Anatomie IV Curs 05 25.03.

2004

Căile sensibilităţii cefalice

- conduc aceleaşi tipuri de sensibilitate (TTD, proprioceptivă, etc...);
- receptori
o în tegumentul feţei;
o în mucoase;
o în cavităţile seroase ale capului şi muşchilor;
o sunt aceiaşi.
- tipul de înlănţuire neuronală este acelaşi – proto-deutoneuron;
- protoneuronul
o se află în:
 ganglionul trigeminal (Gosser);
 ganglionul geniculat (VII);
 ganglionii superior şi inferior (IX, X).
o se termină în nucleii senzitivi din trunchi.
- deutoneuronii:
o axonii formează căi ascendente.
1. Sensibilitatea TTD
- este condusă prin trigemen;
- protoneuronul – în ganglionul Gosser;
- deutoneuronul
o în:
 nucleul inferior (nucleul tractului spinal al trigemenului din bulb
pentru sensibilitatea tactilă protopatică şi termoalgezică);
 nucleul pontin al trigemenului (sensibilitatea tactilă epicritică).
o dinspre ventral spre dorsal se disting 3 lame ale trigemenului:
 oftalmic;
 maxilar;
 mandibular.
o după sinapsa proto-deutoneuron, axonul deutoneuronului ia traiect ascendent,
fibrele ajungând în talamus în VPM (nucleul ventral posteromedial);
o fibrele formate de deutoneuron formează lemniscul
trigeminal,
trigeminal cu 2 componente:
 ventrală – tractul trigeminotalamic ventral
o mai voluminoasă;
o fibrele se încrucişează;
o pleacă din nucleii
 bulbar;
 pontin.
o conduce sensibilitatea tactilă
protopatică şi termoalgezică.
 dorsală – tractul trigeminotalamic dorsal
o mai subţire;
o pleacă exclusiv din nucleul pontin (principal) al
trigemenului;
o dă colaterale spre;
 nucleii nn. oculomotori (III, IV, VI);
 nucleul motor al trigemenului;
 nucleii n. VII;

1
Anatomie IV Curs 05 25.03.2004

 nucleul dorsal al vagului.

o conduce sensibilitatea tactilă epicritică şi presională.
- exemple de reflexe:
o închiderea pleoapei la atingerea corneei;
o reflexul lacrimal;
o voma produsă de pana pe gât.
- proiecţie:
 din VPM – în partea inferioară a girului postcentral.

2. Sensibilitatea proprioceptivă
- receptori
o identici;
o în:
 mm. masticatori;
 mm. mimicii;
 mm. extrinseci ai globului ocular.
- protoneuronul
o în ganglionul trigeminal (Gosser).
- deutoneuronul
o în nucleul tractului mezencefalic al trigemenului;
o există nelămuriri – se poate întâlni situaţia – manual, etc. – în care
protoneuronii sunt localizaţi la acest nivel – slabă şansă.

3. Sensibilitatea exteroceptivă
- este condusă şi pe calea n. X – de la:
 vălul palatin;
 tonsilă;
 faringe;
 tuba auditivă;
 urechea medie;
 celule mastoidiene.
- protoneuronul
o în ganglionul superior al n. IX.
- deutoneuronul
o în nucleii senzitivi ai trigemenului.

4. Sensibilitatea interoceptivă
- se vehiculează prin n. IX, care dă ramuri pentru glomusul carotic şi sinusul carotic;
- protoneuronul
o în ganglionul inferior ai n. IX.
- deutoneuronul
o în nucleii senzitivi ai n. IX.
- este vehiculată şi prin X:
o de la:
 mucoasa faringelui;
 mucoasa laringelui.
 din partea posterioară a meatului acustic extern;
 de la faţa medială a pavilionului urechii (zona Ramsey-Hunt).
NOTA: manevre de stimulare vagală:

2
Anatomie IV Curs 05 25.03.2004

- manevra Valsalva – pacientul trage aer în piept, ţine, apoi expiră;

- compresie pe globul ocular;
- frecatul pavilionului urechii (efect sedativ).
Formaţiunea reticulată
- face parte din sistemele de integrare ale encefalului;
- se întinde de la bulb la hipotalamus;
- în măduvă, este situată:
 periependimar;
 între cornul posterior şi cornul lateral.
- formează o reţea tridimensională care umple spaţiile dintre tracturi şi nuclei;
- este formată din neuroni cu următoarele caracteristici;
 sunt foarte bogat ramificaţi;
 au axoni lungi, cu comportament
 ascendent – până la
encefal;
 descendent – până în
măduvă.
 cu până la 4000 de sinapse fiecare;
 1 axon trimite până la 25000 de sinapse.
- are ca aferenţe informaţii
 exteroceptive;
 interoceptive;
 proprioceptive;
 motorii;
 vegetative.
- primeşte ca aferenţe, deci colaterale şi din căi ascendente, şi din căi descendente;
- informaţiile sunt prelucrate, îşi pierd caracterul specific şi devin impulsuri ce asigură
tonusul cortical (desfăşurarea activităţii de bază a SNC). Aceasta este o condiţie sine
qua non a recepţiei informaţiilor specifice; este specifică stării de veghe.
- substanţele analgezice generale acţionează de fapt asupra sinapselor substanţei
reticulate => scade tonusul cortical =>
o inconştienţă şi somn (la nivelul etajelor superioare);
o hipotonie şi scăderea reflexelor (nu abolirea lor) la
nivelul etajelor inferioare.
 ! Curara aboleşte reflexele prin blocarea sinapselor. Când este folosită,
în anestezia generală, pacientul este intubat pentru menţinerea
ventilaţiei. Este necesară în intervenţiile chirurgicale abdominale, altfel
are loc evisceraţia bietului pacient.
- formează:
o Nucleii centrali (mediali):
 în bulb:
o nucleul reticulat ventral (în bulbul inferior) (1);
o nucleul gigantic celular (în bulbul superior) (2);
 în punte:
o nucleul pontin caudal (3);
o nucleul pontin oval (4);
o nucleul reticulat al tecmentului pontin (5);
 în mezencefal:
o nucleul reticulat mezencefalic (6).

