Formarea imaginii.

Artefacte
 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ

• se produce datorită existenţei interfeţelor !

• Imaginea US - imagine digitală, formată din totalitatea liniilor de informatie

ultrasonora

• diferenţele de potenţial electric aplicate la extremităţile cristalului piezoelectric se

prelucrează computerizat (procesare) într-un sistem analog – digital :
• diferenţele de potenţial electric sunt codificate în nuanţe de gri
• În functie de intensitatea lor 64 – 250 nuanţ;
• unele nuanţe pot fi extinse în defavoarea altora şi pot fi codificate color

• Imaginea US afişata pe monitor – matrice (pixeli→fiecare pixel – nuanţa de gri)

 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ

Rezoluţia imaginii ecografice:

1. Rezoluţia de detaliu
= cantitatea de detalii oferite de imaginea US (se măsoară în mm)
= distanţa minimă între două puncte din zona examinată care apar vizibile distinct
pe ecran
• cu cât distanţa între două puncte de pe imaginea ecografică este mai mică cu atât rezoluţia aparatului
este mai mare (adica, cu cat pixelii matricei imaginii sunt mai mici, deci in nr. mai mare, cu atat mai
multe sunt detaliile oferite de imagine)
• cu cat sunt mai multe nr. liniilor de informatie ultrasonora → rezolutie mai mare)
*linie de informatie US = totalitatea ecourilor receptionate prin emisia unui sg. impuls US
 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ

2. Rezoluţia axială

• defineşte capacitatea de discriminare între două interfeţe orientate perpendicular

pe direcţia de propagare a US

• cu cât distanţa dintre interfeţe este mai mică cu atât rezoluţia axială este mai bună

• depinde de frecvenţa transductorului şi de durata emisiei impulsului ultrasonor:

- US cu frecvenţa mare (permit evaluarea cea mai detaliata a structurilor tisulare) →

dar, atenuate rapid (au penetrabilitate redusa)
US cu frecvenţă înaltă asigură o mai bună rezoluţie dat
atenuarea este mai frecventă
 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ
3. Rezoluţia laterală

• defineşte capacitatea de discriminare între două interfeţe orientate paralel cu direcţia de

propagare a US

• depinde de frecvenţa transductorului şi de lărgimea (grosimea) fasciculului US : cu cât

fasciculul este mai îngust cu atât rezoluţia laterală este mai bună:
↓
pentru îngustarea fasciculului US se recurge la focalizarea acestuia

- si rezoluţia laterala este direct proporţională cu frecvenţa nominală a transductorului (cu cât
frecvenţa transductorului este mai mare cu atât este mai bună rezoluţia imaginii)
 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ
4. Rezoluţia temporală

• capacitatea de a reprezenta evenimente aflate in desfaşurare rapidă în timp:

- ecografia in modul M are o mare rezolutie temporala

- ecografia bidimensionala in timp real :
- cu cat nr. imaginilor generate si afisate pe monitor intr-o sec (frecventa imaginilor) este mai mare→cu
atat mai buna este rezolutia temporala

Frecventa imaginilor depinde de : nr. liniilor de informatie US si de profunzimea imaginii

* linie de informatie US = totalitatea ecourilor receptionate prin emisia unui singur impuls US
 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ

5. Rezoluţia de contrast

• capacitatea de distingere intre ecouri cu intensitati foarte apropiate

▼
in acest scop exista scara de nivele (nuanţe) de gri =succesiunea tuturor tonalitaţilor de gri
dintre alb pur si negru (fiecare pixel = o nuanta de gri)
▼
ecografele moderne : 64 sau 256 →512 nivele de gri
 IMAGINEA ULTRASONOGRAFICĂ

Aşadar:

• Rezoluţia imaginii ultrasonografice este direct proporţională cu frecvenţa nominală a

transductorului, rezoluţia aparatului fiind cu atât mai bună cu cât va fi mai mare frecvenţa
nominală a transductorului

