Anatomie IV Curs 13 10.06.

2004

VASCULARIZAŢIA CREIERULUI

- caracteristici generale:
o creierul este cel mai bine vascularizat din organism (1/3 din sângele circulant
şi 20% din O2 circulant);
o vascularizaţia creierului are o margine de siguranţă redusă:
 suprimarea vascularizaţiei pentru 4 secunde duce la:
 inconştienţă;
 lipotimie;
 leşin.
 suprimarea vascularizaţiei pentru 3-4 minute duce la:
 leziuni cerebrale ireversibile;
 accident vascular ischemic.
o encefalul nu funcţionează niciodată în totalitate;
o reglarea circulaţiei cerebrale se face prin mecanisme strict umorale –
vasodilataţie atunci când:
 ↓ concentraţia O2; hTA = hipotensiune arterială;
 ↑ concentraţia de CO2; HTA = hipertensiune arterială.
 apare hTA.

POLIGONUL ARTERIAL WILLIS

- vascularizaţia creierului este asigurată de 2 sisteme arteriale:
o sistemul carotic intern;
o sistemul vertebrobazilar.
- sistemul carotic intern – a. carotidă internă – segmente:
o cervical;
o intrapietros;
o intracavernos;
o cerebral – de la ieşirea din sinusul cavernos (sub procesele clinoide
anterioare), până în dreptul spaţiului perforat anterior, unde se împarte în
ramuri:
 colaterale:
 a. oftalmică;
 a. coroidiană anterioară;
 a. comunicantă posterioară.
 terminale:
 a. cerebrală anterioară;
 a. cerebrală medie (mijlocie).
- sistemul vertebrobazilar:
o a. subclavie→a. vertebrală→2 segmente:
 segmentul cervical – la nivelul canalului intertransversar;
 segmentul cerebral – din dreptul găurii occipitale mari până la
marginea inferioară a punţii, unde se uneşte cu cea de partea opusă =>
trunchiul bazilar; trunchiul bazilar se împarte la marginea superioară a
punţii în 2 artere cerebrale posterioare.

1
Anatomie IV Curs 13 10.06.2004

Poligonul arterial Willis

- eficacitatea sa este demonstrată
numai atunci când obstrucţia are
loc distal sau deasupra poligonului
arterial;
- ramurile sale se ramifică în 2
grupuri de ramuri:
o ramuri corticale
(superficiale);
o ramuri profunde.

ARTERA CEREBRALĂ ANTERIOARĂ

- este ramură terminală a ACI (artera
carotidă internă);
- de la origine, se îndreaptă superior
şi medial, trecând superior de
nervul optic şi pătrunde în fisura
interemisferică; se aplică pe
genunchiul corpului calos, şi, de
obicei, se împarte în 2 ramuri mari
superficiale:
o a. pericalosală – trece în
şanţul corpului calos,
sfârşind în precuneus;
o a. calosomarginală – trece în şanţul cinguli şi sfârşeşte în lobulul paracentral.
- Ramuri superficiale (corticale):
o rr. orbitale – pentru:
 bulb;
 tract olfactiv;
 gir drept;
 giri orbitali mediali.
o rr. frontale – pentru:
 corp calos;
 gir cinguli;
 gir frontal superior/medial;
 parţial:
 lobulul paracentral;
 gir frontal mijlociu.
o rr. parietale – pentru:
 precuneus (parţial);
 lobulul parietal superior.
- Ramuri profunde – trec prin spaţiul perforat anterior şi vascularizează:
o capul nucleului caudat;
o braţul anterior al capsulei albe interne;
o partea anterioară a putamenului;
o genunchiul corpului calos;
o septul pellucid.
- obstrucţia a. cerebrale anterioare:

2
Anatomie IV Curs 13 10.06.2004

o înainte de comunicanta anterioară – nu dă semne neurologice;

o distal/deasupra comunicantei anterioare, determină:
 paralizia membrului inferior contralateral;
 interesarea lobulului paracentral (proiecţia homunculus senzitiv şi
motor);
 apraxia – interesarea corpului calos – imposibilitatea de a realiza
mişcări complexe sau de coordonare a mişcărilor sinergice dreapta-
stânga.