3
Anatomie IV Curs 05 25.03.2004

 prin masa nucleilor trece tractul central al tecmentului (TCT/fasciculul

central al calotei), care îi împarte în 2 regiuni:
 regiunea laterală (senzorială) – primeşte aferenţe din:
o STL;
o nucleul tractului solitar;
o lemniscul trigeminal;
o nucleii vestibulari şi cohleari.
 regiunea medială (efectorie) – dă fibre:
o ascendente (din 1, 2, 3) – formează SRAA; acesta:
 este condiţia sine qua non pentru:
 recepţia stimulilor;
 reflexele din trunchiul cerebral;
 mecanisme legate de motivaţie şi
habituaţie (lipsa de răspuns a
organismului la un stimul repetat /
monoton / NU foarte puternic;
 prin:
 inhibare => somn;
 stimulare => unde β pe cortex (specifice
trezirii);
 proiectează în cortex pe 2 căi:
 intratalamică (talamus – hipotalamus –
nuclei striaţi – cortex);
 extratalamică (regiunea subtalamică –
capsulă internă – cortex limbic).
o descendente => fasciculele reticulospinale:
 lateral:
lateral
 originea în nucleul 2;
 în cordonul lateral al măduvei;
 are rol inhibitor pe reflexul miotatic
(inhibă extensorii şi facilitează flexorii);
 se termină pe lamele VI, VII, IX, odată
cu fasciculele rubro/corticospinal.
 medial:
medial
 originea în nucleii pontini caudal (3) şi
oval (4);
 în cordonul anterior al măduvei;
 facilitează reflexul miotatic (facilitează
extensorii şi inhibă flexorii);
 se încrucişează la nivelul comisurii albe,
apoi se termină în lamele VII, VIII, IX;
 fibrele sunt amestecate cu FLM
(fasciculul longitudinal medial).
o Nucleii laterali şi paramediani
 sunt aşezaţi în coloană, dorsal de oliva bulbară;

4
Anatomie IV Curs 05 25.03.2004

 primesc aferenţe proprio/exteroceptive;

 eferenţele merg prin PCI la arhicerebel, de unde pleacă spre nucleul
fastigial din cerebel, de unde pleacă prin fasciculul uncinat (fasciculul
“în cârlig” al lui Russel), care înconjoară PCS şi, apoi, prin PCI, reintră
în formaţiunea reticulată;
 sunt cuprinşi în circuite inhibitoare
corticoreticulocerebeloreticulospinale.
o Nucleii mediani (ai rafeului)
 în bulb:
o nucleus obscurus;
o nucleus palidus.
 în punte:
o nucleus magnus;
o nucleii reticulari pontini;
o nucleii perihipoglosali;
o substanţa cenuşie periapeductală.
 în mezencefal:
o nucleul dorsal al tecmentului mezencefalic (Gudden).
 primesc aferenţe de la hipotalamus şi sistemul limbic prin:
o FLD (fasciculul longitudinal dorsal);
o fasciculul retroflex;
o fasciculul aminotecmental.
 trimit aferenţe către:
 nucleii vegetativi ai trunchiului cerebral;
 aria septală;
 sistemul limbic.
 sunt implicaţi în activităţi vegetative şi somn.

Somnul
- apare prin abolirea SRAA (stării active);
- este format din 2 componente:
o somnul superficial (de bază/lent)
 70-80%;
 păstrează tonusul muscular şi reflexele spinale;
 este caracterizat de mioză (micşorarea pupilei);
o somnul profund (paradoxal)
 20-30%;
 în perioade de 10-15 minute;
 pe EEG apar unde β (specifice trezirii);
 totuşi, este cel mai profund somn;
 sunt abolite tonusul muscular şi reflexele medulare;
 apar hTA, scăderea ν respiratorii, erecţia, lubrifierea vaginală;
 este inhibat de atropină;
 este stimulat de acetilcolină.
- mecanism:
o nucleii rafeului
 sunt bogaţi în serotonină; prin lezarea lor rezultă insomnie totală;
injectarea precursorului serotoninei (5-OH-treptamina) reface somnul;
 prin inhibarea cortexului prin SRAA => somnul superficial;

5
Anatomie IV Curs 05 25.03.2004

 prin stimularea nucleilor din locus cerulens (care conţin monoamine)

=> somnul paradoxal; prin lezarea locus cerulens se produce abolirea
somnului paradoxal.
- implică şi alte mecanisme (scoarţa cerebrală). Ex.: rezistenţa la somn din timpul zilei.