Ariile de asociatie se gasesc in extensia ariei motorii si ariei senzitive avand in special functie

psihosenzoriala.
Au rol gnostic (cunoastere) si praxic (miscari fine). Lezarea lor duce la agnostie si ataxie. Aceste arii
asociative sunt bine dezvoltate la mamifere si la om ducand la cresterea in volum a emisferelor cerebrale.
La nastere cele 2 emisfere vor avea aceeasi dimensiune. Intre 2-10 ani ele vor creste inegal, emisfera
mai mare fiind emisfera dominanta. In 69% dintre cazuri dominanta este emisfera stanga implicata in
calcule matematice, rationament, limbaj, in timp ce emisfera dreapta este implicata in simtul estetic si
perceptia 3D.

Vascularizatia
Caracteristici:
1. Este abundenta astfel incat 20% din O2 va fi atribuit creierului si 1/3 din debitul cardiac.
2. Celula nervoasa are sensibilitate mare la hipoxie. Astfel, o intrerupere de 4 secunde a circulatiei
duce la lipotimie, iar 3-4 minute determina leziuni cerebrale ireversibile.
3. Reglarea debitului sanguin cerebral se face umoral. La nivelul vaselor cerebrale lipsesc plexurile
nervoase perivasculare. Astfel, scaderea O2 sau cresterea CO2 vor determina vasodilatatie cerebrala. De
asemenea, scaderea tensiunii arteriale duce la vasodilatatie.
Poligonul arterial Willis
Reprezinta un sistem anastomotic situat la baza creierului, la formarea caruia participa:
- sistemul vertebro-bazilar
- carotic intern
Artera carotida interna de la origine pana la impartirea in ramurile terminale are mai multe
segmente:
- segment cervical
- segment intrapietros
- segment intracavernos
- segment cerebral situat intre procesele clinoide anterioare si spatiul perforat anterior
Artera carotida interna da 2 tipuri de ramuri:
- colaterale
- terminale
Arterele colaterale sunt reprezentate de:
- artera oftalmica
- artera coroidiana posterioara
- artera comunicanta posterioara
Arterele terminale sunt arterele cerebrale anterioare si medii.
Sistemul vertebro-bazilar este format de arterele vertebrale dreapta si stanga. Acestea au originea la
nivelul arterei subclavii si prezinta 2 segmente:
- segment cervical
- segment cerebral
Segmentul cerebral incepe la nivelul gaurii occipitale mari (GOM) si se intinde pana la clivus, in
dreptul santului bazilar de la punte. Aici cele 2 artere vertebrale se undesc si rezulta trunchiul bazilar. Acesta,
la marginea superioara a puntii, se imparte in cele 2 ramuri terminale: arterele cerebrale posterioare.
Poligonul va avea 7 laturi fiind format din:
- 3 artere comunicante (1 anterioara si 2 posterioare)
- 2 artere cerebrale anterioare
- 2 artere cebrale posterioare
Adesea una dintre laturi va lipsi, cel mai frecvent artera comunicanta anterioara. O obstructie la
nivelul unei laturi nu va duce la modificari semnificative ale circulatiei. Obstructiile localizate distal de
poligon duc la AVC ischemic.

Artera cerebrala anterioara

De la origine are traiect anterior si ascendent, trece peste nervul optic si apoi pe deasupra corpului
calos gasindu-se in fisura interemisferica. Aici se va imparti in 2 ramuri terminale:
- artera pericalosala
- artera calosomarginala
Artera pericalosala merge de-a lungul santului corpului calos si se termina in precuneus. Artera
calosomarginala merge in girus cinguli, terminandu-se la nivelul lobului paracentral.
Artera cerebrala anterioara da ramuri:
- corticale (superficiale)
- centrale (profunde)
Ramurile corticale sunt:
1) Ramuri orbitale ce vascularizeaza:
- girul drept
- bulbul si tractul olfactiv
- girii orbitali mediali
2) Ramuri frontale ce vascularizeaza:
- girii frontali superior si mijlociu
- girus cinguli
- girul frontal medial
- corpul calos
3) Ramuri parietale:
- precuneus
- lobul parietal superior

Ramurile centrale sunt pentru:

