BAZELE FIZICE ALE

EXPLORARILOR
RADIO-IMAGISTICE
 RECOMANDARILE O.M.S.
CU PRIVIRE LA ALEGEREA
“GESTULUI DIAGNOSTIC DE PRIMA INTENTIE”

1. să poarte cea mai mare cantitate de

informaţii

2. să fie cel mai puţin iradiant

3. să fie cel mai la îndemână

4. să poată fi urmat de măsuri terapeutice

adecvate
 EXPLORARI RADIOLOGICE

Utilizează razele X pentru formarea imaginii:

- radiologia convenţională
- fluoroscopie
- radiografie
- angiografie
- tomografie computerizată
 IRADIEREA MEDICALA
1% 7%
11%
37%
13%

31%

organisme cosmique
tellurique médicale
radon nucléaire C&M
 RADIOLOGIA CONVENTIONALA

Razele X = undă electromagnetică, alcătuită din

fotoni (λ = 0,1-150 A)

Proprietăţile razelor X:

1. Propagare sub forma de fascicul conic

2. Luminiscenţa: fluorescenţă + fosforescenţă

(sulfat de Zn şi Cd, platicianura de Ba)
 aplicaţii: ecranul radioscopic, ecranele întăritoare
 Proprietăţile razelor X:
3. Absorbţia + difuziune = atenuare
(absorbţia ~ Z, λ, ρ, grosimea structurii străbătute) 
aplicaţii: substanţe de contrast (Ba, I), protecţie (Pb)

4. Divergenţa = scăderea intensităţii fascicolului cu

pătratul distanţei
 aplicaţii: radioterapie

5. Penetrabilitate ~ lungimea de undă

(raze dure/moi)

6. Efecte biologice (ionizare)

 aplicaţii: radioterapie

7. Efectul fotochimic asupra filmului

 LANTUL DIAGNOSTIC Rx
• Sursa de radiaţii = tub radiogen şi accesorii
• Vector = radiaţie X
• Modulator = pacient
• Receptor:
- film radiografic
- ecran radioscopic
- receptori digitali
• Decodor = medicul radiolog
 APARATUL ROENTGEN

• Generator de joasă şi înaltă tensiune

• Temporizatoare
• Panou de comandă
• Linie de alimentare
• Receptori
• Tub radiogen
şi accesorii:
- Cupola
- Diafragmele
- Centrorul
- Filtrele
TUBUL RADIOGEN
 PRINCIPIILE GEOMETRICE ALE FORMĂRII
IMAGINII:

• Legea proiecţiei conice: cu cât obiectul se află situat

mai departe de film şi mai aproape de sursă, proiecţia lui este
mai mult mărită
• Legea proiecţiei oblice: un obiect al cărui plan este
oblic faţă de film se proiectează deformat
• Legea incidenţei tangenţiale
• Legea proiecţiei ortograde
• Legea sumaţiei şi sustracţiei
• Legea paralaxei
 Legea proiecţiei conice

Focar Focar

Obiect

Obiect

Imagine Imagine
 Legea proiecţiei oblice

Focar Focar

Obiect

Obiect

Imagine
Imagine
 Legea proiecţiei ortograde

Focar
Focar

Obiect

Imagine
 Legea sumatiei si substractiei

Focar
Focar

SUMATIE SUBSTRACTIE
 Legea paralaxei : principiu

Focar Focar

Obiect Obiect

Imagine Imagine
 Legea paralaxei

Focar Focar
FACTORI DE PERTURBARE A IMAGINII:

• Sursa fascicolului:
– focar optic de formă liniară  apariţia penumbrei
în vecinătatea contururilor imaginii obiectului.
– zona de penumbră este mai largă când obiectul
este situat mai aproape de sursă.
– un obiect cu dimensiuni mai mici decât focarul
optic nu va putea fi reprezentat net în imagine.