• Penetrabilitatea fasciculului US este invers proporţională cu frecvenţa nominală a

transductorului

• Transductoarele trebuie să fie utilizate conform cu aceşti doi parametri: rezoluţia imaginii
şi profunzimea la care se găseşte leziunea de examinat
 PROCESAREA IMAGINII ULTRASONOGRAFICE

Procesarea imaginii – optimizarea (prelucrare computerizata) a imaginii

• Preprocesare - modificarile imaginii (semnalului electric provenit de la

transductor) inaintea inscrierii in memoria ecografului a datelor numerice

• Postprocesare – prelucrarea imaginii memorate si inghetate (freezing) pe

ecran

↓Preprocesare ↓ Postprocesare

Transductor--------------------Memorie-------------------TV
 PREPROCESAREA IMAGINII ULTRASONOGRAFICE

• Compensarea atenuării în funcţie de timp (time gain compensation = TGC)

-consecinţa atenuarii ultrasunetelor in corpul omenesc → lipsa ecourilor din
profunzimea organelor
(lipsa imaginilor interpretabile in aceste zone)

atenuarea se corectează electronic prin TGC :

- puncte situate la adâncimi diferite pe traiectoria fasciculului US vor genera ecouri
de aceeaşi intensitate

capacitatea de penetrare a US → invers proporţională cu frecvenţa nominală a

transductorului( atentie alegere transductor !)
 POSTPROCESAREA IMAGINII ULTRASONOGRAFICE

• Zoom (marirea imaginii) → marirea pixelilor din aria de interes pentru a creste rezolutia (se
obtin mai multe informatii, detalii)
- atentie! : pixelii pot deveni vizibili → imagine neclara

• Ingheţarea imaginii → acelasi set de informatii se citeste repetat si se afiseaza pe ecran in ritm
de 20-60 imagini/sec → imagine statica, nemiscata

• Harta scarii nivelelor de gri: unele nuanţe pot fi extinse în defavoarea altora şi pot fi codificate
color
 POSTPROCESAREA IMAGINII ULTRASONOGRAFICE

• Inversia alb/negru: se inverseaza polaritatea imaginii

(negativ)

• Medierea imaginilor: afisarea pe ecran a “mediei” aritmetice a imaginilor (4→mai multe imagini), deoarece in
timpul examinarii se produc 15-30 imagini/sec !

• Limitarea nuantelor de gri: utila pentru evaluarea continuitaţii contururilor

• Amplificarea contrastului: modifica contrastul imaginii afisate

• Finisarea electronica: reduce zgomotul de fond al imaginii (“imagine cu prea multi pixeli”); poate reduce rezolutia
spatiala !

• Calcularea unor parametri biologici: distante, arii, volume, unghiuri

 STOCAREA IMAGINII ECOGRAFICE

• Substrat foto /termosensibil:

- hartie fotografica tip polaroid(developare instantanee)→ calitate mai slaba a imaginii

- hartie termosensibila (videoprinter)
- film tip roentgen

• Inregistrare video: stocarea imaginilor in timp real

• In memorie digitala de mare capacitate
• Pe disc optic tip compact
 STANDARDE INTERNAŢIONALE ALE INVESTIGAŢIEI
ULTRASONOGRAFICE
• 3 tipuri convenţionale de secţiuni ce pot realiza imaginea
echografică:

·secţiuni transversale, perpendiculare pe axul lung al corpului

·secţiuni longitudinale (sagitale), paralele cu axul lung al corpului

·secţiuni frontale (în plan coronal), perpendiculare pe planul sagital şi paralele cu axul lung al corpului
 STANDARDE INTERNAŢIONALE ALE INVESTIGAŢIEI ULTRASONOGRAFICE

Aspectul convenţional al imaginii pe ecranul aparatului, conform cu tipul de secţiune:

