Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
• Fasciculul de raze X obţinut este policrom (conţine fotoni cu energie variabilă) fiind mai departe
filtrat (sunt reţinuţi fotonii cu energie joasă) şi colimat printr-un sistem de diafragme (fascicul util)
pentru a minimiza expunerea la regiunea de interes.
• Căldura este disipată prin intermediul anodului de cupru şi a fluidului de răcire;
• Caracteristicile tubului variază funcţie de destinaţia acestuia (echipament pentru explorări generale -
radiografie, fluoroscopie; angiografie; mamografie; computer-tomografie).
- principiu general -
• Fasciculul de raze X (fascicul incident) – proiectat pe regiunea anatomică de examinat şi,
trecând prin corp, este absorbit diferenţiat în funcţie de compoziţia chimică a structurilor (numărul
atomic Z al atomilor componenţi), densitate (ρ), grosime (d) şi distanţa de emisie a fasciculului;
• La ieşirea din pacient, fasciculul de radiaţii (emergent) este atenuat energetic, neomogenitatea sa
exprimând diferenţele de absorbţie ale organelor/ţesuturilor străbătute;
• Fasciculul emergent întâlneşte apoi suportul (film radiologic, ecran fluorescent, detectori) care
transformă – pe baza efectelor ionizat şi fotochimic - informaţia latentă transportată de fotonii X în
imagine structurată, utilă. Imaginea obţinută poate fi analogică (radiografia standard, fluoroscopia
clasică) sau digitală (radiografia şi fluoroscopia digitală, computer-tomografia), directă (radiografia,
fluoroscopia) sau reconstruită (computer-tomografia).
1
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 1/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
- proprietăţile razelor X -
• Intensitatea – scade cu pătratul distanţei;
• Penetrabilitatea – exprimă calitatea radiaţiei; este dependentă de lungimea de undă (funcţie de
diferenţa de potenţial aplicată tubului – cu cât mai mare cu atât raze mai “dure”, lungime de undă
• mică); – diminuarea intensităţii radiaţiei ce străbate un corp material prin absorbţie şi difuziune
Atenuarea
(împrăştiere);
• Absorbţia – cantitatea de radiaţii “sustrasă” radiaţiei incidente:
absorbţia=Z4xλ3xρxd
o
• Efectul de luminiscenţă – emisia unei radiaţii optic vizibile albastru-verde de către unele materiale
când sunt expuse la raze X (foliile întăritoare, ecranul fluoroscopic);
• Efectul fotochimic – utilizat în radiografie.
- legile formării imaginii radiologice -
•
radiografiatProiecţia
variază conică:
în raportfasciculul
cu: de raze X fiind conic, dimensiunile şi forma corpului
• poziţia corpului în fascicul
• distanţele focar (F)-film (f), obiect (O)-f, F-O
• Sumaţia (şi substracţia) planurilor: imaginea radiologică este o imagine bidimensională a unui corp
tridimensional, fiind în acelaşi timp o sumaţie a tuturor straturilor – dacă sunt opace = sumaţie
pozitivă, dacă sunt şi structuri transparente = substracţie
• Paralaxa: proiecţiile a două elemente structurale suprapuse, dar situate la adâncimi diferite în corpul
de radiografiat se suprapun sau sunt vizualizate separat funcţie de înclinarea fasciculului faţă de
planul corpului, obţinută:
• Incidenţele tangenţiale: conturul unei imagini este net atunci când raza incidentă este tangenţială la
conturul structurii respective (scizură, tăblie osoasă);
• LUNGIMEA DEfrecvenţei;
inversul
o
UNDĂ
determină rezoluţia spaţială.
o
• AMPLITUDINEA
puterea semnalului;
o
afişarea informaţiei US -
• MOD A: curbe grafice exprimând pe orizontală profunzimea şi pe verticală amplitudinea undelor
reflectate (perimată);
• MOD TM (time
în dinamică motion):cavităţilor
a mişcărilor mod A + mişcarea
cardiace; în timp - pe orizontală – dinamică; permite înregistrarea
• MOD B (brightness=strălucire): afişarea în nuanţe (tonuri) de gri, bidimensională, a unor secţiuni
anatomice corespunzatoare zonei anatomice scanate; afisarea în timp real permite şi analiza
miscărilor în timp (cord, fetus în uter etc);
• Mod DOPPLER: calculare de fluxuri, debite (cord,vase) cu afişare grafică (doppler spectral) sau cod
de culoare (doppler color).
semiologie US mod B -
• NEGRU = ZONĂ TRANSONICĂ – lichide (vas, vezica, chist);
•
• ALB=
TONURI ZONĂ REFLECTOGENĂ
DE GRIURI - gaz, calcul, interfaţă;
= organe parenchimatoase, procese patologice etc; traduc grade diferite de
reflexie/absorbţie a US în ţesuturi;
• INTERFAŢA = limita de separaţie între medii diferite ca impedanţă acustică (pereţi vasculari,
cavităţi, etc) = REFLECTOGENĂ;
• VID SONIC = ABSENŢA SEMNALULUI (posterior de zone cu maximum de reflexie; ex după
calculi, gaze, oase)
aplicaţii -
• US ABDOMINALĂ = toate organele parenchimatoase, vase;
• US CARDIACĂ = studiu morfologic, dinamică, fluxuri;
•
•
US
US VASCULARĂ = mod B,
PARŢI MOI = tiroidă, sân,Doppler, duplex,
musculară, triplex,ochi;
articulară, Power;
• US ÎN OBSTETRICĂ = sarcină normală şi patologică;
3
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 3/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
• Tomografia plană
Prima metodă de obţinere a unor imagini secţionale, al cărei principu este ilustrat în schema
o
• Computer tomografia (CT) este o tehnică imagistică care generează imagini secţionale în plan axial
• prinsebaleierea
CT bazeazăunui fascicul de raze
pe determinarea X în jurul de
coeficienţilor corpului de (absorbţie)
atenuare examinat; liniară în ţesuturi – densitate – a
unui fascicul de raze X ce străbate corpul, imaginea CT fiind astfel o “hartă” a distribuţiei
densităţilor tisulare în volumul secţiunii examinate;
o Un fascicul colimat (îngust) de raze X străbate corpul pacientului iar intensitatea fasciculului
emergent este măsurată de către o coroană de detectori, dispuşi diametral opus faţă de tubul
de raze X;
o pentru o poziţie dată a tubului radiogen valoarea măsurată a intensităţii fasciculului emergent
se numeşte proiecţie;
o imaginea obiectului din fascicul este RECONSTRUITĂ de computer prin analiza matematică
a multiplelor sale proiecţii.
• APARATURA
• Gantry (tunel) – având o deschidere cu un diametru de 54 – 70 cm şi putându-se înclina cu 15-40°,
conţine:
o Tubul de raze X
o Detectorii; sistemul de achiziţie a datelor (DAS)
o Circuitele de răcire
o Sistemele de colimare (la ieşirea din tub şi la intrarea în detectori)
• Masa mobilă
• Generatorul de raze X
• Computer (reconstruieşte pe baza datelor furnizate de detectori şi a software-ului imaginea CT);
stochează datele pe HDD;
• Consola cu monitorul TV
• Sistemul de stocare/arhivare a imaginilor (HDD, CD-R/RW, MOD, dispozitive hardcopy pe filme de
imagistică – cu developare umedă sau uscată – sau hârtie).
