INSTRUMENTE SPECTRALE

- de emisie
-de absorbie
Componentele instrumentelor spectrale

Partile componente ale unui instrument spectral

1.Surrse de radiatii, 2.Sisteme de selectare a lungimii de unda REM, 3.Sisteme de
detectare REM, 4.Evaluare.

1. Surse de radiatii
Domeniul vizibil si IR

- lampa cu filament de wolfram.

Surs stabilizat de curent continuu;

Emite radiaii n domeniul 350-2500 nm

Domeniul IR
- sursa de radiatii Globar- baghet de carbur de siliciu;
- sursa Nernst - bagheta din amestec de oxizi de zirconiu, ytriu i toriu sinterizai;
- sursa Nicrom -realizat din srm de aliaj nichel-crom.

Domeniul UV
- lampa de hidrogen sau deuteriu- lmpi cu descrcare n gaz raraefiat.
Emit radiaii n domeniul 180-350 nm;

- lampa cu descarcare in vapori de mercur;

Radiatie de referinta in UV la 253 nm.

Spectrometria de absorbtie atomica (SAA) -lampa cu catod cavitar

2. Sisteme de selectare a lungimii de unda a REM- separa n benzi nguste sau

chiar n radiaii monocromatice caracteristice analitului.
I. Filtre optice, interferentiale; II. mocromator:prisma, reteaua de difractie.
.
I.

Filtre optice sau filtre interferentiale

Filtrele optice- permit selectarea unei anumite benzi spectrale prin absorbia radiaiilor de
alte lungimi de und. Absorbia se realizeaz de ctre substane colorate fixate n gelatin, sticl,
material plastic sau care sunt sub form de soluie.
Filtrele interferentiale- unul sau mai multe straturi alturate de dielectric transparent
acoperite pe ambele fee cu un film metalic semitransparent i parial reflectant de obicei argint.

II.
Monocromatorul - separ radiaiile policromatice funcie de lungimea de und
permind obinerea unor radiaii cu o band spectral foarte ngust, practic
monocromatic.

Componentele unui monocromator:

1) fant intrare- prin care ptrunde radiaia monocromatic de la surs;
2) colimator, cu una sau mai multe lentile, sau cu o oglind concav,
3) sistem de dispersie, prism sau reea de difracie -separ radiaiile n
funcie de lungimea de und;
4) sistem de focalizare - una sau mai multe lentile, sau o oglind concav;
5) fant ieire care izoleaz banda spectral dorit, blocnd toate celelalte
radiaii.
- prisma
- reea de difracie

Sisteme de selectare a REM: 1- prisma; 2- reea de difracie

Prisma- sistem de dispersie caracterizat de: dispersia unghiular, dispersia liniar i puterea de
rezoluie

http://0.tqn.com/d/chemistry/1/0/l/u/lightdispersionprism.gif
Dispersia luminii prin prisma triunghiulara

Dspersia n prism - datorit variaiei indicelui de refracie al radiaiilor n funcie de

lungimea de und. Indicele de refracie scade cu lungimea de und unghiul de deviere al radiaiei
este mai mare la lungimi de und mai mici.
Reeaua de difracie - format din fante nguste, rectilinii, paralele, echidistante foarte
apropiate trsate pe sticla, cuart, etc

- c nL, unde c- constanta retelei de difractie; n - numarul de trasaturi pe unitatea de lungime

Rainbow
Reelele de difracie
- prin transmisie
- prin reflexie.

Echelette

Monocromatorul

Schema monocromatorului cu prism (A);

Monocromatorul cu prisma

cu reea (B)

Monocromatorul cu retea
Materiale pt. prisme sau retele de difractie transparente la radiatii din domeniul spectral n
care a se utilizeaz.
- UV - cuar, dioxid de siliciu topit.
- vizibil i IR apropiat - sticl de diferite caliti;
- IR - materiale cristaline ionice: fluorit (CaF2), bromura de potasiu ntre 700 i 400 cm-1.