ARTERA CEREBRALĂ MEDIE

- este a 2-a ramură terminală a ACI;
- este cea mai voluminoasă şi continuă traiectul ACI;
- continuă traiectul ACI; de aici, incidenţa crescută a accidentelor vasculare ischemice;
- de la origine până în dreptul spaţiului perforat anterior se îndreaptă anterior şi lateral;
pătrunde în şanţul lateral (Sylvyus), descriind apoi o curbă concavă posterior, trecând
pe faţa superolaterală şi sfârşind ca a. angulară (în lobulul angular);
- Ramuri corticale (superficiale):
o rr. orbitale – pentru girii orbitali laterali;
o rr. frontale – pentru:
 girii frontali
 mijlociu (parţial);
 inferior.
 girul precentral.
o rr. parietale – pentru:
 girul postcentral;
 lobulul parietal inferior.
o rr. temporale – pentru girii temporali superior/mijlociu/inferior(parţial);
o rr. insulare – pentru lobul insulei.
- Ramuri profunde (striate) – mediale şi laterale – trec prin spaţiul perforat anterior şi
sunt destinate:
o nucleului lenticular;
o capsulei albe interne:
 genunchiul;
 braţul posterior;
 braţul retrolenticular;
 braţul sublenticular (parţial).
o părţii anterolaterale a talamusului (VPL, VPM, etc.).
- obliterarea a. cerebrale medii determină:
o paralizie contralaterală a membrului superior/feţei;
o afazie:
 senzitivă:
 surditate verbală = nu înţelege cuvintele vorbite; aria 42;
 cecitate verbală = nu înţelege cuvintele scrise; ariile 19, 31.
 motorie:
 verbală = nu poate vorbi (înţelege cuvintele);
 agrafia = nu poate scrie.

3
Anatomie IV Curs 13 10.06.2004

ARTERA CEREBRALĂ POSTERIOARĂ

- ramură terminală a trunchiului bazilar;
- ocoleşte pedunculul cerebral şi trece pe faţa inferioară a emisferei, sfârşind ca a.
calcarină;
- Ramuri corticale (superficiale):
o rr. parietale – pentru precuneus (parţial);
o rr. occipitale – pentru toate feţele lobului occipital;
o rr. temporooccipitale – pentru:
 girul temporooccipital;
 girul parahipocampic.
- Ramuri profunde – pentru:
o partea medială a talamusului;
o epitalamus;
o epifiză;
o partea laterală a tecmentului mezencefalic;
o CGM (parţial);
o CCS.
- obstrucţia a. cerebrale posterioare determină tulburări de vedere (eventual cecitate).

ARTERA COROIDIANĂ ANTERIOARĂ

- ramură colaterală a ACI;
- are traiect posterior (spre cornul temporal al ventriculului lateral);
- vascularizează:
o nucleul amigdalian;
o hipocampul;
o fimbria hipocampului;
o coada nucleului caudat;
o CGL;
o braţul sublenticular al capsulei albe interne;
o regiunea subtalamică;
o substanţa neagră mezencefalică.

DRENAJUL VENOS
- caracteristici ale venelor:
o nu prezintă valve;
o nu au traiect comun cu arterele (există mici excepţii);
o sunt împărţite în:
 vene superficiale;
 vene profunde.

VENE SUPERFICIALE
- sunt 3 grupuri:
o superioare
 pe feţele superolaterală şi medială ale emisferei;
 se varsă în sinusurile sagitale superior şi inferior.

4
Anatomie IV Curs 13 10.06.2004

o mijlocie (una singură) – se află în şanţul lateral şi se varsă în sinusul

cavernos.
o inferioare
 de pe feţele inferioare ale emisferelor;
 se varsă în vena bazală, care:
 se formează în dreptul spaţiului perforat anterior din:
o v. cerebrală anterioară;
o v. cerebrală mijlocie profundă;
o v. striată.
 are traiect posterior şi se varsă în vena cerebrală mare.

VENE PROFUNDE
- sângele venos profund este adunat de câte o venă cerebrală internă, care se formează
din v. talamostriată şi v. coroidiană; acestea au traiect posterior (în grosimea pânzei
coroidiene a ventriculului III) şi se unesc sub spleniumul corpului calos, formând
vena cerebrală internă.
- cele 2 vv. cerebrale interne se unesc imediat după un scurt traiect şi formează marea
venă cerebrală;
- marea venă cerebrală, după ce primeşte sinusul sagital inferior, se continuă cu sinusul
drept, care se deschide în confluenţa sinusurilor; apoi urmează sinus transvers →
sinus sigmoid → vena jugulară internă.