• secţiune transversală:
- sus  anterior
- jos  posterior
- stânga  dreapta bolnavului
- dreapta  stânga bolnavului
•secţiune sagitală:
- sus  anterior
- jos  posterior
- stânga  cranial (superior)
- dreapta  caudal (inferior)
• secţiune frontală: Imagine ecografică convenţională:
- sus  lateral 1 - în secţiune transversală; 2 - în secţiune
- jos  medial sagitală; 3 - în secţiune frontală
- stânga  cranial (superior)
- dreapta  caudal (inferior)
•Se practică în plus secţiuni oblice – sagitale (ex. vizualizarea axei lungi a rinichiului)
•Fereastra ultrasonografică –cea mai bună cale de abord a fasciculului US incident pentru realizarea unei imagini
interpretabile
 NOŢIUNI DE SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Leziunile patologice pot prezenta aspect:

• ecogen sau reflectogen, dacă se produce reflectarea US la nivelul structurii (dense) respective; au culoare albă
• transsonic sau anecogen (lichidian), când US trec printr-un mediu fără a avea loc reflectarea lor; se colorează în
negru
Pe lângă aceste noţiuni există termeni intermediari ca:
• hiperecogen (puternic reflectogen de US)
• moderat ecogen (moderat reflectogen)
• hipoecogen (slab reflectogen)
• izoecogen:
- termenul se foloseşte faţă de noduli parenchimatoşi care prezintă ecogenitate identică cu a parenchimului
înconjurător, faţă de care se vizualizează cu dificultate
- aspectul se produce când nu există diferenţă de impedanţă acustică între aceste formaţiuni şi ţesutul alăturat
• Structurile parenchimatoase se caracterizează prin ecostructură care poate fi: omogenă/neomogenă
Structuri hiperecogene şi transonice
 NOŢIUNI ELEMENTARE DE SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Lichidele
• Imagini transonice (anecogene, sonolucente), omogene, cu amplificare acustica posterioara, fara priza de
contrast i.v. (bila, urina, lichid amniotic, cefalorahidian)
• Lichide patologice: bila/urina de staza, colectii peritoneale/pleurale, pericardice, articulare, chisturi, hematoame

Structuri tubulare → vase sanguine

• Imagini in banda, transonice (negre), cu pereti liniari, ecogeni
• Vasele mari→ecouri intraluminale punctiforme (zone de turbulenta flux sanguin)
Ascita
 SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Chist hidatic hepatic

SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ
 NOŢIUNI ELEMENTARE DE SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Structuri semilichide (impure): inomogene/nivel orizontal lichid/semilichid

• fluide vascoase, cu ecouri punctiforme/sediment, microfragmente tisulare:

 bila (alimentatie parenterala, bila de stază, suprainfectată)
 hematoame vechi
 chiste hemoragice/suprainfectate
 abcese
 necroza intralezionala
 SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Hematom si laceratie
hepatica Abces hepatic

Hematom hepatic
subcapsular
• Pseudochist coada pancreas
NOŢIUNI ELEMENTARE DE SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Structuri parenchimatoase

• in ordine descrescanda a ecogenitatii:

Sinus renal (multiple interfete, structuri tubulare, grasime)

Pancreas
Ficat (organul de referinta – ecogenitate medie)
Splina
Parenchim renal:
- corticala
-medulara
placenta
 NOŢIUNI ELEMENTARE DE SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Leziuni solide nodulare --- FORMAŢIUNI FOCALE

• Izoecogene –la fel de ecogene ca si tesutul invecinat → vizibile cand exista halo hipoecogen
• Hipo -/hiperecogene

Structuri solide hiperecogene cu con de umbra (dense, impregnate calcar): os, calculi,
calcificari tu., clipuri chir., cicatrici fibro-calcare, calcificari vasculare

• liniare/arciforme, cu con de umbra posterior

• necesar ! examinare in 2 incidente diferite (excludere artefacte)
Hemangiom splenic →hiperecogen

Meta hepatice
SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ: placi ateromatoase
NOŢIUNI ELEMENTARE DE SEMIOLOGIE ULTRASONOGRAFICĂ

Imagini aeriene cu con de umbra posterior si

reverberatii

• Gaze (albe-ecogene, mobile, situate antidecliv):

 Normal → aer intestinal/gastric/pulmonar
 Patologic → abcese cu anaerobi, fistule, pneumoperitoneu, aerobilie (fistule
biliare -enterice, infectii , tumori, post sfincterotomie Oddy, traumatice)
 pneumotorace
Pneumoperitoneu