• Mişcarea obiectului sau a sursei

 ştergerea contururilor obiectelor reprezentate.
 Radiografia clasica
Caseta
(film, folii
Tub intaritoare) Negatoscop
radiogen

Developare

Radiografia digitalizata
Placa
Tub fosforica
radiogen

Aparat CR
Radiografie digitalizata
= imagine obtinuta cu un aparat conventional si ulterior convertita digital
[Eng. = Computed Radiography – CR]
2 modalitati:
a) film radiologic clasic scanat
b) placa fosforica in locul casetei cu film
= receptor de forma si dimensiunile unei casete
- imaginea obtinuta nu se poate vizualiza direct
- necesita un cititor special = decodor CR
(transfera imaginea pe computer)

Radiografia digitala
= imagine achizitionata direct cu un aparat digital.
Achizitia se face pe un senzor plat (CCD) “citit” si controlat
direct de computer
Tub
radiogen

Receptor
CCD
TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA
Definiţie: metodă în care, cu ajutorul unui
fascicol colimat de raze X, se produce imaginea
unui plan selectat din regiunea de interes.

Principiul metodei:
• măsurarea atenuării unui fascicol de raze X
care străbate un corp şi calculul
coeficientului de absorbţie, deci al densităţii.
• reconstrucţia imaginii unui obiect în funcţie
de diversele sale proiecţii.
 APARATURA
• Tubul
• Circuitele de răcire: ulei-apă / ulei-aer
• Colimatorul
• Detectorii: cu iodură de cesiu sau cu xenon presurizat
• Computerul:
– reconstruieşte imaginea
– stochează imaginea
• Gantry-ul: se poate bascula înainte-înapoi cu un unghi
variind între 15-39 ˚
• Masa pentru bolnav: calităţile ei sunt apreciate în
funcţie de viteza cu care poate introduce bolnavul în gantry
şi precizia cu care vine la o anumită distanţă(0,5-1mm).
 FORMAREA IMAGINII

• Orice instalaţie CT cuprinde 3 operaţiuni

principale necesare obţinerii informaţiei
vizuale finale:
- achiziţia
- reconstrucţia
- postprocesarea
 ACHIZIŢIA

• Utilizează un fascicul de raze X colimat la

grosimi de 1-10 mm.
• Sursa radiogenă se roteşte în jurul pacientului şi
emite continuu sau periodic în timpul unei rotaţii
de 360°.
• Mişcarea de rotaţie: secvenţială sau continuă.
• Prin efect de paralaxă poziţia reciprocă a
structurilor traversate se schimbă pe măsura
deplasării circulare a sursei de radiaţie.
 FORMAREA IMAGINII
• Imaginea CT este o matrice de elemente individuale
• Volumul studiat este descompus în mici elemente de
volum numite voxeli = volumul elementar.
• Mărimea unui voxel depinde de:
– câmpul de reconstrucţie (FOV –field of view)
– mărimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024 pixeli)
– grosimea secţiunii (1-20mm)

• Pixelul = unitatea elementară de imagine

= expresia plana (2D) a unui voxel

• Mărimea unui pixel= FOV/ mărimea matricei

 ACHIZIŢIA in CT
Computer

Pacient
Rx Lumina Curent el Semnal digital

Generator Detector Convertor

Fotomultiplicator
Rx (cristale
scintilatie)
 RECONSTRUCTIA
• Imaginea finală = reconstructia digitala a matricei de
pixeli pe baza datelor achizitionate.
• Calitatea imaginii depinde in principal de:
– Dimensiunea pixelilor
– Rezoluţie
• GEOMETRICĂ: cea mai mică dimensiune a unui detaliu din
imagine care poate fi individualizat (depinde de dimensiunea
reala a pixelului).
• DE DENSITATE: cea mai mică diferenţă între densităţile a
două structuri contigue la care acestea pot fi percepute
separat.

Pixel mic  rezoluţie geometrică bună  imagine netă

 POSTPROCESAREA
• Măsurători: distanţe, unghiuri, circumferinţe;
modificări de contrast şi luminozitate, zoom…

• Scară convenţională de densităţi

(unitati Hounsfield): osul = +1000 apa=0 aerul = -1000

Postprocesarea: prelucrarea imaginilor obtinute

pentru a pune cat mai bine in evidenta leziunile
observate (se face dupa achizitie si NU mai necesita
prezenţa bolnavului)
 INDICATIILE EXPLORARII CT

- patologia SNC: vasculară, tumorală, infecţioasă

- patologia mediastinală
- patologia pleuro-pulmonară (nodulul pulmonar unic)
- patologia organelor parenchimatoase
(ficat,pancreas, splină, rinichi)
- patologia spaţiului extraperitoneal
- patologia vaselor mari
- patologia musculo-scheletală
 AVANTAJELE CT
• diferenţiază între ele densităţi radiologice apropiate

