprietatea fizică măsurată P, depinde de:

 C - concentraţia probei necunoscute
 Cp - concentraţia altor componente prezente
 Cr -condiţiile de reacţie

5
 Metodele analitice instrumentale sunt metode
relative sau neindependente deoarece
utilizeaza etaloane care conţin specia căutată la
concentraţie exactă şi cunoscută.

 Prin măsurarea proprietăţii fizice urmarite pentru

etaloanele de concentraţie cunoscută se realizează
aşa numita operaţiune de etalonare care
permite ulterior determinarea concentraţiei probei
necunoscute.
6
Toate metodele chimiei analitice instrumentale
utilizează aparate

 Aparatul este un mijloc de obţinere a

informaţiei.

 Sursa de informaţii → sistemul de analizat

 Informatia → prelucrată (in aparat)

7
 Schema bloc generală a unui aparat de
analiză instrumentală

1. Mărime fizică
2. Traductor
3. Modificator de semnal
4. Sistem de măsură
5. Rezultat
8
Tipuri de metode instrumentale

9
Tipuri de metode instrumentale

10
Metode de analiză instrumentală
Aplicaţii în controlul alimentelor

11
Metode de analiză instrumentală –
Aplicaţii în controlul alimentelor

12
METODE OPTICE DE ANALIZĂ (1)

13
 METODE INSTRUMENTALE DE TIP OPTIC

Metode optice de absorbţie de energie

 Spectrofotometrie moleculară (UV, VIS, IR)

 Spectroscopie atomică – de absorbtie

14
 METODE INSTRUMENTALE DE TIP OPTIC

Metode optice de emisie de energie

 Spectroscopie atomică – de emisie

15
 Principii fundamentale ale spectroscopiei
optice

 absorbţia sau emisia radiaţiilor electromagnetice de către

molecule sau atomi
• radiaţia electromagnetică → proprietăţi undă şi de particolă
• caracterizare prin :
1. lungimea de undă λ – cm (micrometri μm, nanometri nm,
milimicroni mμ, angstromi Ǻ
2. frecvenţa ν (nr cicli/sec) - herzi Hz
3. amplitudine A - cm
4. Energie - eV, keV , meV, calorii (cal, kcal), , ergi

• Rezultatele măsurătorii spectroscopică → reprezentare grafică →

spectru
.

16
Caracterizarea undelor electromagnetice

Lungimea de undă (λ) = wave length

Amplitudine = amplitude

Unde cu frecvenţă înaltă = High frequency waves

Unde cu frecvenţă joasă = Low frequency waves
17
 Relaţii intre proprietăţile radiaţiilor
electromagnetice

E=h•ν

h - constanta lui Planck = 6,626 • 10-27 erg-sec.

λ•ν=c
c = 3•108 cm/sec

_
făcând înlocuirile se obţine : E = h • c/λ ; E = h • ν • c

_ _
1/λ = ν, unde ν este numărul de undă şi reprezintă numărul de perioade pe cm.
18
Domeniile spectrului electromagnetic
_
În funcţie de domeniile de valoare pentru λ, ν şi ν

19
 Aparatura utilizată
Schema bloc pentru un spectrometru de absorbţie (a) şi unul de emisie (b)

a)

b)

• toate componentele optice trebuie să fie transparente pentru domeniul ales !!!!

Spectrofotometru in UV VIS Spectrometru FT-IR Spectrum

Spectrometru de absorbtie atomica cu
Lambda 25 Perkin Elmer BX Perkin Elmer Spectrometru RMN Varian
cuptor de grafit Perkin Elmer
20
 Caracterizarea părţilor componente
ale aparaturii in spectrometria UV VIS

1. Sursa
 semnalul emis trebuie să fie o radiaţie continuă
în domeniul ales;
 semnalul trebuie să fie constant
2. Monocromatorul
 scop: separarea radiaţiei policromatice într-una
monocromatică
 dispozitiv de tip optic (prisme)

21
 Cuvele pentru probă
 materiale transparente în domeniul lungimii de undă utilizate;
 grosimea trebuie să fie reproductibilă, constantă, cunoscută, măsurabilă.
 ultraviolet –vizibil - cuve din cuarţ (λ 200 nm – 400 nm) şi sticlă moale sau Pyrex
(λ 300 nm – 2,5μm)
 infraroşu - discuri din NaCl (max 15 μm), KCl (max 30 μm), KBr (max 27 μm),
cristal de cuarţ (max 4 μm), TiBr-TiCl (max 30 μm )

b→
Cuva pentru
spectrofotometru din sticla
optica/ quart
Drum optic 10 mm IR – dispozitive
Interior 10 mm
Volum 3,5 ml pentru probe
Lungime ext. cuva 45 mm c (a) lichide, (b) gaz,
(c)solide 22
Detectorii

 fotomultiplicatoare, emulsii fotografice,

termocuple şi celule fotoelectrice în
funcţie de domeniul spectrului.