• Generaţia Ia:
oprimul CT (EMI, 1972)
outiliza un fascicul fin (“pencil beam”) şi un detector care realizau o mişcare de translaţie în
timpul căreia se obţinea o proiecţie apoi o rotaţie de un grad şi se achiziţionau datele unei noi
proiecţii;
oîn total 180 de proiecţii; generarea unei singure imagini dura 5 min;
4
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 4/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
• Generaţia a II-a:
orealizează tot o mişcare de translaţie-rotaţie;
outilizează un fascicul conic şi mai mulţi detectori (5-20);
oTimp de secţiune 6-20 s;
• Generaţia a III-a:
outilizează un fascicul conic;
o
o
tubul
Timp şireconstrucţie
coroana de detectori
3-8 s; realizând o mişcare de rotaţie sincronă în jurul pacientului;
• Generaţia a IV-a:
outilizează un fascicul conic;
oo coroană completă de detectori, staţionari, tubul fiind singurul ce se roteşte în gantry în jurul
pacientului,
oTimp reconstrucţie 1-4 s;
• Generaţia a V-a:
o
o
nu există elemente
utilizează mecanicecare
un tun electronic în mişcare;
generează un fascicul de electroni ce este focalizat şi se
deplasează rapid de-a lungul unui arc de 210° pe un inel-ţintă de tungsten;
o fasciculul de raze X astfel produs traversează corpul pacientului ajungând pe coroana de
detectori;
o multiple coroane de detectori permit achiziţia simultană a multiple secţiuni (multi-slice/multi-
detector CT).
o Imaginile pot fi obţinute în 50-100 ms;
computer tomografia – imaginea -
• Imaginea în CT este o imagine reconstruită de computer pe baza datelor achiziţionate de detectori;
utilizând diverşi algoritmi matematici acesta aranjează în matrice coeficienţii de atenuare realizând o
imagine numerică (digitală) care este apoi afişată pe monitor în nuanţe de gri-uri;
• numărul de nuanţe de gri afişate este de 16-20, limitat de capacitatea ochiului omenesc de a le
diferenţia;
• calitatea imaginii (contrastul) depinde de intervalul de densitate afişat de acest număr limitat de
nuanţe de gri;
• se utilizează ferestre de densitate (window width – WW) şi mediana ferestrei (window level – WL);
• WW – este intervalul de densitate (în jurul valorii centrale – WL) afişat (cu cât mai îngustă fereastra
cu atât mai mare contrastul); valorile mai mari decât maximul ferestrei sunt afişate în alb indiferent
de densitate, iar cele inferioare valorii minime în negru;
• WL – este centrul intervalului, determinând intensitatea (strălucirea) medie în imagine; aceasta este
aleasă în jurul valorii medii a densităţii ţesutului de interes;
• Aceste setări afectează numai imaginea afişată nu şi datele pe baza cărora se reconstruieşte aceasta;
• Imaginea obţinută este afişată pe monitoare CRT sau LCD şi poate fi printată pe film.
5
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 5/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
• PRINCIPIU: metodă de explorare imagistică care constă în obţinerea de secţiuni tomografice de 1-30
mm grosime în orice plan al spaţiului, prin utilizarea unor impulsuri de radiofrecvenţă (RF) într-un
câmp magnetic intens (0,2-3T) şi omogen.
• Se bazează pe comportamentul nucleilor atomilor într-un câmp magnetic intens – în particular a
nucleilor de hidrogen care se găsesc din abundenţă în corpul uman – şi pe fenomenul de rezonanţă a
acestora în câmp magnetic la aplicarea unui puls de RF cu o frecvenţă specifică
• Datorită
mici mişcării
magneţi, decaracterizaţi
fiind rotaţie în jurul
de propriului
un momentaxmagnetic;
(spin nuclear) protonii de H se comportă ca nişte
• Când este plasat într-un câmp magnetic extern, momentul magnetic generat de mişcarea de spin
descrie o mişcare de rotaţie pe o pânză de con (asemănătoare unui titirez) – mişcare de precesie;
frecvenţa acestei mişcări se numeşte frecvenţă Larmor şi este specifică fiecărui nucleu, depinzând de
intensitatea câmpului magnetic (de exemplu, pentru nucleul de hidrogen este de 21 MHz la 0,5T, 42
MHz la 1T, 63 MHz la 1,5T);
imaginea -
• Intensitatea semnalului RM – contrastul imaginii – depinde de:
o
o densitatea
timpul de protoni
de relaxare T1 a ţesuturilor (specifice fiecărui ţesut)
o timpul de relaxare T2
• Ţesuturile cu T1 scurt apar strălucitoare pe imaginile ponderate T1; T1 este lung pentru moleculele
mici (ex. apa) şi pentru moleculele mari (ex. proteinele); T1 este scurt pentru grăsimi şi moleculele
cu dimensiuni intermediare; T1 creşte cu intensitatea câmpului magnetic extern;
• Ţesuturile cu T2 lung apar strălucitoare pe imaginile ponderate T2; lichidele au în general T2 lung,
în timp ce solidele şi moleculele mari au T2 scurt; T2 depinde foarte puţin de intensitatea câmpului
magnetic);
• Imaginile ponderate PD (densitate de protoni) au un contrast intrinsec redus datorită variaţiilor mici
de densitate în protoni a ţesuturilor (max. 10%);
• Fluxul afectează de asemenea contrastul imaginii – baza angiografiei RM;
• Administrarea de agenţi de contrast, creşte contrastul prin scurtarea T1;
6
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 6/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
• APLICAŢII:
oStudiul tuturor regiunilor anatomice şi organelor;
oStudii angiografice – angiografia RM – MRA (magnetic resonance angiography);
oSpectroscopia RM (MRS – magnetic resonance spectroscopy)
utilizează fenomenul de rezonanţă magnetică aplicat şi altor nuclei, cel mai frecvent
cel de fosfor 31P; studiul metabolismului celular; necesită un câmp magnetic mai
• intensmultiplanare
Realizează secţiuni şi mai uniform
2D şidecât
3D în
în aplicaţiile
orice plan clinice uzuale;
al spaţiului: în curs
axial, de standardizare;
coronal, sagital;
• Rezoluţie tisulară neegalată: discriminează substanţa cenuşie de cea albă;
• Detectează leziuni incipiente, minimale (cancer);
• Este NEINVAZIVĂ – nu utilizează radiaţii ionizante;
• Dezavantaje: cost mare, disponibilitate redusă; nu poate fi utilizată la pacienţii cu pacemaker, proteze
sau implanturi metalice.
SUB 5. Metode imagistice de explorare a aparatului respirator.
SINDROMUL INTERSTITIAL
1 IMAGINIinflamatorie,
Etiologie: PERIBRONHOVASCULARE
neoplazica, vasculara, colagenoze, pneumoconioze etc.
- ingrosare teci conjunctive => hil - contur scamosat;
- opacitati hilifuge,=> hil - baza; trabecule, ”evantai”;
- linii KERLEY A => limfatice turgide, cimp mijlociu => ∪ ;
- linii KERLEY B = > edem cronic veno/ limfatic sept interlobular =>⊥ perete axilar, ”trepte de scara”;
- linii bordante subpleurale => sinusuri costo/cardiofrenice
2 IMAGINI INTERSTITIALE PARENCHIMATOASE
Caractere generale: - ingrosarea peretelui alveolar;
- lipsa sistematizarii;
- contur sters, aspect neomogen;
Aspecte radiologice: --”sticla
intensitate mica, medie. sept alveolar;
mata”-infiltratia
- imagini miliare;
- imagini nodulare gr.II (silicoza, carcinoza);
9
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 9/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
13.Bronsiectazia.
14.Pneumonii bacteriene.
PNEUMOPATII INFLAMATORII
ACUTE: -BACTERIENE:
-BACTERIENE SUPURATIVE;
-VIRALE (“ATIPICE”);
CRONICE: -TUBERCULOZA;
-Alte boli cu componenta inflamatorie
10
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 10/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
PNEUMONII MICROBIENE
(pneumonia franca lobara)
Etiologie: - infectia cu pneumococ, streptococ,etc.