• realizarea de cupe transversale (axiale) inaccesibile

radiologiei standard

• iradierea pacientului este limitată pe zona studiată

• pentru CT spiral şi multislice:

– rapiditate
– scanarea întregului volum, fără a “sări”
– tehnici de reconstrucţie avansate
– investigaţie de elecţie a vaselor şi vascularizaţiei
parenchimelor după adm. s.c.
 INCONVENIENTELE CT
SECVENTIAL
• număr limitat de cupe, ce dau doar o
imagine fragmentară (nu avem “vederea de
ansamblu” din Rx)
• exclusiv cupe axiale (cu excepţia craniului,
unde se pot efectua şi cupe coronale directe)

• iradierea în profunzime
(valabila pentru orice tip de examinare CT)
 IMAGISTICA PRIN REZONANŢĂ
MAGNETICĂ (IRM)
• Metoda se bazează pe proprietatea protonilor de H+ plasaţi într-un
câmp magnetic puternic (0,2-3T) şi excitaţi printr-o undă de RF
(impuls), de a emite un semnal, care este tratat informatic şi
convertit în imagine.

• 1
H:
– 2/3 din atomii organismului;
– posedă un moment magnetic intrinsec ridicat;
– momentul său magnetic este aliniat pe axa sa de rotaţie.

AVANTAJE:
• metodă neinvazivă
• reprezentare multiplanară
• contrast spontan intertisular foarte bun
 FORMAREA IMAGINII RM

Magnet Magnet Magnet

principal principal principal

Semnal
radio

Magnet
excitator
 PRINCIPIILE FORMARII IMAGINII RM
• fiecare proton este un dipol magnetic, având o
mişcare de rotaţie în jurul axului propriu ,
orientat la întâmplare
• pacientul e introdus într-un câmp magnetic de
intensitate crescută ce aliniază toţi protonii din
organism pe aceeaşi direcţie
• cu ajutorul unor bobine de gradienţi se induce
un alt câmp magnetic, oscilant, de scurtă
durată, adică o undă de radiofrecvenţă, care să
determine rezonanţa nucleilor (schimb de
energie între două sisteme care oscilează cu
aceeaşi frecvenţă – frecvenţă de rezonanţă)
PRINCIPIILE FORMARII IMAGINII RM
• Oprirea câmpului magnetic ce a interacţionat cu câmpul
magnetic principal determină întoarcerea la poziţia de echilibru =
relaxare
– longitudinală – relaxare spin-reţea, refacându-se
magnetizaţia longitudinală  T1
– transversală – relaxare spin-spin, legată de neomogenităţile
de câmp de origine moleculară  T2
– ţesuturile au timpi de relaxare diferiţi, ceea ce determină
contrastul spontan în RM (lichidele:T1 şi T2 lungi, grăsimea:
T1 şi T2 scurte)
– magnetizaţia depinde şi de concentraţia protonilor:
• semnal crescut – lichide, edem
• semnal absent – corticale osoase, calcificări, aer
– substanţele de contrast paramagnetice scad timpii de
relaxare
PRINCIPIILE FORMARII IMAGINII
RM
• TR = timp de repetiţie
– corespunde timpului de recuperare a
magnetizaţiei longitudinale, stabilind la ce interval
se reaplică impulsul de RF
– condiţionează ponderarea în T1 a unei secvenţe
(cu cât TR e mai scurt, cu atât secvenţa e mai
ponderată în T1)
• TE = timp de ecou
– momentul la care este măsurat semnalul
– condiţionează ponderarea în T2 (cu cât TE e mai
lung, cu atât secvenţa e mai ponderată în T2)
 PRINCIPIILE FORMARII IMAGINII
RM

SECVENŢA SCURTĂ T1 SECVENŢA LUNGĂ T2, DP

•contrast anatomic • contrast invers

(s.a. albă, s.c. gri, LCR
negru)
•leziune = hiposemnal
•grăsime, metHb… =
hipersemnal
(LCR > s.c .> s.a.)
• leziune = hipersemnal
• lichide = hipersemnal
 SEMNALUL IN IRM.
NOTIUNI DE SEMIOLOGIE IRM
Semnalul corespunde aspectului unei structuri în imagine (alb,
negru, gri închis, gri deschis).

