TUMORI BENIGNE

• Localiz: epit pavim ± keratin,

tranzitional si tb epit cu prolif
PAPILOM intraductala (glanda mamara).
• M: pediculata ≠ sesila; neteda ≠
rugoasa; unica ≠ multipla-
papilomaoasa.
• : acantoza cu Hkeratoza.Dermul=axe
conj-vasc.
• Evolutie: ulcerare, infectii secund
• - condilom - asociere de prolif epit cu
infiltr inflamator limfomononulclear.
• - cheratoacantom (moluscum
sebaceum) in reg expuse la soare, la ♀
albe de 50 ani. M: nodul cutan neted,
centru ombilicat dat gramezi de
cheratina, sau nod multipli.
• : insule, cordoane de cel epidermoide
care patrund in dermul superf; nr
▼mitoze, mitoze atipice abs;
keratinizari voluminoase centrale;
infiltr inflam=granulomatos cu celule
gigante in faza proliferativa. Evolutie:
regresie lenta pana la vindecare

HE, 40x
 DIAGNOSTIC DE ORGAN: PIELE

Epiderm

Derm

Glande sudoripare
Folicul pilos
Diagnostic de leziune- papilom
Ax conjunctivo-vascular
Epiderm ingrosat
Sectiune longitudinala
Sectiune transversala
Hiperplazia celulelor stratului bazal epidermal
Figura mitotica
Acantoza
Hipergranuloza
Hipercheratoza
 TUM EPIT BENIGNE /POLIPII NON-
• NEOPLAZICI
=format exofitice la supraf muc (nas, tub dig, endom), etc.,
pot fi pediculati ≠sesili, unici ≠ multipli, ne-neoplazici ≠
neoplazici
• a) polipi hiperplazici. : gl cu epit secret dif,festonat; tes conj
= separa gl, abundent; cel inflam=in lamina propria a
mucoasei.
• b) polipi juvenili (hamartomatosi)=compon ale mucoasei N,
dispuse aN; unici sau multiplii.~dg la 5 ani. ~sindr ereditar,
localiz in rect colon. : gl dilat chistic cu stroma abund si
inflamatie. Evol: ulcera;torsiona, infarctiza, autoamputa si
elim.
• c) polipi Peutz-Yegers=hamartomatosi (b autozom
dominanta). M: unici, multipli, pe traiectul int s  tub dig + cu
pigm "cafea cu lapte'' cutaneo-mucoasa (buze, mucoasa
bucala, fata, organe genitale, palme). : str ramif, de tes conj,
si m n acoperite de epit intest N. Tum n-are potential malign,
dar insoteste cc de pancreas, san, ovar, uter, pulmon.
• d) Polipii inflamatori: boala Crohn (enterita cronica
segmentara) = reepit a ulceratiilor.  = central tes conj cu
infiltr inflam granulomat acoperit de epit regenerativ /gl
dilatate chistic.
• e) Polipii limfoizi = proem ale mucoasei, sec Hplaziei reactive
a tes limfoid al mucoasei (local sau difuz la copii)
 TUM EPIT BENIGNE /POLIPII
• NEOPLAZICI
Polipi (adenom) tubulari
(maxim 25% vilos);
: gl uniforme: cel=inalte, slab
dif mucosecr, nucl pseudostr:
nu depaseste muscularis
mucosae. Stroma
conj=saraca. Se pot transf
malign; sub 1 cm, tm = 1%
peste 2cm, tm = la 40% ).
• b) Polipi (adenom) vilosi, >l0
cm. M:sesili lobulati ulcerati
sau hemorag.  : > 50% au
strat papilara de epiteliu inalt,
mucosecretor, pe axe
fibrovasc Dat secr proteice
abund=hproteinemie
hipohalbumin, hemorag: este
o lez precc.
• c) Polipi (adenom) tubulovilosi:
compo viloasa 25 - 50 %
 TUM EPIT BENIGNE/ ADENOMUL