3. Sisteme de detectare a REM-detectori (traductorul - transforma semnalul analitic

(generat de analit) intr-un semnal masurabil, absoarbe energia fotonilor recepionai i o transform
ntr-o cantitate msurabil, ca de exemplu un curent electric.
-domeniul VIZIBIL- identificare calitativa- ochiul omenesc
- det. cantitativa egalizarea intensitatii culorii

Fotometru Pulfrich- piatra de temelie pentru dezvoltarea fotometriei spectrale

-domeniul VIZIBIL I ULTRAVIOLET (UV-VIS)
- detectori fotoelectrici (fotocelula, fotomultiplicatorul);
- detectori fotochimici-placa fotografica - folosita in spectroscopie

Fotocelula

Detector fotocelula

Fotomultiplicator - catod fotoemisiv i o succesiune de electrozi (dinode) care prezint

capacitatea emisiei secundare de electroni. Intre dinode exista diferenta de potential (+100 V).
Curentul fotoelectric amplificat 106, chiar n interiorul lor;

Fotomultiplicator UV-VIS
- domeniul INFRAROSU (IR) -detectori termici (termocuple, termorezistene (termistori) i
celule pneumatice (Golay)

CLASIFICAREA METODELOR SPECTRALE

I. Metode ale spectrometriei atomice (AES/OES)

1. Spectrometria atomica de emisie cu excitare in arc sau scanteie electrica,
2. Spectrometria atomica de emisie cu excitare in flacara (Flamfotometria)
3. Spectrometria atomica de emisie cu excitare in plasma. (ICP)
4. Spectrometria atomica de absorbtie in UV-VIS (SAA) (AAS/OAS)
5. Spectrometria atomica de florescenta (AFS)
6. Chemiluminiscenta
II. Metode ale spectrometriei moleculare
1. Spectrometria moleculara de absorbtie in UV-VIS
2. Spectrometria moleculara de absorbtie in IR
2.1 Spectrometria moleculara de absorbtie in IR cu transformata Fourier FTIR
III. Metode ale spectrometriei electronice
IV. Metode ale spectrometriei Rontgen (XRS)
V. Metode ale spectro-electrochimiei
VI. Metode de analiza suprafetelor
........................................................................................................................................
VII. Spectroscopia de vacuum (High Vacuum Techniques)

I. Metode ale spectrometriei atomice (AES/OES)

I.1. SPECTROMETRIA ATOMICA DE EMISIE CU EXCITARE IN ARC
SCANTEIE ELECTRICA SAU PLASMA
Principiul metodei vaporizarea, excitarea atomilor probei de analizat; separarea
radiaiilor emise n funcie de lungimea de und; nregistrarea radiaiilor emise; interpretarea
spectrelor obinute.
- Vaporizarea i excitarea atomilor: arc electric, scnteie electric, plasm.
- Separarea radiaiilor emise monocromator focalizare rediatiilor pe detectorul de
radiaii: plac fotografic. sau detector fotoelectric;
- Analiza calitativ se face pe baza poziiilor n spectru (a lungimilor de und) a radiaiilor
emise; fiecare element emite un spectru caracteristic.
- Analiza cantitativ se face prin msurarea intensitii radiaiilor emise. Acest tip de analiz
se aplic n special la determinarea unor metale din probe solide. Nu sunt excluse probele lichide
(cu excitare in plasma).
ANALIZA PROBELOR
Probe solide
- conductoare: materiale metalice; aliaje, etc.(Prelucrarea probei sub forma de electrozi.
(Proba-electrod) & (grafit -contraelectrod).
-

dielectrice: foarte diferite! (pulberi, mineruri, etc.) Aducerea probei sub forma de
pulbere omogena si amestecare cu pulbere de grafit pur spectral.

Tipuri de electrozi

Tehnici de excitare a probei de analizat

Arcul electric
Descrcare elcrtica intre 2 electrozi..
Generator de arc electric- transformator ridicator de tensiune. In primar
- in current alternativ T=5000-8000o C. Analiza cantitativa
- in current continuu- T=6000-8000o C. Analiza calitativa

in secundar

Schema generatorului arcului electric

Analiza cantitativ i semicantitativ
Scnteia electric
Descrcare electrica f. scurt (10-4 10-5 s) i oscilant ntre doi electrozi aflai la o mare
diferen de potenial (10.000-50.000 V). Temperatura scnteii electrice este de ordinul 10.00030.000 oC.
Toti atomii elementele chimice se afla in stare excitata la temperature arc, scanteie electrica
- i semicantitativ
- analiza calitativa si cantitativ. Scnteia electric este o surs de excitare care d o mai
mare precizie i stabilitate dect arcul electric.