Histopatologie: -sindrom de umplere alveolara - 4-5 faze:
Anatomie radiologica: -congestie - VOAL (debut)
- hepatizaţie - LOC PNEUMONIC (perioada de stare)-∇ opac, segmente, lobi;
- rezorbţie:- omogena = atenuare sincrona
- neomogena = “tabla şah”;
- de la centru spre periferie;
- de la periferie spre centru
Complicatii:-pleurezii: para/metapneumonice
-abces secundar
15.Bronhopneumonia.
BRONHOPNEUMONIA
Etiologie:
Frecventa streptococ,
: nou nascut,pneumococ, Friedlander, E.coli
batrin, imunodeficienta (SIDA);
Histopatologie: -noduli bronhiolo-alveolar: - mici (acin);
- mari (lobul);
Aspecte radiologice: - noduli grad I-II; diseminare bilateral asimetrica;
- respecta bazele si apexul;
- contur fluu (congestie);
- centrul opac (bronsiola obstruata);
- nodulii confluiaza-aspect pseudolobar
- asincronism evolutiv;
- asociaza emfizem bulos, travee opace;
Forme specifice: -tbc:evol.subacuta, noduli excavati, caverne
-stafilococica: pneumatocele, complicatii supurative (piotorax,abcese multiple); gravitate
majora.
16.Abces pulmonar.
11
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 11/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
-vechi: cronicizare (sapt.) - nivelul lichidian si congestia scad, inel opac periferic, gros
(membrana piogena), cavitate cu perete rigid.
- complicatii: piotorax; pio-pneumotorax.
Evolutie: - vindecare; sechele fibroase;
- cronicizare impune tratament chirurgical
MODALITATI DE DISEMINARE:
- HEMATOGENA: noduli opaci gr.II-III, diseminati anarhic, bilateral, inegali; nu confluiaza; contur net,
forma rotunda (“lansare de baloane”).
Cauta: cancer primitiv teritoriul cav: sin, testicul, rinichi, os, prostata
- LIMFATICA: limfangioza: diseminare peribronho-vasculara/ interstitiala parenchimatoasa: cordoane,
micronoduli perihilar/ hiliobazal bilateral; asociere cu pleurezie.
12
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 12/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Etiologie:
Bacil Koch (BK); cale contaminare: aeriana(Pflüge)
CLASIFICARE:
Tuberculoza primara (primoinfecţia);
Tuberculoza secundara (ftizia)
TUBERCULOZA PULMONARA PRIMARA
TUBERCULOZA SECUNDARA
1 Noduli fibroşi apico-subclaviculari: potenţial ftiziogeni(BK “dormant”=>reactivare); Rx=micronoduli
tip Simon, Aschoff-Puhl, Hedwall; reactivare - leziune activa subclaviculara.
2 Infiltratul precoce subclavicular: alveolita exsudativa nevindecabila spontan;
Rx=nodul palid gr.II tip Assman(rotund),Fleischner(oval),Redecker(patrulater),Dufour(nebulos)
Evolutie: necroza - cazeificare – excavare
CAVERNA
Caverna recenta:”racheta de tenis”:infiltrat parţial excavat cu bronşie de drenaj inflamata;
Caverna elastica: hipertransparenţă circumscrisa, ax mare orizontal, pereţi supli;
Caverna scleroasa: pereţi groşi, rigizi, contur neregulat, fibroza si leziuni combinate in jur
TBC CAZEOASA -CAVITARA: caverna solitara; sisteme de caverne (“miez de pâine”); pneumonie
cazeoasă; bronhopneumonie.
TUBERCULOMUL: nodul gr.II, intens, fibrocalcar = infiltrat blocat cu potenţial de reactivare.
TBC FIBROASA: forme minore/ majore - FIBROTORAX
TBC HIPERCRONICA: caverne scleroase, fibroza extensiva, pahipleurite, bronşectazii, emfizem.
FORME PARTICULARE:
MILIARA adultului;
PLEUREZIA.
COMPLICATII/SECHELE: HEMOPTIZIA; FIBROTORAX; CORD PULMONAR CRONIC;
AMILOIDOZA
13
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 13/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
23.Sarcoidoza.
SARCOIDOZA
Boala BESNIER-BOECK-SCHAUMANN reticulo-endotelioza benigna Evoluiaza in 3 stadii:
St.I: Adenopatii hilare bilaterale, ganglioni mici, neconfluati;
St.II: Adenopatii + desen reticulo-nodular;
interstitiala,
St.III: Infiltrate
alveolara
perihilare
si fibroza
in ”aripi
peribronhovasculara.
de fluture” cu afectare
Confirmare diagnostic: Reactia KVEIM: Sarcoid Boeck=>I.D.R.=> +
- Biopsie endoscopica, transbronsica
26.Colagenoze. COLAGENOZE
Definire: afectiuni ale substantei fundamentale tisulare pulmonare conducind la necroza fibrinoida si
scleroza cicatriciala
1 PLEUREZII:-Transsudat
-Exsudat - -inflamator,
insuficientaneoplazii
cardiaca
PLEUREZIA MARII CAVITATI:-mica,medie,mare,ma- siva(hidrotorax).Rx.:opacitate omogena,decliva,
gravitational dependenta;curba Damoiseau; linia Tournant;etiologie dece-labila imagistic
(pneumonie,cancer bronsic, sdr.Demon Meigs)
MEDIASTIN:DIAGNOSTIC IMAGISTIC
METODE SI TEHNICI: CT=metoda standard “de aur”
(gold standard); radiografie PA/ AP/ Digitala; esofag baritat;tomografie plana; IRM;eco trans-esofagiana,
transcardiaca si abdominala, cavografie sup.; angiocardiografie
16
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 16/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
ELEMENTE DE ANATOMIE:
Spatiu POSTERIOR MIJLOCIU ANTERIOR
SUP n.simpatici esof;trah,AO AO;timus
MIJLOCIU n.s.,c.tor.,Ao br;A.p;Ggl,Es CORD
INFERIOR Es.inf;AO desc Ggl inter Br, ==>CORD
FORMATIUNI EXPANSIVE NEGANGLIONARE
MEDIASTINUL MIJLOCIU
Chist bronhiogenic: bronsie oarba, supranumerara -
nodul opac parahilar; rar imagine hidroaerica.
Disembrioame: prin extenzie.
MEDIASTINUL POSTERIOR
TUMORI NEUROGENE:schwanom,neurofibrom,ganglio-
neurinom,simpatoblastom(neuroblastom malign);
Aspecte Rx.:-macronodul,contur net,sediu sant costo-verte- bral,extenzie aria pulmonara ;modificari osoase
tipice:
eroziuni gaura conjugare vertebrala;eroziuni costale adiacente
INVAZIVE
• CATETERISM +ANGIOGRAFIE+OXIMETRIE+PRESIUNI
• angiocardiografie globala;levo-cardiograma(VStg);
• coronarografie selectiva;
• Digital Subtraction Angiography(DSA):i.v.;i.a.;avantaje:risc↓, imagini excelente,s.contrast slab
concentrate,cantitate redusa .
VS↓;buton aortic ↓;
=>PULMON:-vene dilatate=>staza=> rezist.perif.=>
-spasm capilar(baraj II)=>hipertr.V.Dr.
B).ECOCARDIOGRAFIE:
MOD B:
-valve:morfologie,dinamica,vegetatii,calcificari;
-orificiul:-masuratori suprafata,deschidere incompleta;
-Atriu stg,V.Dr.- vol cavitatilor;trombi in atriu;
DOPPLER COLOR:
-Dg.dif.de Boala/Insuficienta mitrala=>reflux sistolic atrial
INSUFICIENTA MITRALA
HEMODINAMICA:reflux sistolic VS=>AS(“sînge pendulant”)=> hipertrofie VS+AS=>stază
pulmonara=>Hipertrofie VDr.