- nucleul caudat
- bratul anterior al capsulei albe interne
- partea anterioara a putamentului
- septul pellucid
 Afectarea arterei cerebrale anterioare duce la paralizia nervului inferior si apraxie (pierderea
miscarilor fine)
Artera cerebrala medie
Este cea mai voluminoasa dintre ramurile arterei carotide interne, fiind cel mai adesea afectata in
AVC ichemice.
De la origine are traiect posterior prin fisura laterala Sylvius, terminadu-se la nivelul girului angular.
Are 2 tipuri de ramuri:
- corticale
- profunde
Ramurile corticale sunt:
1) Ramuri frontale pentru:
- girul frontal mijlociu
- girul frontal inferior
- girul precentral
2) Ramuri parietale pentru:
- girul postcentral
- lobulul parietal inferior
3) Ramuri temporale pentru:
- girul temporal superior
4) Ramuri insulare
Ramurle profunde sunt pentru:
- corpul nucleului caudat
- putamen
- globus pallidus
- genunchiul si bratul posterior al capsulei albe interne
- bratul retro si sublenticular al capsulei albe interne
- partea anterioara a talamusului
 Afectarea arterei cerebrale medii duce la paralizia membrelor superioare contralaterale, paralizia
hemifetei contralaterale, sindrom talamic (scaderea sensibilitatilor de parte opusa)
Artera cerebrala posterioara
Are originea la nivelul trunchiului bazilar de unde va avea traiect posterior pe fata inferioara a
emisferelor cerebrale pana la nivelul scizurii calcarine.
Da 2 tipuri de ramuri:
- corticale
- profunde
Ramurile corticale sunt:
1) Ramuri temporale pentru:
- girii temporali mijlocii si inferiori
2) Ramura temporo- occipitala pentru:
- girul temporo-occipital medial si lateral
3) Ramuri occipitale pentru:
- toate fetele lobului occipital
4) Ramuri pentru cornul lui Amon (hipocamp); restul fiind vascularizat de artera coroidiana posterioara
Ramuri profunde pentru:
- talamus
- epitalamus
- metatalamus
- subtalamus
- coada nucleului caudat
Afectarea arterei cerebrale posterioare duce la hemianopsie, sindrom talamic.
Drenajul venos
Venele crebrale nu au acelasi traiect cu arterele, nu au valvule si pot fi superficiale, profunde si
sinusuri venoase ale durei mater.
 Sinusurile venoase nu au pereti, ele fiind dilatatii ale durei mater care dreneaza sangele de la nivelul
encefalului, meningelui si craniului.

Analizatorul vizual
Receptioneaza 90-95% din informatiile din mediul extern.
Caracteristici generale
- receptori pe retina
- calea de conducere formata din 3 neuroni
- proiectie: campurile 17, 18 ,19
Calea are 2 circuite:
- reticulo-geniculo-corticala
- reticulo-tecto-corticala
Procese in vedere:
1) Formarea imaginilor la nivelul mediilor transparente si refringente
2) Fototransductia - transformarea energiei luminoase in impuls
3) Transmiterea informatiei, proiectia si analiza ei corticala
Analizatorul vizual da informatii cu privire la stralucirea, conturul obiectelor si miscarea si
profunzimea campului. Analizatorul vizual este implicat in orientare si echilibru.
Retina umana este de timp inversat. Astfel, radiatia electro-magnetica strabate straturile retinei
inainte de a ajunge la receptori. Nervul optic are traiect retrograd spre pata oarba. Aici nu exista receptori,
fiind responsabili de aparitia scotomului fiziologic.
Cea mai mare parte a receptorilor se gaseste la polul posterior al globului ocular intr-o regiune de
aproximatv 1mm^2 numita macula lutea. Aceasta prezinta o depresiune centrala numita foveea centralis care
este zona de acuitate vizuala maxima, lucru determinat si de dispunerea celulelor receptoare la acest nivel.
Retina are la exterior spre interior 10 straturi:
1. Stratul pigmentar
2. Stratul conurilor si bastonaselor
3. Membrana limitanta externa
4. Stratul granular extern (corpurile 2)
5. Stratul plexiform extern (sinapsa celulelor receptoare cu celulel bipolare)
6. Stratul granular intern (celulele bipolare)
7. Stratul plexiform intern (sinapsa cu celulele multipolare)
8. Stratul celulelor multipolare
9. Fibrele nervului optic
10. Membrana limitanta interna