Schema generatorului scanteii electrice

Plasma
Ca surs de excitare a atomilor probei, plasma prezint avantaje fa de arc sau scnteia
electric. Temperatura plasmei este de ordinul 9000 K. Spectrul obinut este foarte bogat n linii
deoarece tranziiile electronice ce pot avea loc sunt foarte numeroase (AVANTAJ-DEZAVANTAJ!).
Intensitatea radiaiei emise de un element este funcie liniar de concentraie ntr-un interval larg (4
sau mai multe ordine de mrime). Pot fi analizate probe gazoase sau lichide.
Detectori fotografici
Servesc att la detecia ct i la nregistrarea radiaiilor.
Placa fotografica,- o plac de sticl sau material plastic pe care s-a depus o emulsie
fotosensibil de halogenur de argint. Spectrele de emisie atomic vor aprea sub forma unor linii
cu o nnegrire mai puternic sau mai slab n funcie de intensitatea lor. Ca o msur a acestei
nnegriri se folosete densitatea de nnegrire, D, definit prin relaia:

D = log I0 / I

D ~ log c

INSTRUMENTE OPTICE - SPECTROMETRIA ATOMICA DE EMISIE CU

EXCITARE IN ARC SCANTEIE ELECTRICA
- Spectroscop ....receptor......vizual
- Spectrograf...... receptor....placa fotografica
- Spectrometru.... receptor....fotoelement-fotocelula, fotomultiplicator

Spectrograful

Schema principiu spectrograf. 1-electrozi;2-lentile focalizatoare; 3-fanta de intrare; 4lentile colimatoare;5- prisma; 6- lentile focalizatoare; 7- placa fotografica.

Detector in spectrografie -Placa fotografica

Spectrele de emisie atomica-spectre de linii (imaginea fantei)

Spectre de emisie atomica

APLICATII ANALITICE ANALIZA CALITATIV I SEMICANTITATIV
- interpretarea spectrului de emisie

Analiza calitataiva
Spectrul de emisie al unui element chimic- caracteristic acelui element.
Emisia atomica in UV-Vis este strans legata de configuratia electronilor din invelisul
exterior a fiecarui element.
Linii analitice - anumite linii spectrale din spectru, specifice doar acelui element!!
Cea mai simpl metod de a face o analiz calitativ const n compararea spectrului probei
de analizat cu un spectru cunoscut, ambele nregistrate alturat, pe o plac fotografic. Drept
spectru fa de care se determin liniile elementelor de analizat se folosete spectrul fierului, care
este foarte bogat n linii i constituie un bun etalon pentru lungimile de und.
F.important-identificarea liniior analitice metoda compararii spectrului probei cu un
spectru standard al elementului
Atlas de spectre
Instrument de identificare a liniilor analitice:
- spectro-proiector se obine pe un ecran imaginea mrit a spectrelor nregistrate
- microscop comparator.- determinarea exact a lungimilor de und ale radiaiilor emise de
elementele din proba de analizat.

Analiza semi-cantitativa
-permite determinarea ordinului de marime al concentratiei unui element

Metoda spectrelor de comparatie; Metoda sectorului logaritmic; metoda ultimelor linii,

metoda dilutiei solide, etc.
Metoda spectrelor de comparaie: se nregistreaz pe aceeai plac fotografic mai multe
spectre ale unor probe etalon alturi de spectrul probei de analizat i se compar vizual.
Concentraia unui element n proba necunoscut va fi aproximativ egal cu concentraia unui
element din etalon, pentru care liniile elementului de analizat prezint nnegriri asemntoare.

Analiza cantitativa
Se face determinnd intensitatea radiaiilor emise n funcie de concentraia speciei de
analizat. Se aleg liniile cele mai intense, mai sensibile i mai caracteristice ale elementelor de
analizat. Intensitatea radiaiei emise este dat de relaia:
I=a x cb,
unde: I-intensitatea radiatiei analitice emise; a - factor legat de natura elementului si de conditiile de
excitare; b- factor de autoabsorbtie.
Metoda standardului intern-spectrul fierului, f. bogat in linii
Semnal analitic-inegrirea linei spectrale

D = log I0 / I
D ~ log c
Metoda etalonarii
Instrumentul de masurare a inegririi liniei spectrale-microfotometruSpectrometre automate- aplicatii speciale in metallurgie in analiza in fluxul de fabricatie
Controlul analitic al continutului de elemente chimice din probe solode: materiir si
materiale