1)Rx: volum AS; volum VS;expansiune sistolica AS= regurgitarea sistolica a Bariului in esofag (OAD);
2)ECOGRAFIE mod B:- vol.AS,VS,VD;
-valve “incompetente”;
-orificiu béant±ingustat(boala..);
Mod Doppler color=vizualizeaza sîngele”pendulant”
3)CATETERISM VS & LEVOCARDIOGRAMA:-injectia in VS opacefiaza sincron aorta si prin contrast
refluat- AS.
SUB 37.Stenoza aortica-diagnostic imagistic.
STENOZA AORTICA
Clasificare;subvalvulara,valvulara,supravalvulara(coarctatia)
Hemodinamic:baraj vidare sistolica a VS=> VS;efect “jet” post-stenotic (COANDĂ)=>ectazie fuziforma
AO ascendenta
1)Rx:-hipertrofie VS;AO asc.ectaziata/buton AO sters
-± calcificari valvulare;
2)ECOGRAFIE Mod B:-valve calcificate,joc redus,nu deschid corect;supraf.orificiala redusa;Doppler:jet
AO +turbionaj;
3)CATETERISM:-dificil (stenoza);gradient presional VS/AO.
18
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 18/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
HEMODINAMIC
vascularizatiei & RADIOLOGIC:-aorta comunica cu artera pulmonara=>p AP;-încarcare a
pulmonare;
-creste returul venos pulmonar;incarcare a AS +VS.
DIAGNOSTIC:-AORTOGRAFIA opacefiaza sincron si AP;se evidentiaza canalul in OAS/incidenta
laterala;
-IRM=>dg facil,neinvaziv(doar ca pret…)
RADIOL.INTERVENTIONALA:-inchiderea canalului arterial prin cateterism mixt (versant arterial-aortic
& versant venos/AP),
cu dop de Ivalon (mat.plastic)=Metoda PORSTMANN
4)TRANSPOZITIA MARILOR VASE
DEFINIRE: aorta naste din VD iar Vena Cava Sup.din VS.
HEMODINAMIC:-comunicare
Rx.:-cord global marit-”ou culcatprin
pe DSV-foramen
diafragm”; ovale realizeaza singe amestecat.
-buton AO sters;
-hil mic,orientat sagital;
-desen pulmonar incarcat
Dg.de certitudine:prin cateterism cardiac & angiocardiografie
SUB 40.Anomalii congenitale cardiace cu sunt dreapta-stanga.
II.ANOMALII CU SHUNT DREAPTA=>STINGA
1)TETRALOGIA FALLOT
DEFINIRE:-DSV inalt,subvalvular;
-dextropozitia aortei;
-stenoza arterei pulmonare-tip infundibular;
-hipertrofia ventriculara dreapta.
19
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 19/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
III.ANOMALII IZOLATE
Definire:anomalii fara shunt
1).STENOZA ARTEREI PULMONARE
Sediul leziunii:ostiala,con,trunchi;
-HEMODINAMIC+RAD/IMAG.:
-VD marit;
-golf pulmonar convex;
-desen pulmonar sarac ( ! )
NB:-prin efect COANDA (“jet”-turbion”)se produce ectazia arterei pulmonare post-stenotice (efect de jet si
turbionaj juxta-parietal consecutiv) ; debitul in artere pulmonare periferice este redus.
2)STENOZA ISTMULUI AORTEI:COARCTATIA AO.
A)TIP PRE-DUCTAL (infantil):-cu duct Botal deschis;
-cu duct inchis;
B)TIP POST-DUCTAL (adult)
RAD/IMAG:-cord aortic;
-incizura aortei descedente=>sub buton:
-incizuri costale marginale inf.=>semn RÖSSLER
(art.intercostale pulseaza exagerat=HTA !)
DG.CERT: -IRM=>vizualizeaza direct stenoza ;
-AORTOGRAFIA Rx-cateterismul ofera si posibilitatea procedurii de angioplastie percutana
transluminala (APT) -metoda terapeutica de radiol. interventionala
3)ANOMALIA EBSTEIN
-valve tricuspide jos implantate=>in VD;
-camera atrio-ventriculara-larga;
-insufic.orificiala tricuspidiana;
-camera ventriculara mica
RAD/IMAG.: -cord marit global >dominant drept;
-desen pulmonar sarac;
-vizualizare directa a valvelor/cavitatilor=>
=>ECOCARDIOGRAFIA;IRM.
20
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 20/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
-EXSUDATIVE:-virale,tbc,reumatice;
PERICARDITE LICHIDIENE:
-TRANSSUDATIVE:-neoplazica,uremica etc.
SEMNE Rx:-stergerea sinusurilor cardiofrenice;
-cord mare,”linistit”,pulsatii reduse;-forma triunghiulara; -arcuri sterse;-migrare a lichidului spre
mediastin in decubit;
-scurtarea pediculului vascular al siluetei cardio-vasc;
-aspect “in carafa”;-plamin normal sau stazic (in valvulopatii)
ECOCARDIOGRAFIA:-diagnostic cert la cantit.mici de
lichid pericardic (50-100 mL).
ASPECT ECOGRAFIC:-spatiu transsonic in jurul cordului,
delimitat cu interfata neta ;uneori se vizualizeaza depozite de fibrina pe suprafata foitelor pericardice(ex in
tbc).
HIDRO-PNEUMOPERICARD:-aer patruns in cavitatea pericardica,deobicei dupa pericardocenteza
dg/terapeutica.
-Aspect Rx:-nivel hidroaeric pericardiac;semnul sucusiunii
hipocratice=++
PERICARDITE CONSTRICTIVE
Sinonim=PERICARDITE FIBROASE
CONCRETIO CORDIS:simfiza pericardica intre foitele int/ext.;
APECT Rx:-pericardul ingrosat se calcifica(“pericardita calcara) si se produc imagini “in dale de pavaj”,”in
zale”(cuirasa=“panzer
herz”),arciforme-”in coaja de ou”.Dg.facil rad.in incid.oblice,lat.
ACRETIO CORDIS:simfiza pleuro-pericardica.
ASPECT Rx:-cordul poate avea dimensiuni normale,dar contur modificat:dintat,festonat,”in corturi”
pleuropericardice,stergere a sin.cardiofrenice;cord “fixat” la stern in sistola,stern tras la cord;in inspir-
peretele toracic tras spre placardul pericardic=>semnul WENKEBACH.
44.Anevrismele aortei-diagnostic imagistic.
45.Tehnica Seldiger.
• Metoda Seldinger permite abordul percutan selectiv ,ghidat fluoroscopic al cavitatilor
cordului,marilor vase arteriale/venoase si a tuturor ramurilor emergente din aorta;
• Cateterele necesare sunt prevazute cu curburi speciale distale,cu memorie plastica ce permit dirijarea
cateterului-prin manipulare externa adecvata-in teritoriul de interes,in scop diagnostic
(angiografie)sau/si terapeutic (Angioplastie, tromboliza, embolizare terapeutica,etc).
46.Limfografia.
47.Flebografia.
48.Arteriografia.
Explorari imagistice:
Radiografie toracică F +P:
- indicatii: corpi straini radioopaci, spatiul prevertebral, linii mediastinale, nivel hidro-aeric mediastinal;
Examinarea cu substan ţă de contrast:
- indicatii: evaluare functionala si anatomica (lumen, perete);
- suspensie de sulfat de Bariu: contrast simplu, dublu contrast;
-- inregistrare
fluoroscopie“cine”/video;
+ filme tintite;incidente OAD, OAS, F, P;
- contrast hidrosolubil: perforatie, fistula, post-operator precoce;
23
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 23/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Examinarea computer-tomografica:
- stadierea cancerului esofagian (extensie locala, regionala, metastaze);
- recurenta tumorala dupa esofagectomie;
Eco-endoscopia esofagiana:
- examinarea straturilor peretelui esofagian (extensia intraparietala a tumorii), adenopatii
periesofagiene;
50.Dilatatii esofagiene:atonia,acalazia,cardiospasm.