Sonogram of the liver showing an abscess as an

area with a highly reflexive border and dorsal
shadowing (large arrow) and reflexive gas
bubbles in the bile ducts of the left lobe of the
liver (small arrows).
Ce sunt artefactele in ecografie?
• ERORI de afisare a unor structuri anatomice
• UNELE sunt foarte utile in recunoasterea unor structuri:
• Umbra acustica posterioara
• Intarirea acustica
• Altele preteaza la erori de interpretare si trebuie cunoscute!!!
Emisia US- cauza de artefacte
• US pot fi directionate ca un fascicul
• Fasciculul US se supune legii refractiei si reflexiei
• US sunt reflectate de “obiecte”- interfete
• Transmiterea US in corp necesita:
• Material special transducer
• Ecogel
• Aerul-f bun reflector al US
Artefacte= IMAGINI FALSE

• INDEPENDENTE DE EXAMINATOR

• DEPENDENTE DE EXAMINATOR
ATENUAREA
“INTUNECARE” progresiva a imaginii
• Se compenseaza prin TGC
• In steatoza hepatica NU poate fi compensata
UMBRA ACUSTICA
• REFLECTARE 90% din fasciculul incident
• Gaze, aer, structuri osoase
• Combinare reflexie intensa+ absorbtie
• Calculi
• Umbre tangentiale la suprafete curbe

• NU se compenseaza prin TGC

• Necesita modificarea focalizarii
• Sectiune longitudinala
(sagitala) la nivelul LS
• “umbra murdara”
Nefrocalcinoza
Ecouri multiple ale aceleiasi structuri
• Imagini “fantoma”
• Ecouri generate de interfete foarte reflectogene
• Imagini false cu intensitate mai mica

• Mod de evitare
• baleiaj
ARTEFACTUL DE REFRACTIE
Artefactul de reverberatie
• Generare: reflectare repetata intre 2 interfete intens reflective

• Superficiale
• Generate de structurile apropiate de transductor
• Benzi paralele etajate
• Mai bine vizibile in structuri transonice

• Evitare: scaderea gain-ului superficial (near gain)

Artefacte de emisie secundara
• “in coada de cometa”
• distal de continutul hidroaeric intestinal
• Distal de cristale de colesterol
Artefact in “V”
• Posterior de cristale in conglomerat
• Colecist, colesteroloza veziculara, vezica urinara
• Dat de reflexia in profunzime

= zona hiperecogena triunghiulara

Imaginea “in oglinda”
• Cand fasciculul US intalneste o suprafata curba intens reflectogena

=> imagine identica cu prima, mai profunda

Artefacte de velocitate
• “de sediu” – o formatiune nu va fi afisata la locul ei natural si mai mica
• Datorita traversarii structurilor cu impedanta acustica diferita
Artefact de volum partial
• Cand formatiunea de examinat nu este in planul fasciculului US
• Ex. Falsa imagine de sediment

• Rezolvare: baleere
Imagine reala de sediment
Artefact de lobi laterali
• Ecouri din zonele laterale ale fasciculului principal de US
• Genereaza false imagini
• In general se pierd prin atenuare
Artefacte dependente de tehnica
• “zgomot” cauzat de excesul de gain
• Rezolvare -> scaderea gainului general
Semnal US prea slab!
• Gain setat prea slab
• Gel ?!!??
Atenuare posterioara
• In conul de umbra a structurilor calcare
• Imagine slaba, neinterpretabila
• Rezolvare: schimbarea incidentei de sectiune
Intarirea (accentuarea) posterioara
• US trec prin structurile continand lichid fara atenuare!
• Semnal intens, hiperecogen

• Exceptii: tumori solide cu invelis adipos

tumori intens vasculare: hemangiomul
Accentuare prin transmisie
Umbrele marginale
• Umbra acustica ingusta
• Tangentiala structurilor convexe
• US sunt imprastiate si reflectate
• Umbra tangentiala

• Ex. Rinichi, perete chistic

 Aliasing

• Artefact in ecografia Doppler