• modele gl, fara reproducerea model parenchim, a gl

exocr sau endocr unde se form;
• cel epit tum=pe 1 - 2 str,mb intacta
• M: noduli unici /multipli, incapsulati, de dimens variabile.
• : cel tum dispuse in travee (adenom trabecular -hepatic,
pancreatic, etc.)
• sau tubular (in glanda mamara, de la epiteliu tubular
renal, etc.).
• Unele gl= dilata chistic: chist adenom seros sau mucos
de ovar;
• ± proiectii digit cu ax conj-vasc: adenom papilifer seros
sau mucos de ovar
• apar dilatatii chistice: chist adenom papilifer seros sau
mucos de ovar.
•
• Tum dezv din gl endocr pastreaza fct secret:
aparitia unei hiperfctii endocr:
• tiroida: Htir-ism;
• paratiroida: osteodistrofie fibroasa;
• adenohipofiza – celulele acidofile dau
acromegalie, iar celulele bazofile dau sindromul
Cushing.
• se pot insoti de prolif altor tesuturi,
• de exp: tesutul fibros: fibroadenoame sau
adenofibroane peri-si intracanalar de glanda
mamara;
• componenta epiteliala imprastiata in stroma
mixoida, condroida, osteoida defineste adenomul
pleomorf de parotida.
FIBROADENOM MAMAR
Femei vârste cuprinse între 25 - de 35 de
ani
•Hormon-dependent (estrogen) leziune
solitara nodulara
•Macroscopic:
• Ferm , nodul , bine circumscris , ( φ ~ 1-
4 cm ) , mobil
• Strălucitor suprafață si textură dură
•Microscopic:
• Componenta epitelială
• Componente stromala
• 2 tipuri histologice:
• Pericanalicular
• Intracanalicular
•Immunohistochemistry:
• Estrogen receptor
• Progesteron receptor
• Cytokeratin (CK)
•Fibroadenom juvenil : un tip specializat
de fibroadenom ,
adolescenți , formând mase uriașe ,
care sunt în mod frecvent de aceeași
dimensiune sau mai mare decât sanul
DIAGNOSTIC DE ORGAN: GLANDA
MAMARA
DIAGNOSTIC DE ORGAN: GLANDA
MAMARA
Lobul mamar
Acini Duct
Diagnostic de leziune: fibroadenom mamar
Capsula fibro-conjunctiva
Parenchim tumoral
Fibroadenom intracanalicular
Aspect de “coarne de cerb”
Fibroadenom pericanalicular
 TUMORA MIXTĂ DE PAROTIDĂ
(ADENOMUL PLEOMORF)
• Reprezintă 65-80% din tumorile glandelor salivare majore.
• Apare cel mai frecvent în decada a 5-a şi a 6-a, cu o usoara
predominanţă feminină.
• De obicei este unică, dar poate fi multiplă, uni- sau bilateral.
• Excizia tumorii poate fi dificilă prin învecinarea cu nervul facial şi
datorită micilor proiecţii ce se pot extinde la distanţă de masa
principală.
• Recidivele sunt frecvente şi apar uneori după zeci de ani de la
prima excizie.
• Aproximativ 2% din adenoamele pleomorfe, de obicei recidivante,
se transformă malign.
• Macroscopic, tumora este fermă,
elastică, nodulară, net delimitată
de o capsulă conjunctivă.
• Pe secţiune este albă sau gri, cu
zone de aspect hialin sau
mixomatos, uneori ferma, albastru
translucid – zone condroide.
• Microscopic, se evidenţiază
elemente epiteliale ce formează
ducte, acini, tubi neregulaţi sau
insule, plaje celulare; frecvent
celulele mioepiteliale, mici,
întunecate, fusiforme, mărginesc
epiteliul cuboidal, creând două
straturi distincte de celule.
• De asemenea, se pot evidentia arii
de ţesut mixoid lax care poate
include insule cu matrice
condroidă şi, mai rar, matrice
osoasă
FIBROMUL
• Def: Benign, nodular, fibros
• Originea in tesutul conjunctiv
• Ubicuitar, frecvent
• M: nodular, bine delim, incaps.,
alb - roscat, sidefiu sticlos cu =
n-mm  l0 - 15cm; la sect =
vartej/ fascic, consist variabil
• : celule fuziforme (fibroblasti)
dispusi in vartej, stroma colagena.
• În funcție de conținutul lor de
colagen
• dur( contin mult colagen )
• moale ( contin multe celule )
• IHC : vimentin
• Tipuri : dermatofibrom ,
elastofibrom (conține multe fibre
elastice detectabile cu colorant
Weigerts )
• Fibromatoza - pseudo - tumori
benigne (profunda sau superficiala )
 PSEUDOTUMORI - PROCESE REPARATIVE
SAU REACTIVE (FIBROMATOZE)
• Xantogranulomul.
• =din lipide si multe histocite
• M = in retroperitoneu () dar si in rinichi. pulmon, mediastin sau
mezenter: Dg dif: sarcom; malakoplakia = xantogranulom ca raspuns la
infectii; pot fi inconjurate de saruri de Ca, corpi Michaelis - Gutmann.
• Dg dif: necroza grasa.