Tulburari functionale esofagiene:
Etiologie:
Primitive:
- achalazia cardiei, spasmul difuz esofagian, chalazia;
Secundare:
- esofagita peptica/caustica;
- afectare neurologica;
- bolile tesutului conjunctiv;
- boli metabolice, infectioase;
- cancerul esofagian (obstructie, invazie nervoasa);
Chalazia
- reflux gastro-esofagian +/- hernie hiatala;
Diverticuli esofagieni
Mecanism:
- pulsiune = hernierea mucoasei + submucoasei printre fibrele
muscularei
- tractiune = toate straturile peretelui esofagian
Diverticulul Zencker
Tip: diverticul de pulsiune;
Sediu: jonctiunea faringo-esofagiana;
Morfologie:
- imagine de aditie, contur net, posterior esofagului cervical;
- impingere + lateralizare esofag cervical;
-- colet mai ingust
dimensiuni mari;decit
stazasacul herniar;
in diverticul;
Diverticulii esofagului toracic mijlociu
Mecanism: tractiune (fibroza in jurul adenopatiilor tuberculoase)
Morfologie: imagine de aditie;
forma conica, in deget de manusa;
colet larg; fara staza;
Diverticuli epifrenici
Mecanism: pulsiune;
Sediu: deasupra SEI, proiectie pe partea dreapta a conturului
esofagian;
Morfologie: imagine de aditie, contur net;
Complicatii:
- inflamatie;
- fistulizare;
Examinare cuinferioara
- sediu: 1/2 suspensieaviscoasa de sulfat de Bariu;
esofagului;
- imagini lacunare in banda, sinuoase;
- imagini lacunare cu caracter “vermiform”
- modificare la manevra Valsalva;
53.Stenoze esofagiene maligne:diagnostic imagistic.
- transversal (mezenterico-axial);
56.Ulcer gastric.
ULCERUL GASTRIC
- Dg. radiologic: examen baritat eso-gastro-duodenal;
- semne directe + semne indirecte
Semne directe: nisa + edem periulceros + convergenta pliurilor;
- sediu: tipic: portiunea verticala a micii curburi;
- profil : imagine de aditie;
- forma: variata: rotunda, triunghiulara, ascutita;
- dimensiuni variate: 5-10 mm – mari (nisa Haudeck);
- contur precis, cu/fara colet;
- delimitata superior/inferior: dig periulceros;
- semnul Hampton: banda transparenta subcavitara;
CANCERUL GASTRIC
Debut (“early gastric cancer”)
Invazie limitata la mucoasa si submucoasa, fara afectare ganglionara
sau- tip
metastaze la distanta.
I: proeminent (h > 0,5 cm);
- tip II: superficial:
- II a: elevat;
28
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 28/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
- II b: plat;
- II c: depresionat;
- tip III: excavat;
Dg.: endoscopie + ecoendoscopie
CANCER GASTRIC AVANSAT
Vegetant:
- masa tumorala exofitica intraluminala + necroza, ulceratie;
- defect de umplere/lacuna, delimitare imprecisa, distructia peretelui;
Infiltrant:
- ingrosarea peretelui;
- rigiditate, absenta peristalticii;
- distrugerea mucoasei;
- ingustatarea lumenului gastric » schir gastric;
Interventii conservatoare:
- vagotomie: totala (+ piloroplastie); selectiva;
- gastroenteroanastomoza: ansa jejunala la marea curbura gastrica;
Rezectii gastrice:
- partiale;
- subtotale: rezectie 2/3 distala + anastomoza gastro-duodenala,
gastro-jejunala;
- totale – anastomoza eso-jejunala;
Complicatii precoce
- dezunirea suturilor » peritonita: nivel hidroaeric subdiafragmatic
(rdgf. abdominala simpla);
- ocluzii: rdgf. abdominala simpla;
- fistule: examinare cu substanta de contrast hidrosolubila;
Complicatii tardive
Sindroame functionale
-- sindrom
reflux gastro-esofagian:
de ansa aferenta:post gastrectomie
staza polaraaferenta;
baritata in ansa superioara;
- sindrom de ansa eferenta (dumping syndrome): evacuare precipitata
si distensia accentuata a eferentei;
29
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 29/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Sindroame organo-functionale
- gastrita bontului;
- stomita, jejunita;
Afectiuni organice
- invaginatia acuta/cronica a ansei aferente/eferente;
- prolapsul mucoasei gastrice;
- ulcerul peptic: gura de anastomoza, ansa eferenta (primii 5 cm);
- cancerul pe bont: recidiva; primitiv
61.Ulcer duodenal.
Nisa + anatomo-radiologice:
Forme modificarile mucoasei (edem, convergenta pliurilor)
Edematoasa:
- bulb nedeformat;
- nisa + edem periulceros = imagine “in cocarda”;
Forma edemato-scleroasa:
- contur bulbar cu incizuri si ancose;
- nisa + edem periulceros + benzi de fibroza in submucoasa
Forma sclero-edematoasa
- deformarea bulbului: stenoza, biloculare,
dilatatie pre-stenotica (“diverticul Cole”);
- identificare dificila a nisei;
Fenomene de insotire: - triada Barclay;
Complicatii:
- perforatie: pneumoperitoneu; penetratie
- hemoragie digestiva;
Ulcer duodenal post-bulbar
- obs. Sdr. Zollinger-Ellison;
- sediu: D2 supravaterian;
- nisa + spasm de insotire (“perla pe ata”);
63.Clisma baritata.
Tranzitul baritat: 600-900 ml suspensie baritata, urmarire in fluoroscopie, rdgf. tintite, compresiune dozata,
contrast simplu/dublu contrast;
-pozitia anselor, pliuri, calibru;
Enteroclisma: tub nazo-gastric pina la unghiul Treitz, contrast simplu,
dublu contrast, fluoroscopie + rdgf. tintite;
»modificatori de comportament:
• acceleratori ai tranzitului: lichide reci, neostigmina, metoclopramida;
• inhibitori ai tranzitului: Buscopan, morfina, codeina, atropina;
-pozitia anselor, aspectul mucoasei, calibru;
64.Ocluzia intestinului subtire-aspecte radiologice.
OCLUZII INTESTINALE
Etiologie:
- mecanica (obturarea lumenului digestiv);
31
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 31/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Ocluziile colonului
Semne generale:
- bula de gaz: voluminoasa, inaltime > largime;
- arcul gazos: volum > IS, numar redus/unic;
- boseluri: dilatatii haustrale;
- distantarea pliurilor: aparitia “pliurilor de flexiune” la cudura
anselor destinse;
Etiologie:
• Strangulatie:
- volvulusul sigmoidului: arc gazos voluminos, putin lichid, ocupa
intreg abdomenul;
- volvulusul cecului: dilatarea aerica a cecului, uneori in pozitie para-
vertebrala stinga; vidarea fosei iliace drepte;
• Obstructie: tumorala;
66.Boala Crohn.