1. Analiza semnalului intrinsec al unei structuri:

- hipersemnal (alb): LCR, bila, urina în ponderaţie
T2
- hiposemnal (negru): corticala structurilor osoase
- semnal intermediar (gri): muşchiul, ficatul,
parenchimul cerebral.

2. Analiza semnalului în raport cu structurile învecinate.

Ţesut de referinţă: parenchim cerebral, ficat, splină
- hipersemnal
- hiposemnal
- izosemnal (semne indirecte: efect de masă)
T1
 Flair

T2 T2 EG
 INDICAŢIILE I.R.M.
• În completarea altor metode radioimagistice
• De primă intenţie (situaţii particulare, rare -
secţiunea medulară)
• Principalele indicaţii:
- Neuroradiologie
- Osteoarticular
- Cord şi vase mari
- Ficat , CB, pancreas
- Retroperitoneu: rinichi, SR, RP median
- Ginecologie/ Obstetrică (IRM fetal)
- Pediatrie
- Spectroscopie/ IRM funcţional
 CONTRAINDICATII
• Absolute:
- pacemaker cardiaci
- corpi străini feromagnetici
clipuri anevrismale
clipuri vasculare
corpi străini intraoculari
valve cardiace metalice,
filtre cave,
implante cohleare,
- obezii (peste 130 Kg)

• Relative:
- femeile însărcinate (în trimestrul I)
- claustrofobii
- pacienţii intubaţi, ventilaţi
 COMPARATIE IRM-CT
• Avantaje:
- Neiradiantă
- Secţiuni multiplanare.
- Foarte bună rezoluţie în contrast.
- Vizualizarea structurilor vasculare fără
contrast
• Limite:
- susceptibilitate la artefactele de mişcare.
- evidenţierea hemoragiei recente.
- explorare dificilă a structurilor osoase şi
calcificărilor.
- explorarea pacienţilor reanimaţi.
 ECOGRAFIA
• Metodă diagnostică şi terapeutică
• Utilizează radiaţiile ultrasonore
• Ultrasunetele- vibraţii mecanice care se propagă în
mediul înconjurător sub formă de unde.
• Proprietăţile ultrasunetelor
- amplitudinea
- frecvenţa (16KHz-103 MHz);
în ecografia medicală: 2,5-20 MHz
- perioada de oscilaţie
- intensitatea acustică
- viteza de propagare: este diferită în funcţie de
mediul de propagare; în mediile biologice, valoarea
medie- 1540 m/sec
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
• Ultrasunetele (US) sunt vibraţii mecanice la fel
ca şi sunetele, dar de o frecvenţă mult mai
ridicată.
• Pentru ecografie sunt folosite frecvenţe între
1MHz – 12 MHz.
• reflexia ultrasunetelor (US) în structurile corpului
omenesc, diferenţiată de impedanţa acustică a
acestora, permite realizarea unor imagini
anatomice (mod B) sau curbe grafice (mod A,
TM).
COMPONENTE CONSTRUCTIVE
– Transductor (sonda) = emiţător/receptor de
US; conţine generatorul de US;
– Amplificator semnal
– Computer (procesare semnal);
– Consola/tastatura/reglaje a emisiei si
postprocesare semnal;
– Monitor TV;
– Accesorii pentru stocare imagini, transmisie,
printare etc.
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
• REFLEXIA
- la trecerea unei unde dintr-un mediu în altul, o
parte din energia incidentă este reflectată.
Condiţiile de reflexie la interfaţa dinte 2 medii
depinde de diferenţa de impedanţă acustică a
celor 2 medii.
• impedanţă acustică(Z) – produsul dintre
densitatea mediului cu viteza de propagare a
undei
• ATENUARE
- energia undei este atenuată în cursul
propagării datorită unor mecanisme complexe
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI

Un

ă
at
d
a

ct
in

fl e
ci

re
d
en

d a
t

Un
ă
Mediul A
Interfaţa acustică

Unda tată)
(refra
trans
c
misă

Mediul B
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
MECANISMELE ATENUARII
• sunt interacţiuni în urma cărora energia
fascicolului incident este transmisă în
direcţii diferite (difuziune, reflexie) sau
absorbită de ţesut şi transformată în
căldură (absorbţie).
• Intensitatea semnalului US scade
exponenţial cu profunzimea penetrării.
• La valori de atenuare egale, profunzimea
penetraţiei este cu atât mai slabă cu cât
frecvenţa este mai ridicată.
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
• Viteza de propagare a undelor ultrasonore depinde
de tipul de ţesut;
Propagarea ultrasunetelor
• Majoritatea ţesuturilor
• piele 1700
din organism au viteze de
• muşchi 1580
propagare apropiate;
• ficat 1600
• Aerul şi osul au însă • sânge 1570
viteze total diferite de Media ţesuturilor 1540 m/sec
propagare a US, ceea ce
face ca imaginea să fie • Apă 1480