• Mixomul
• masa gelatinoasa, albicioasa, lucioasa ce afecteaza mandibula, reg
intramusc a coapsei si umarului:
• cresc  ( mai mari de 10 cm ) si pot mima sarcoame.
•  subst"mucin-like" cu cel imprastiate, alungite;
• 25% dintre bolnavi au in antecedente un traumatism.
• Fasciita nodulara (pseudosarcomatoasa)
• M= partea sup a corpului / antebrat si trunchi;
rar pe extrem inf.
• la orice varsta, la adultii tineri, ambele sexe;
• nodul subcutanat (rar mai profund );
• rar > 3 cm, de obicei in tensiune, descoperit
recent (1 sapt - 2 luni).
• Aprox 30-50% din bolnavi isi amintesc de un
traumatism.
•  densa celularitate cu mitoze  confuzii cu
sarcoamele
• Dg. dif = sarcoame; miozita proliferativa si
osifianta (pe zonare, componenta inflamatorie).
• Miozita proliferativa
• proces de fasciita-like in m scheletic obisnuit > 50 de
ani.
• Degen si regen cel m striat = configuratii bizare 
confuzii cu rabdomiosarcomul
• Miozita osificanta
•  trauma directa pe m striati cu aparitia de os, cartilaj
sau ambele intedigitand cu fibrele musc la periferie =
raspuns reparator exagerat, in organizarea unui
hematom care s-a dezvoltat in muschi;
• >30 ani
• calcif apare intre 4 si 6 saptamani.
• : model de crestere = zonal:
• ariile bogat celulare, nonosificate tind sa fie plasate
central in timp ce osificarca = grd de maturit=la
periferie.
•  sunt ariile de hemorag.
PSEUDOTUMORI - PROCESE REPARATIVE
SAU REACTIVE (FIBROMATOZE)
 PSEUDOTUMORI - PROCESE REPARATIVE
SAU REACTIVE (FIBROMATOZE) / LEZIUNI
LOCAL AGRESIVE
• grup de neopl neincaps=invadeaza tes.
• extensia lez > excizie inadecvata.
• Tendinte la recidiva locala.
• Tum nu Mz, dar moartea = invazie str vitale.
• Tumora desmoida (fibromatoza):
• apare din fascia profunda, la niv umar, pelvis, gat sau peretele
abdominal ant.
• M: tum = cu o cicatrice alba. Interesant ca lez din per abdom apar
mai ales la femei tinere; contin receptori pt estr  terapia cu
tamoxifen.
• Contractura Dupuytren (in palma si planta)
• fibromatoza  deformari nodulare, locale, de obicei la cei cu ciroza
hepatica postetanolica.
• Boala Peyronie (afecteaza penisul) tes colagenic este
predominant si fibrocitele (~ cu o cicatrice prolif), infiltreaza m si
tes moale depasind limitele
• excizia  obisnuit recurente.
• Dermatofibrosarcomul protuberans = localiz pe
piele si subcutanat.
• M: tum=protuberanta, creste lent in derm si poate
deveni destul de mare. Initial se prezinta ca o placa
indurata din care apar noduli multipli, rosii sau albastrii.
•  = fibroblasti atipici de grade diterite si mitozele
aranjati neregulat la periferie si centru storiform,
patrund in grasimea subcutanata, uneori fascia si m
subiacenti. Epidermul poate fi atrofic, ulcerat, fara
acantoza.
• Prognostic: tumora tinde sa recidiveze, este greu de
controlat.
• Pentru a evita recurentele este necesara excizia
completa.
• rar Mz in alte org, dupa  recurente locale si dezv unei
clone maligne.
 LEIOMIOFIBROMUL UTERIN
• Leiomiofibromul uterin este cea mai frecventa tumoră benignă
(apare la una din 5 femei în perioada de fertilitate) hormono-
dependenta.
• Poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-metroragii sau
dureri prin compresia vezicii urinare.
• Macroscopic, tumorile sunt bine delimitate, rotunde, ferme, unice
sau multiple cu variate dimensiuni (5 mm – 15 cm).
• În general se dezvoltă în miometru, în mod excepţional în colul
uterin sau în ligamentele uterine.
• Tumorile pot fi localizate în miometru (intramurale), în apropierea
seroasei (subseros) sau în apropierea endometrului (submucos).
• Pot proemina în cavitatea peritoneală sau în cavitatea endometrială.
• Pe suprafaţa de secţiune, apare un model în vârtejuri pe seama
benzilor de muşchi neted.
• Tumorile mari prezinta arii galben-brun-roşcate, moi (degenerare
chistică).
• La vârste avansate (când se produce o regresie în postmenopauză)
masele tumorale atrofiate tind să devină colagenice, hialinizate, şi
uneori prezintă o calcificare parţială sau completă.
• Microscopic se constata o proliferare
leiomiomatoasa cu celule musculare
netede (cu nucleu “in trabuc”) dispuse in
vartejuri sau fascicule, incluse intr-o
stroma conjunctiva