Boala Crohn
Afectare granulomatoasa, idiopatica, evolutie cronica, adult tinar;
Sediu: predilect ileon terminal;
Dg. Imagistic: explorare cu substanta de contrast + imagistica
sectionala (ecografie, CT);
Evolutie:
Debut:
- edemul mucoasei: aspect fin granular;
32
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 32/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Tuberculoza ileo-cecala
Afectiune inflamatorie specifica, localizare predilecta pe ultima ansa ileala si portiunea proximala a
colonului;
Cale de diseminare: hematogena, alimentara;
Dg. Imagistic: enteroclisma, tranzit baritat;
Debut:
- ansa ileala dilatata, hipotona; edem al mucoasei: pliuri ingrosate,
neregulate;
- hipertrofia foliculilor limfatici: imagini lacunare multiple, nodul
de alarma;
Perioada de stare:
- ulceratii prin necroza de cazeificare a foliculilor;
- ulceratii multiple, in “buton de camasa”;
- “string sign”
Evolutie:
- reactie de fibroza, cu stenoze, scurtari, retractii si fenomene
obstructive asociate;
- retractia marginii externe a cecului “cec amputat”, valvula
ileo-cecala beanta; Forma pseudo-tumorala: asemanatoare cancerului vegetant;
Examinarea CT:
33
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 33/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Rectocolita ulcero-hemoragica
Afectiune inflamatorie cronica, cu etiologie necunoscuta si evolutie in pusee;
Dg. Imagistic:
• Radiografia abdominala simpla:
- prezenta megacolonului toxic (contraind. pentru clisma baritata);
• Clisma baritata:
- prezenta, extinderea bolii +/- complicatii;
- modificari functionale: hipertonie, hiperkinezie, modificarea
haustrelor;
- modificarea mucoasei: aspect granular, edemul mucoasei;
- ulceratii: pete opace (fata); imagini de aditie (profil);
- profil: spiculi, forma de “T”, “buton de camasa”, contur dublu
al-colonului;
modificari de tip polipoid: imagini pseudo-lacunare (regenerarea
mucoasei);
Cronicizare:
- disparitia reliefului mucoasei, scurtarea segmentelor colice,
deschiderea unghiurilor colice, lipsa haustratiilor;
- stenoze tubulare (microcolon);
Complicatii:
- megacolon toxic;
- perforatii (in peritoneu sau organele vecine);
- stricturi;
- potential de malignizare;
1.RADIOGRAFIA STANDARD
2.ULTRASONOGRAFIA
3.COMPUTER TOMOGRAFIA
4.SCINTIGRAFIA
5.IMAGISTICA cu Rezonanta Magnetica (IRM)
7.PORTOGRAFIA
6.ARTERIOGRAFIA
RADIOGRAFIA STANDARD
INDICATII:-REDUSE=>informatii putine:
-calcificari patologice (CHH,hematom,tbc);
-hepatomegalia;
-suspiciune abces,chist hidatic;
-orice abdomen acut=>examineaza si ficat !
ASOCIERI:-bariu-pasaj eso-gastro duodenal;
-ultrasonografia
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII:TOATA PATOLOGIA HEPATICA
MOD B:cele mai multe date asupra:-dimensiunilor,
structurii,contururilor,impedantei acustice etc.
MOD DOPPLER:-studiul hipertensiunii portale;
-caracterizarea vaselor tumorale;
-control post-terapeutic:
-shunt porto-sistemic chirurgical;
-rad.interventionala-control dupa: -chemo-embolizare tumori maligne;
-TIPSS(TransJugular Porto-Systemic Shunt)
PORTOGRAFIA
METODE DE ABORD PRIN CATETERISM:
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-SPLENICA
-PORTOGRAFIA PERCUTANA TRANS-HEPATICA;
-PORTOGRAFIA TRANSHEPATICA TRANSJUGULARA
SCOP:-evidentierea varicelor eso-gastrice;
-tratamentul hipert.portale complicate cu HDS prin
metode de rad.interventionala:
-embolizarea varicelor;
-shunt portosistemic trans-jugular(TIPSS)
RADIOGRAFIA STANDARD
& BARIU-PASAJ G-D
INDICATII: PANCREATITA ACUTA=>”ansa sentinela”
PANCREATITA CR.=>calcificari,amprente,
-deformari cadru duodenal;
CANCER=>deformari (“cauciuc pe janta”);
-stenoze D II
ULTRASONOGRAFIA
INDICATII: TOATA PATOLOGIA PANCREATICA
MOD B -METODA DE ELECTIE INITIALA
-VIZUALIZEAZA DIRECT :
-dimensiuni,contur,structura,vase vecine;
-rasunetul patologiei:cai biliare,ficat (MTS).
-ghideaza punctia dg.& terapeutica.
MOD DOPPLER -STUDIUL VASELOR :a. mezenterica.
-vena porta, vena cava inf., vena mezenterica
COMPUTER TOMOGRAFIA
36
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 36/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
37
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 37/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
COLECISTOGRAFIA ORALA
TEHNICA:-s.contrast administrata per os cu 12-16 ore
inainte de radiografiere (Razebil,Endocistobil,ac.iopanoic).
-Radiografia hipoc dr.
-Prînz colecistokinetic (BOYDEN);
-radiografii seriate la 15’,30’,45’,60’.
METODA ESTE TOT MAI RAR FOLOSITA
(metoda “istorica”);
In prezent -INLOCUITA DE ULTRASONOGRAFIE.
COLANGIO-COLECISTOGRAFIA
ULTRASONOGRAFIA
METODA DE ELECTIE(US)
PENTRU EXAMENUL COLECISTULUI SI CAILOR BILIARE.
ARE AVANTAJUL VIZUALIZARII DIRECTE A: -peretilor,continutului
colecistului.;
-caii bilare principale si - ficatului,pancreasului- cu posibile leziuni
asociate;
-primul examen in examinarea pacientilor cu icter;
-metoda rapida,fara pregatire,in urgente=>colica biliara;
-ieftina;
-rezolva > de 90% din patologia colecistului si c.biliare.
DEZAVANTAJ
exaaminator. :metoda este operator –dependenta, acuratetea depinde de calitatea/calificarea medicului
Colangiografia percutana
CPT=Colangiografie Percutana Transhepatica = -metoda de opacefiere directa a cailor
biliare intra/extrahepatice,prin punctie ghidata radio-imagistic
Indicatii:icter obstructiv;numai dupa dg. US !(cai biliare dilatate);preferabil dupa decizia de drenaj percutan
nechirurgical,ghidat imagistic; Contraindicatii:ascita mare,diateze hemoragice
Tehnica:-reperaj US/fluoroscopic;
-anestezie intercostala spatiul X-XI (xilina 1%);
-punctie cu ac fin,din otel superflexibil,0,6 mm diam(22Gauge (tipCHIBA);
-injectie contrast iodat-opacefierea cailor biliare;
-radiografii/fluoro digitale;
CPT se practica ca prim-timp al tehnicilor de DRENAJ BILIAR/ENDOPROTEZARE A c.biliare.
38
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 38/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Colangiografia endoscopica
ERCP=Endoscopic Retrograde Colangio-Pancreatography
INDICATII:-litiaza canalara obstructiva-in scopul extragerii calculilor dupa sfincterotomie prealabila;
-icterele sec.pancreatitei cronice.
TEHNICA:-cateterism retrograd=>papila Vater sub control vizual & fluoroscopic (pe masa de scopie !);
-injectie contrast iodat diluat (120 mg Iod/ml);
-floroscopie/grafii tintite,pozitii PA-OAD-OAS.
COLESCINTIGRAFIA
-Injectie de preparat izotopic-Tc-99-HIDA (imino diacetic acid) i.v.;
-preparatul se concentreaza in hepatocite si este excretat in bila;
-scanare cu gamacamera la intervale de 10’;
-colecistul+c.b. apar normal la 30’;
-excretia in intestin la 60’.
In ictere obstructive,pasajul in intestin este absent si la 24h.
77.Litiaza biliara-diagnostic imagistic.
MRCP=Magnetic
METODA NOUA Resonance
DE VIZUALIZARE ColangioPancreatography
DIRECTA
ANATOMICA PRIN RECONSTRUCTIE COMPUTE-RIZATA A COLECISTULUI SI CAILOR
BILIARE
39
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 39/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
2. UROGRAFIA INTRAVENOASĂ
Pregătirea bolnavului -
-functie renala- (uree, creatinina), antecedente alergice
repaus alimentar(6 ore preexaminare);evacuare colon.