 în domeniul UV – vizibil - fotocelule, celule

fotomultiplicatoare, filme fotografice
 în domeniul IR apropiat - celule
fotoconductive, termocuple, celule
pneumatice.
23
Părţi componente ale spectrofotometrului
de absorbţie UV VIS

Diferentieri functionale – UV/VIS

24
Tipuri de spectrofotometre UV VIS

Schema bloc a unui spectrofotometru monocanal

Schema de principiu a spectrofotometrului cu dublu fascicol

25
 Absorbţia şi emisia radiaţiei electromagnetice
Notiuni fundamentale

T = I/I0
A = -ln(T)

Transmitanta T Absorbanta
A
26
27
Rezultatul determinarii spectroscopice →
spectru
Spectrele de absorbţie → A = f(λ).

Fiecare substanţă are un spectru de absorbţie caracteristic, ca

formă generală, ca domeniu spectral, ca număr de maxime
(picuri) precum şi ca raporturi între intensităţile diverselor picuri

28
LEGILE ABSORBTIEI - Legea Lambert-Beer

I = I0·e-kl ln(I0/I) = kl
A = kl
k - coeficientul de absorbţie ; l – lungimea
cuvei
k = const. · C

k - coeficient molar de extincţie (sau de absorbanţă) notat ε, pentru c

[mol/l]
A = εlC 29
 Abateri ale legii Lambert-Beer
Apar dacă substanţa analizată îşi modifică proprietăţile fizico-chimice în
funcţie de concentraţie

Cauze:
•chimice - modificarea coeficientului molar de extinţie →REACTII CHIMICE

•fizice
• reflexie şi absorbţie de pe pereţii cuvelor
• radiaţii incidente ne-monocromatice
• variaţii de temperatură
• turbiditate ridicată a probei

Abaterea de la liniaritate

30
 Spectrometria de absorbţie
în VIS
Variante de lucru

 Colorimetria (VIS: 550-560nm - verde)

 Fotometria (VIS: lumina incidentă este

filtrată prin filtre optice, cu spectru larg)

 Spectrofotometria ( UV VIS: lumina incidentă

este filtrată prin monocromatoare, domeniul
îngust)
31
 Determinari calitative in spectroscopia
optica
Compararea spectrelor de absorbţie ale substanţelor în
domeniul UV-VIS, (180-1100nm) cu spectre cunoscute

λ max → maxim de absorbţie

X - selectivitatea maximului de absorbţie

Spectrul de absorbție al Rodaminei B 32

Exemple de spectre de absorbtie in vizibil

33
34
•În chimia organică, absorb în UV/VIS perechile de
electroni de valenţă → legături σ şi π, electronii
neparticipanţi → spectre cu transfer de sarcină.

•Fiecare tranziţie → lungime de undă caracteristică

(maxim) şi un coeficient molar de absorbţie, ε

Diagrama energetică a tranziţiilor de rotaţie,

vibraţie şi
electronice posibile pentru o moleculă dată

0, 1, 2, ... - nivele de rotaţie

ν, ν+1 - nivele de vibraţie
P, R, Q – tipuri de tranziții

35
 - grupări cromofore (auxocrome) → grupări de atomi care dau
întregii molecule calitatea de a absorbi lumina

- grupare cromoforă → locul din moleculă unde-şi au originea tranziţiile

electronice

36
Culoarea unui compus nu este culoarea absorbita
ci este culoarea care ramane dupa ce se scade
frecventa absorbita din sursa de radiatii

37
 Determinari cantitative in spectroscopia optica
Curbă de calibrare (etalonare): A = f(C)

În dreapta - curba de absorbţie la diferite concentraţii

În stânga - curba de etalonare având un maxim de absorbţie la lungimea de undă,

λmax = 610 nm

Domeniul valabilităţii legii Lambert-Beer, pentru care se respectă liniaritatea funcţiei

38
A = f(C) → nivele de concentraţie de 10-2 mol·L-1 → componenti minori < 10%
Spectrul de absorbție al Rodaminei B la diferite
concentrații

39
 Determinarea concentratiei pentru
proba necunoscutǎ

NUMAI PENTRU DOMENIUL DE CONCENTRATIE IN CARE ESTE

VALABILA LEGEA LAMBERT-BEER

1. Prin comparaţie cu un etalon de concentraţie cunoscută

2. Pe baza factorului de panta mediu, Fm

3. Pe baza ecuatiei de regresie aferenta curbei de etalonare,

y=ax + b

40
 1 - Prin comparaţie cu un etalon de concentraţie
cunoscută (interpolare)

 εmol - coeficientul de extincţie molară pentru soluţia de concentraţie cunoscută,

respectiv de concentraţie necunoscută,
 b-grosimea probei din cuvă,
 c-concentraţia cunoscută a probei de referinţă,
 cx- concentraţia necunoscută a probei analizată.