afectată • Aer 330

• Os 3500
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
• Undele ultrasonore propagate în ţesuturi
sunt atenuate şi reflectate de diferitele
tipuri de ţesuturi şi de interfeţele dintre
acestea.
• Semnalele generate de undele reflectate
sunt utilizate şi interpretate pentru a obţine
imaginea precum şi informaţiile Doppler.
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
PROPRIETATILE US
• Cu cât frecvenţa undelor US este mai
mare, cu atât scade profunzimea de
penetrare a US dar creşte rezoluţia
spaţială, şi invers;
• Rezoluţia este determinată în principal de
frecvenţa US produse de sondă precum şi
de calitatea echipamentului (hardware,
software);
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
proprietăţile US
• Lungimea de undă a fascicolului US este
invers proporţională cu frecvenţa; o sondă
de 10 MHz emite US cu o lungime de
undă de 3x mai mică decât o sondă de 3,5
MHz.
• US sunt caracterizate şi de amplitudine
(puterea semnalului), de care depinde
amplitudinea semnalului reflectat.
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
proprietăţile US
• FRECVENŢA
– 2-12 MHz;
– cu cât frecvenţa este mai mare cu atât penetrarea
este mai redusă.
• LUNGIMEA DE UNDĂ
– inversul frecvenţei;
– determină rezoluţia spaţială.
• AMPLITUDINEA
– puterea semnalului;
– determină amplitudinea semnalelor reflectate.
 PRINCIPIUL
ULTRASONOGRAFIEI
proprietăţile US

PENETRAREA
FRECVENŢA

PENETRAREA

REZOLUŢIA

REZOLUŢIA
FRECVENŢA

Comportamentul US funcţie de frecvenţă

 ULTRASONOGRAFIA
- afişarea informaţiei US -
• MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală
profunzimea şi pe verticală amplitudinea undelor
reflectate (perimată);
• MOD TM (time motion): mod A + mişcarea în timp - pe
orizontală – dinamică; permite înregistrarea în dinamică a
mişcărilor cordului;
• MOD B (brightness=strălucire): afişarea în tonuri de
gri, bidimensional, a unor secţiuni anatomice
corespunzatoare zonei anatomice explorate; afisarea în
timp real permite şi analiza miscărilor (cord, fetus în uter
etc);
• Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase)
cu afişare grafică (doppler spectral) sau cod de culoare
(doppler color).
 ULTRASONOGRAFIA
- elemente de semiologie US mod B -
• NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica,
chist);
• ALB= ZONĂ REFLECTOGENĂ - gaz, calcul, interfaţă;
• TONURI DE GRI = organe parenchimatoase, procese
patologice etc; traduc grade diferite de reflexie/absorbţie
a US în ţesuturi;
• INTERFAŢA = ZONA REFLECTOGENĂ – limita de
separaţie între medii diferite ca impedanţă acustică
(pereţi vasculari, cavităţi, etc)
• VID SONIC = ABSENŢA SEMNALULUI (posterior de
zone cu maximum de reflexie; (după calculi, gaze, oase)
 ULTRASONOGRAFIA
- aplicaţii -
• US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase,
vase;
• US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri;
• US VASCULARĂ = mod B, Doppler
• US PARŢI MOI = tiroidă, sân, musculară, articulară,
ochi;
• US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică;
• US DIGESTIVĂ = ecoendoscopie
• US TRANSCRANIANĂ (Doppler);
• US INTERVENTIONALĂ = ghidare puncţii percutane
diagnostice şi terapeutice
 ECOGRAFIA MEDICALA
• Metodă de prima intentie
– Dg. pozitiv şi diferenţial
– Orientare spre o altă metodă de explorare

• Avantaje
– neinvazivă
– accesibilă
– cost scazut
– repetabilă – monitorizare
• Sensibilitate diagnostică limitată pentru
– leziunile mici

• Operator şi pacient dependentă!!!