Van Gieson , 100x

Smooth muscle actin, 100x

• Rabdomiomul tb f rara, care imita musc striata
scheletica;
• apare in limba sau venticuli, la sugari si copii
(reprezinta 40% din toate tumorile de la aceasta
varsta = hamartoame fetale derivate din
mioblasti cardici embrionari;
• 1/3 din bolnavi au si scleroza tuberoasa: tumora
este de obicei multipla mare, proem in cavit
cardiace).
•  : tum=din cel mari / contin glicogen abundent
si focal = miofibrile, maligne.
TUMORILE TESUTULUI ADIPOS / TB
LIPOM
• Lipomul = este cea mai obisnuita tum
de parti moi,
• ~ cu tes adipos, incaps cu mici
invaginatii in tes vecin;
• Definiție: tumoră benignă solida de tesut
gras , formata din adipocite mature , care
stochează grăsime într-o singura vacuola .
•  pe extremit, spate, poate fi mic sau
poate avea talii considerabile; frecvent
subcutanat sau submucos
• degenerarea in liposarcom nu este clar
documentata.
• imita perfect țesutul gras
• Variante :
• lipom atipic - dif . dg . cu liposarcom
bine diferențiat
• Lipoblastomul = lobulat, incapsulat,
apare exclusiv la sugari si copii; are o
evolutie benigna cu o scazuta rata a
recidivelor dupa excizia chirurgicala.