1. Este format dintr-un singur rand de celule pigmentare (melanina, fuscina). Aceste celule sunt
capabile sa emita pseudopode.
Rol:
- realizeaza in jurul conurilor si bastonaselor o camera obscura regland cantitatea de lumina
- impiedica parazitarea imaginii cand lumina este puternica
- trofic si fagocitar
2. Celulele cu conuri sunt in numar de 5-7 x 10^6, iar bastonasele 100-120 x 10^6. Ele fac sinapsa cu
celulele bipolare care fac sinapsa cu celulele multipolare. La nivelul retinei se gasesc 10^6 celule multipolare
realizandu-se astfel o convergenta a stimulilor. La nivelul ariei de proiectie, neuronii sunt in numar de 500 x
10^6, astfel incat aici exista o divergenta a stimulilor.
Celulele cu conuri au la nivelul foveei o densitate de 50.000/mm^2, iar in restul retinei de
4.000/mm^2, ele fiind responsabile de vederea diurna. Celulele cu bastonas sunt absente in fovee, in retina au
densitatea de 50.000-150.000/mm^2 si reprezinta receptori pentru vederea nocturna.
Lumina perceputa de ochi are lungimea de unda de 575-760nm.
Celulele bipolare sunt de 2 tipuri:
a) Celule pitice la nivelul foveei, facand sinapsa 1:1 atat cu conurile cat si cu celulele multipolare.
b) Celule difuze care sunt de 2 tipuri:
 1) Celule propriu-zise care fac sinapsa cu 30-50 celule cu bastonase
2) Celule plate care fac sinapsa cu 5-7 celule cu conuri
Celulele multipolare sunt de 2 tipuri: (la fel ca mai sus)
a) Celule pitice
b) Celule difuze
1) Propriu-zise
2) Plate
Pentru stimularea receptorilor la nivelul retinei se produc o serie de fenomene fizico-chimico-
electrice. Lumina duce la aparitia fenomenenlor chimice care duc la aparitia impulsului nervos. Acest lucru se
datoreaza pigmentilor de la nivelul celulelor receptoare:
- bastonase - rodopsina, porfirodopsina
- conuri - iodopsina, cianopsina

Calea optica
I receptor - celulele cu conuri si bastonas
I neuron - celula bipolara
II neuron - celula multipolara, axonii acestora formeaza nervul optic. Acesta este de fapt tract si nu
nerv deoarece teaca de mielina este formata de oligodendrocite.
Calea optica va fi continuata de chiasma si tractul optic. Somatotopia va fi in functie de cadranele
retinei + decusatiei in chiasma
III neuron - se gaseste la nivelul corpului geniculat lateral. Aici exista 2 nuclei:
a) Nucleul pregeniculat are rol in elaborarea reflexelor cu punct de plecare vizuala. Eferentele sunt catre
nucleul supraoptic si catre aria tectala.
b) Nucleul posterior are 6 lame. La nivelul lamelor 1, 4 si 6 ajung fibrele nazale iar la nivelul lamelor 2, 3 si 5
fibrele temporale. In partea laterala se proiecteaza fibrle inferioare iar medial cele superioare.
 Axonii neuronilor III formeaza radiatiile optice ce merg prin peficulul posterior talamic, apoi prin
bratul retrolenticular al CAI (capsulei albe interne), ajungand in aria vizuala in 17, 18, 19. Aici se gaseste
izocortex heterotipic granular.
Aria vizuala se afla la nivelul scizurii calcarine, inferior proiectandu-se astfel:
- pe marginea superioara a scizurii in 2/3 anterioare - campurile superioare
- pe marginea inferioara a scizurii in 2/3 anterioare - campurile inferioare
- pe marginea posterioara in 1/3 posterioara - campul macular
In campul 17 ajung fibre temporale de aceeasi parte, nazale contralateral, iar maculare de ambele
parti.

Cai reflexe cu punct de plecare vizual

1) Reactia de trezire - fibre din tractul optic ajung in aria pretectala -> fasciculul tectospinal ->
nucleul cilio-spinal (C8-T1) -> ganglionul simpatic cervical superior -> plex pericarotic -> epifiza -> secretia de
melatonina
2) Reflex fotomotor (acomodare la distanta - mioza): tractul optic -> aria pretectala -> nucleul accesor
al nervului III -> ganglionul ciliar -> nucleii ciliari scurti pentru muschii circulari ai irisului
3) Midriaza: tractul optic -> aria pretectala -> fasciculul tecto-spinal -> nucleul cilio-spinal ->
ganglionul simpatic cervical superior -> plex pericarotic -> nucleii ciliari lungi pentru muschii radiari ai
irisului + corpul ciliar.
A fost descris un circuit implicat in acomodarea cristalinului: campul 17 -> campul 8 -> fasciculul
cortico-nuclear -> nucleul accesor al nervului III -> muschii ciliari circulari -> bombarea cristalinului.