Substanţe de contrast - non-ionice + ionice.
Doză 30-40grame I (1 ml/kg corp - Odiston 75%)
Tehnică
a) Radiografii standard: abdomen în inspir + arie renală în expir,pre-injectare;
b) se injectează substanţa de contrast si se executa radiografii/fluorografii:
- la 1 minut - arie renală în expir - apare nefrograma
- la 5 minute - arie renală în expir - apare pielograma
- compresiune ureterala la nivelul promontoriulul sacrat : (excepţii-sugar, postoperator, suspiciunea
de obstrucţie, traumatism, ATS, etc),apoi radiografie
- la 10 minute - arie renală în expir
- la 15 minute - tot abdomenul fără compresiune
- post micţiune pentru a evalua drenajul tractului urinar superior + vol.rezidual vezical .
Se aplica regula timpului dublu: dacă la 2 ore e vizibilă nefrograma atunci următoarea radiografie
se face la 4 ore.
3.Suspiciunea de obstrucţie a joncţiunii pielo-ureterale:
- după radiografia la 15 min.în UIV standard- injecţie 20mg furosemid; apoi radiografie la 15
min.post furosemid.
- pacient normal - se elimină tot contrastul; distensia sistemului pielo-calicial - indică obstrucţie.
4.Nefrotomografie: vizualizare mai bună a conturului renal, utilă în traumatismele renale şi cînd concentraţia
contrastului este mică.
5.Insuficienţă renală - UIV =contraindicata la uree>0,80mg/%0
UIV-ANATOMIE NORMALA
Diametrul longitudinal renal L= 13 cm Diametrul transversal renal B = 6 cm.
1 - Inclinarea axelor renale - 10°, fata de axul longitudinal
2 - Distanta polilor renali fata de axul corpului:
- 4-5 cm - polul superior
- 6-9 cm - polul inferior
3 - Diametrul ureteral - 3-7 mm.
(VALORI MEDII = ADULT)
3. ULTRASONOGRAFIA
Rinichi - indicaţii
- diferenţierea maselor solide de cele chistice
diagnosticul tumorilor benigne si maligne;
- identificarea dilataţiei sistemului pielo-calicial;
-studiul a.renale si ramurilor-US Doppler color;
- monitorizarea rinichiului transplantat;
- ghidarea punctiei percutane diagnostice/terap.;
Vezica urinară-diagnostic in tumori, diverticuli, litiaza;
Prostată – adenom,abcese,chisturi,cancer.
NB.Examinarea US a pelvisului este optimala prin metoda endosonografica-transrectala
4. TOMOGRAFIA COMPUTERIZATĂ
Indicaţii: TOATA PATOLOGIA RENALA.
- traumatisme
- diagnosticul pozitiv şi stadializarea tumorilor maligne;controlul post-nefrectomie in cancer;
- ghidarea punctiilor/drenajelor percutane;
- controlul rezultatelor embolizarii renale ;
- CT spiral - detecţia calculilor ureterali
- studiul vaselor renale( in HTA, etc.)
5. ANGIOGRAFIA cu Rx
Indicaţii:
-evaluarea stenozei art.renala-in HTA reno-vasculara;
-diagnosticul si tratament interventional in leziuni vasculare: fistulă AV, angiom, anevrism
-in procedurile intervenţionale: angioplastie, embolizare.
- la donatorul de rinichi înaintea transplantului;
- chirurgia rinichiului în potcoavă;
-in diagnosticul litigios prin alte metode neinvazive din tumori,chisturi complicate,abcese etc.
6. FLEBOGRAFIA Indicaţii:
- aprecierea extensiei tumorale în VCI;
-reperaj in recoltarea de renină din vena renală;
- localizarea unui testicul necoborât.
41
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 41/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
DE NUMĂR
1. Agenezia renală - poate fi:
- bilaterală - incompatibilă cu viaţa.
- in utero - echografie -> oligohidramnios
- la naştere - sdr.Potter: hipertelorism, micrognaţie, inserţie joasă a urechilor.
- unilaterală - rinichiul controlateral este hipertrofic, eventual malrotat sau chiar ectopic .
Dg.pozitiv: echo + angiografie.
2. Rinichiul supranumerar
- exista un al treilea: rinichi (sau chiar al patrulea in caz de bilateralitate), mic, rudimentar, situat in
loja renala sau ectopic.
- rinichiul are parenchim si capsula proprie, sistem excretor si vascularizatie separata.
42
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 42/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
DE MĂRIME
1.Rinichiul hiperplazic – rinichi marit de volum, la care se exclude orice cauza dobandita de hipertrofie;talia
renala si marimea cavitatilor excretorii sunt marite, cu forma, topografie si functie normala;hiperplazia
congenitala trebuie diferentiata de hiperplazia compensatorie ce insoteste agenezia sau hipoplazia renala.
2.Rinichiul hipoplazic:- scădere a masei parenchimatoase dar cu arbore pielo-calicial si functie renala
normale;artera renală este mică, ureterul este normal.
Diagnostic diferential:- rinichiul atrofic secundar - de cauza vasculara sau inflamatorie (post-
nefritic).
DE POZIŢIE
1.Ectopia renala
- ectopia caudala (lombara,iliaca,sacrata), cea mai frecventa. Artera renală emergenta din art. iliace,
ureterul este scurt. Dg.diferential: ptoza renală,in care ureterul are lungime normala .
- rinichiul intratoracic mai frecvent pe stânga şi trebuie diferenţiat de o eventuală poziţie anormală
cauzată de o hernie diafragmatică.
- ectopia încrucişată - unul din rinichi migrează în partea controlaterală şi de obicei se uneşte cu
polul
2. inferior al celuilalt rinichi;ureterul se varsă normal în vezica urinară.
Malrotatia
- relaţia anatomică bazinet - parenchim renal este anormală: bazinetul este rotat anterior, eventual
lateral.
Dg. dif. cu formatiuni expansive ce produc deplasarea si rotatia rinichiului.
ANOMALII DE FUZIUNE
Rinichiul in potcoava:
- rinichii sunt uniţi la polul inferior prin istm parenchimatos sau fibros.
- UIV - rinichii au poziţie verticală cu axul divergent,
- bazinetul este rotat anterior ( hidronefroză moderată)
-- ureterele
caliciile sunt orientate postero-intern
au emergenta atipica
- CT - apreciază istmul: fibroză sau parenchim(capteaza contrast iodat daca este functional;
- evidentiaza complicatiile - litiaza, infectii, tumori
Vascularizatia provine din ramuri arteriale multiple; istmul este supleat de ramuri din a. iliaca
comuna;harta vasculara preoperatorie este obligatorie-prin Angio-IRM,angio-CT sau aortografie prin
cateterismSeldinger
RINICHIUL POLICHISTIC
TIP INFANTIL – boala autosomal recesiva ce determina dilatatii chistice ale tubilor colectori;afecteaza si
ficatul – fibroza periportala si dilatatii ale cailor biliare intrahepatice;boala este agresiva, se manifesta de la
nastere si determina o supravietuire de doar 4-8 ani fara dializa/transplant renal.
- UIV - rinichi măriţi de volum cu nefrogramă intarziata, densă, cu aspect striat şi vizualizare slabă a
arborelui pielo-calicial; uretere cu aspect normal.
- US - rinichi măriţi de volum, simetric, bilateral, forma nemodificată, echogenitatea crescută.
Vizualizarea afectarii hepatice.
Are valoare deosebită pentru diagnosticul prenatal al bolii: rinichi măriţi de volum, echogenitate
crescută, oligohidramnios, lipsa fluidelor în vezica urinară.