 Prin împărţirea celor două ecuaţii se obţine:

 Calculul concentraţiei pentru proba necunoscută:

41
2 - Pe baza factorului de panta mediu, Fm
 factorul de transformare (de pantă) F este raportul dintre
concentraţiile şi absorbanţele corespunzătoare pentru fiecare
soluţie care formează scara etalon.
Ci
Fi = -----
Ai
 se calculează media aritmetică a valorilor obţinute Fi, notată cu Fm:
n
∑Fi
i=1
Fm = ----------
n

unde i are valori de la 1 la maxim n, în funcţie de numărul de soluţii etalon utilizate

pentru obţinerea punctelor prin care se obţine curba de etalonare (minim 5
maxim 10, în general).

 Concentraţia probei necunoscute se determină prin calcul, înmulţind

absorbanţa citită Ax cu Fm.

Cx = Ax • Fm
42
3 - Pe baza ecuatiei de regresie

 Pe baza ecuației care descrie curba de etalonare

y = ax +b,

 Y – absorbanta
 X - concentratia

 de unde
x = (y- b)/a

 se determinǎ concentrația necunoscutǎ cx

cx = (absorbanţax – b)/a 43
 Curba de etalonare, nitriti in ape, Griess
y = 4.9051x + 0.0131
1.4 R2 = 0.9966
1.3
1.2
1.1
1

Absorbanta
0.9
0.8
0.7
0.6
0.5
0.4
0.3
0.2
0.1
0
0 0.025 0.05 0.075 0.1 0.125 0.15 0.175 0.2 0.225 0.25

Concentratia, mg/l

Curba etalonare nitriti ape y = 3.6836x - 0.0631

Curba etalonare nitriti ape y = 11.248x + 0.18
R2 = 0.9839
R2 = 0.8804
1.4
1.4
1.2
1.2
1 1
0.8 0.8
0.6 abs 0.6
0.4 0.4
0.2 0.2
0 0
0 0.05 0.1 0.15 0.2 0.25 0.3 0.35 0.4 0 0.02 0.04 0.06 0.08 0.1 0.1
Conc conc

44
 Determinarea concentraţiei a
două specii diferite
- aditivitatea absorbantei solutiei

 ε 1,ε2, εn- coeficienţi de absorbanţă molari ai substanţelor 1,2,...,n din soluţie

 c1, c2, cn – concentraţiile molare ale substanţelor 1,2,...,n în soluţie
 b - grosimea stratului de soluţie.

 Pentru doi componenti x si y avem:

45
 Practic se fac doua masuratori de aborbanta la
λ1 si λ2 (maxim de absorbtie pentru x si y)

•A1 şi A2- absorbanţele amestecului la lungimile de undă λ1, λ2

• Ax1AX2 şi Ay1 Ay2 – absorbanţele substanţelor x şi y la lungimea de undă λ1 si
λ2
• εx1 εx2 şi εy1 εy2 coeficienţi de absorbanţă molari ale substanţelor x şi y la
lungimea de undă λ1si λ2 (se determina separat pe solutii de concentratii
cunoscute ale lui x si y)

→ cx
→ cy
46
Erori posibile la determinarea absorbanţei
soluţiilor

Absorbanţa finală măsurată (A măsurat) în se compune din:

- absorbanţa probei de analizat (A probă)
- absorbanţa datorată culorii proprii a probei (A culoare proprie )
- absorbanţa datorată reactivilor (Areactiv)

A - Spectrofotometrul este reglat la zero,

B - Se fotometrează reactivii fără reactivul de bază,
C - Se introduce proba ce prezintă o culoare individuală şi se
fotometrează ,
D - Se adaugă reactivul de bază, are loc reacţia de culoare
după care se fotometrează din nou.

47
 Intrebari de verificare
1. De ce sunt numite metodele instrumentale drept metode
relative?
2. Ce este operatiunea de etalonare la o metoda
instrumentală?
3. Dați cel puțin două exemple de determinare legată de
alimente prin metode optice de emisie
4. Dați cel puțin două exemple de determinare legată de
alimente prin metode cromatografice:cromatografie de
gaze/ cromatografie de lichide/ cromatografie pe hârtie
5. Care sunt tipurile fundamentale de metode optice de
absorbție de energie?
6. Cum se numește rezultatul unei măsurători optice?
7. Care este domeniul de lungimi de undă pentru
spectrofotometria ȋn UV?
48
8. Care este domeniul de lungimi de undă pentru
spectrofotometria ȋn VIS?
9. Numiți părțile componente principale ale unui aparat
utilizat ȋn spectrofotometria UV VIS
10. Care este diferențierea funcțională majora ȋntre
spectrometrele ȋn UV și cel ȋn VIS?
11. Pe ce se bazza determinările calitative ȋn
spectrosfotometrie?
12. Cum se numește legea pe care se bazează
determinările cantitative ȋn spectrofotometrie?
13. Definiți legea Lambert-Beer cu explicarea
semnificației termenilor
14. Care sunt variantele de lucru ȋn spectrometria de
absorbție ȋn VIS
15. Enumerați metodele prin care se pot face determinări
cantitative ȋn spectrometrie

49