Caile ascendente

• Conduc toate modalitatile senzitive

• Participa la elaborarea reflexelor
• MENTIN TONUSUL CORTICAL: scoarta cerebrala are o stare de activitate mica, dar permanenta;
• *mentin reaferentarea permanenta a schemei corporeale; Teoria memoriei: Imp nv intr-o amintire merge
intotdeauna pe acelasi sirag de sinapse; sn are plasticitate, adica sinapsele se desprind si nu se mai
realizeaza circuitele initiale; practic, o masa neuronala si-a desprins dendritele si omul trebuie sa se
adapteze sau devine anxios; nu se face in caz de sedentarism
• Sunt organizate in 2 sisteme: lemniscal si extralemniscal

Sistem lemniscal
• Format din gracilis, cuneat, lemnisc medial, lemnisc spinal, lemnisc lateral, lemnisc
trigeminal;lemnisc=manunchi de fibre
• Cai noi filogenetic; paucisinaptice (de obicei 3); rapide;discriminatorii
• Proiecteaza in aria somestezica principala din girul postcentral, campurile 3-1-2 si aria somestezica
secundara din girul temporal superior; Aici exista homunculusul senzitiv. police, buze si limba bine
reprezentate

Sistem extralemniscal
• Vechi filogenetic
• De echilibru si de aparare
• Multisinaptic
• Arhetipal- cai folosite fara vointa=arhetipuri neuronale
• Are plasticitate neurofunctionala, adica un neuron la orice nivel raspunde la o gama larga de stimuli de pe
o suprafata f mare; caile lui de transmitere folosesc trasee spinoreticulare
• Proiectia e in sistemul limbic, mai ales in girus Cinguli
• Se ocupa in mare cu caracteristicile de placut si neplacut
• F spinocerebelos anterior, posterior, fractiunile paleo-spino-talamice (de la caile spinotalamice):
spinoolivar, spinopontin, spinoreticular, spinotectal, spinocortical, spinovestibular

Pe acelasi traseu pune 2 cai, una moderna rapida discriminatorie scurta si una lentane discriminatorie,
afectiva, necontrolata, veche filogenetic, cu plasticitate. Nu se poate una fara alta. Subactivitatea

Caile sensibilitatii exteroceptive

S exteroceptiva este de 2 tipuri nociceptiva si epicritica. Cea nociceptiva este protopatica, termoalgezica si de
orientare a capului si ochilor.

Calea sensibilitatii protopatice:

• Transmite informtii despre calitatea de a fi atins.
• Apreciaza caracterul placut/neplacut al atingerii
• receptori: merkel, meissner, TNL
• protoneuron: ggl spinal
• deutoneuron: nucleu prorpiu al capului cornului posterior, lamele 2-3-4 rexe; axonii trec in partea opusa si
formeaza tractul spinotalamic anterior, care la iesirea din bulb se imparte in 2 grupuri:
1. Componenta neospinotalamica care va merge cu lemniscul medial, are n3 in talamus in VBL
si proiectia corticala in homunculus; cu epicritic
 2. Componenta paleospinotalamica-cea mai numeroasa- prin fibre spino reticulo talamice, n3
in sistemul talamic difuz, proiecteaza in girus cinguli (catre cortex frontal); caracter
placut/neplacut al atingerii

Calea termolgezica
• Receptori TNL, Krause, Ruffini, Pacini
• N1 in ggl spinal
• N2 in capul cornului posterior; axonii lui trec in partea opusa si formeaza spinotalamicul lateral cu 2
grupuri de fibre:
1. neospinotalamica: semnaleaza existenta durerii. Formeaza lemniscul spinal care urca prin
trunchi superolateral de lemniscul medial; n3 in talamus in VBL; proiecte corticala in
homunculus
2. paleospinotalamic: transmite prin fibre spinoreticulotalamice: informeaza despre intensitatea
durerii; n3 in talamus in nucleii intralaminari; proiecte corticala in aria somestezica secundara

Mai exista un fascicul protopatic, numit spinotectal care are n1 in ggl spinal, n2 in cornul posterior, n 3 in
coliculul superior, proiectea in aria somestezica primara si se ocupa cu orientarea capului si ochilor in
directia in care ai fost atins

Sensibilitatea epicritica
Prin acelasi fascicul se conduc….
Realizeaza discriminarea tactila si temporala; vin 2 imp pe o fb v unul la T1 si unul la T2, si poate sa le
separe
• receptori: Pacini pt vibratii, Meissner, TNL
• N1 in ggl spinal; axonii lui intra in MS si formeaza o ramura ascendenta care urca medial de cornul
posterior, formand Gracil (medial) si Cuneat (lateral); aceste fascicule dau colaterale spre cornul anterior si
formeaza fascilulul Köllicker, care reprezinta baza anatomica a reflexului miotatic. Aranjamentul fibrelor
in aceste fascicule este dupa legea excentricitatii, adica fibrele lungi dinpre inferior sunt impinse medial,
iar cele superficiale care se orienteaza spre superior ajung lateral.
• Gracil aduna informatii de la CcSLTi (T6-T12), iar cuneat din Ts si C. Ajung la nucleii goll si burdach din
bulb, unde e n2. Macroscopic, conform configuratiei externe a bulbului pe Fata dorsala, pare ca pedunculii
cerebelosi inferior (formatii din corpii restiformi si juxtarestiformi) contin axonii din nucleii Gracil si
cuneat, dar nu e asa. Axonii n2 din g si c se indreapta VENTRAL, formand fibrele arcuate interne. Acestea
se incruciseaza formand decusatia senzitiva a lui Spitzka. Axonii neuronilor din cuneat se incruciseaza
dorsal, iar cei din gracil se incruciseaza ventral. Dupa incrucisare fibrele formeaza 2 fascicule mari numite
lemniscurile mediale, numite drept si stang. Acestea au somatotopii diferite in regiunile diferite ale
trunchiului. Pt a aprecia compresiile extrinseci. lemniscurile: 2 Benzi late para median.
• In mezencefal sunt oblic superolateral cu capul in jos.N3 in talamus, iar proiectia in homunculus.
• Exista o boala SIRINGOMIELIE in care toate caile ascendente sunt lezate cu exceptia cordoanelor
posterioare. (sifilis tertiar)