RINICHIUL POLICHISTIC
43
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 43/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
TIP ADULT :boala autosomal dominanta; clinic apare la 30-50 ani prin HTA, hematurie, durere –
nefromegalie; 1/3 cazuri prezinta chisturi hepatice, rar pancreatice, splenice, pulmonare. 10% pacienti au si
anevrisme cerebrale.
- UIV - rinichi măriţi de volum, contururi boselate, calicii dilatate, alungite şi curbate după
dimensiunile chisturilor. Imagini radiotransparente la nefrotomografie - chisturile nu comunică cu caliciile.
-US - imagini transsonice cu pereţi subţiri şi întărire de ecou posterioară.
- CT - multiple formaţiuni cu densitate apropiată de cea a apei care nu îşi cresc densitatea post-
contrast;depisteaza complicatiile :litiaza, suprainfectii, hemoragii intrachistice şi degenerare malignă
- IRM:diagnostic de maxima fidelitate,fara contrast;meetoda se aplica si cazurilor cu uremie
secundara,fara riscuri
Cauze favorizante:
compoziţia genetice,metabolice,factori
calculilor determină radiodensitateade mediu;
Calculi radioopaci:
- 70%- oxalat şi fosfat de calciu - densitate mare,contururi precise,mărime şi forme diferite;
44
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 44/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
Este secundară unui focar pulmonar sau osos; diseminare hematogena post-primara in corticala sub capsular.
Clinic :antecedente tbc, piurie, hematurie, disurie
Debut in corticala ,extenzie posibila in ureter, vezică, vezicule seminale, epididim,testicul.
Evolueaza in urmatoarele stadii:
Stadiul I - noduli miliari, nu se vizualizează imagistic
Stadiul II - noduli productivi situaţi în zona papilelor caliciale;
CT - mici zone hipodense in medulara,jonctiune cu corticala;
Angiografie : distorsiunea arterelor arcuate
NB.In aceste stadii boala nu se deceleaza deoarece este pauci/asimptomatica .
CAUZE:
- bazinet: calcul, tumoră, infecţie, compresiune extrinsecă
- lumen ureteral: litiază, cheag, puroi, corp străin
- perete ureteral: obstrucţia congenitală a JPU, tumoră, strictură inflamatorie sau infecţioasă, edem,
ureterocel
- extrinsec: fibroză retroperitoneală, endometrioză, lipomatoză pelvină, sarcină, tumori maligne de
vecinătate
Obstrucţia acută: nefrogramă densă, pielogramă întârziată, mărire de volum a rinichiului, dilataţia moderată
a sistemului pielo-calicial
Obstrucţia cronică: dilatare majoră a sist. pielo-caliceal, rinichi mic sau mare, nefrograma nu persistă,
corticala subţiată, pielogramă vizibilă dependentă de funcţia renală
1. OSTEOM
ORIGINE: Tesut osos adult, supercompact, benign.
CLINIC: lent evolutiv; nu metastazeaza !
SEDIU: sinus frontal, oase craniene.
ASPECT RADIOLOGIC: osteocondensat, compact, intens opac, omogen, oval / rotund, contur policiclic;
DG. DIFERENTIAL: meningiom osteoplastic.
VARIANTA: OSTEOMUL OSTEOID=>unii anat.patologi sustin ca este o displazie sau osteita cronica si
nu tumora…!
SEDIU: diafiza os lung
ASPECT: focar osteolitic 4-10 mm (NIDUS), cu sechestru mic central; hiperostoza / scleroza in jur,
bombeaza subperiostal, in partile moi.
46
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 46/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
2. FIBROM
ORIGINE: Tesut conjunctiv neosificat-intraosos
SEDIU:-metafiza / diafiza oaselor lungi
-mandibula=>”epulis”
ASPECT RADIOLOGIC:-zona osteolitica, cu inel net de scleroza in jur;
-contur ciclic
-osul adiacenr nemodificat
-fara reactie periostala.
3. HEMANGIOM
ORIGINE: VASCULARA; BENIGNA.
HISTO.PAT.: tip capilar, tip cavernos
SEDIU:-CRANIU- tip capilar; VERTEBRE- tip cavernos;
ASPECTE RADIOLOGICE:
-Tip capilar=osteoliza, rotunda, circumscrisa de inel opac, cu septuri opace radiare (“spite de roata”)
-Tip cavernos:-vertebra modificata ca structura (fagure, palisada, grilaj), forma (turtire cranio-
podala,”butoi”); discuri vertebrale intacte; SE COMPLICA CU FRACTURA INTRASPONGIOASA/
INFUNDARE=VERTEBRA PLANA (CALVÈ).
4. OSTEOCONDROM
ORIGINE: TESUT CARTILAGINOS NEOSIFICAT
SEDIU: oase tubulare: falange, matacarpiene
TIPURI: -central = encondrom
-periceric = eccondrom
ASPECTE RADIOLOGICE:-lacuna ovalara, net delimitata, cu inel fin de sleroza periferica; absenta
reactiei periostale.
Condroame multiple = boala Ollier
5. TUMORA CU MIELOPLAXE
SEDIU: (CELULEfemur),
epifiza oase lungi(tibie, GIGANTE)
os plat.
ASPECTE RADIOLOGICE:-zona osteolitica cu septuri fine, (“bule de sapun”), bombare periostica epifizo-
metafizara,
-aspect multiloculat, contur net corticala subtiata dar vizibila, aspect de “os suflat”
EVOLUTIE: -PUSEE OSTEOLITICE=>septurile se subtiaza/ raresc, dispar; corticala poate fi lizata
complet pe alocuri; tumora se extinde in partile moi; degenerescenta maligna.
DG. DIFERENTIAL: -mielom solitar, encondrom, chist osos essential
1. OSTEOSARCOM
ORIGINE: osteocit matur; monostic, monotop; agresiv, metastaze
TIPURI: osteolitic, osteoplastic
SEDIU: metafiza oaselor lungi; distruge corticala, invazie parti moi
ASPECT RADIOLOGIC: TIP OSTEOLITIC:- la debut- perferic sau central; lacuna cu contur neregulat
-pinten sarcomatos CODMANN (“triunghiul mortii”)=reactia periostala limitata + decolarea periostului /
distructie periostala;
TIP OSTEOPLASTIC: osteoliza + reactie periostala exuberanta, cu aspect radiar (“spiculi perpendiculari pe
diafiza”,in perie”); respecta epifiza
EVOLUTIE:- METASTAZEAZA RAPID (pulmon, creier, ficat)
- fracturi patologice; invazia articulatiei vecine.
2. CONDROSARCOM
47
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 47/51
7/14/2019 Subiecte Rezolvate Radiologie suub
1.SPONDILITA ANKILOZANTA(B.STRUMPEL-BECHTEREV)
DEBUT:sacro-iliac,periferic(genunchi),vertebral(C7-T1)
ASPECTE RX:DEBUT-ingustare,stergere,largire spatiu art.;-condensarea osului subchondral;-osteoporoza;
STARE -osificari ligamentare;-sindesmofite(ligam.perivertebrale anrtero-laterale);
TERMINAL(IV):-osificarea ap.ligamentar=>ANKILOZARE==> “bat de bambus”,”sina de tramvai”;-
cifoza dorso-lombara larga=> “pozitia schiorului”;
-artrite/artroze/ankiloze a articulatiilor mari:coxo-fem.,genunchi.
II.LEUCEMII;LIMFOAME
1)OSTEOPOROZA DIFUZA=>LEUCEMIA ACUTA(copil)
2)OSTEOSCLEROZA DIFUZA=>LEUCEMII CR.(adult)
3)LEZ.OSTEOLITICE VERTEBRALE=>INVAZIE DE LA GANGLIONII RETROPERITONEALI
=>ADENOPATIILE DIN LIMFOAME MALIGTNE:VERTEBRA”DE IVORIU”
http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-rezolvate-radiologie-suub 51/51