• Hibernomul= rar; ~ grasimea bruna a

anim care hiberneaza; apare din
grasimea multivacuolata, de la spate,
sold sau de la gat la adulti / la copii.
 TUMORI VASCULARE BENIGNE
HEMANGIOMUL
• Hemangiomul este o tumoră benignă vasculara ce presupune
proliferarea de vase sangvine capilare (hemangiom capilar) sau
vase adulte (hemangiom cavernos, frecvent în ficat).
• Macroscopic, apare subcutanat, pe mucoase, pe buze, în cavitatea
orală sau în viscere (ficat, splină, rinichi).
• Variază în talie de la câţiva milimetri la mai mulţi centimetri.
• La nivel cutanat are culoare roşie-albăstruie, putand fi plan sau
tuberos.
• Epiteliul de acoperire este de obicei intact.
• Un aspect particular il reprezinta hemangiomul pielii la nou-născut
(hemangiom juvenil), care creşte rapid în câteva luni, începe să
regreseze la 1-3 ani şi dispare la 5 ani în proporţie de 80%.
• Microscopic
• leziunea se caracterizeaza prin proliferarea unor
vase cu pereti proprii, delimitati de endoteliu, ce
formeaza mici cavităţi cu perete unistratificat,
dispuse plexiform, separate unele de altele prin
ţesut conjunctiv.
• Lumenul cavităţilor poate conţine sânge.
• Se pot evidentia vase adulte cu nucleii
endoteliului turtiti asezati pe o membrană bazală,
sau capilare embrionare (cu endoteliu cu nuclei
proeminând în lumen).
• IHC tumora este pozitiva la CD34, CD31, FVIII
HEMANGIOM

CD34, 100x
 =TUMORI BENIGNE OSOASE=
CLASIFICARE DUPĂ PARTICULARITAŢI BIOLOGICE ŞI
TIP EVOLUTIV

A. tumori benigne latente:

- crestere lenta odata cu
cresterea individului dupa care
se pot opri
- tendinta de vindecare spontana
- nu se malignizeaza niciodata
- se vindeca prin chiuretaj
B. tumori benigne active:
- crestere constanta si
progresiva
- zona reactiva de dimensiuni
mici
- nu se opresc din evolutie odata
cu terminarea cresterii
- tratament prin excizie
incluzand zona reactiva
C. tumori benigne
agresive:
- crestere rapida cu
agresivitate locala
- nu metastazeaza
- tumora se extinde prin
capsula in zona reactiva
- tratament prin excizia
tumorii cu zona reactivă si
o margine de siguranta
formată din ţesut sănătos
 TUMORI OSOASE BENIGNE
OSTEOM
• tumora benigna ce ia nastere din osteocite și
imită perfect osul lamelar spongios cu maduva
fibroasa
• tumora apare în oase care se dezvolta din
Desmocraniu
• atinge exclusiv craniul si oasele faciale -
sinusul frontal la orice varsta, predom la♂.
• Osteoame multiple=asociate cu polipoza intest
si tum tes moale (sindr Gardner).
• Clinic: asimptom pana interfera cu drenajul
sinus paranazale.
• crește încet expansiv
• Osteomul osteoid
• apare numai în diafiza oaselor lungi
• tineri ( < 20 ani) , cu un diametru < 1 cm .
• masa rotunda-ovala, cu o arie friabila, centrata
rosu-brun , ca un labirint neregulat de travee
osoase si cel gigant- multinucl, tes fibros si os.
Osteom osteoid , HE, 100x • o zona centrala , cu o matrice de osteoid delimitată de
osteoblaste
 OSTEOMUL OSTEOID - CLINICA

Durere:
- lancinantă
- cu paroxisme nocturne
- se calmează la
administrarea de aspirină
(AINS)
- tumefacţiile sunt rare
 RX OSTEOMUL OSTEOID
• condensare corticala
• in corticale se gaseşte o mica lacună,
nidus
 TRATAMENTUL CHIRURGICAL
AL OSTEOMULUI OSTEOID
= ablatia până în tesut normal:
- cuprinde zona de condensare şi nidusul
- există un risc de fractură!
= decopertare (unroofing)
 TUMORI OSOASE BENIGNE
• Osteoblastomul
• vertebre si oase lungi la tineri 30 - 40 ani.
• Clinic asimpt;
• Ex Rx lez inconj de os sclerotic si periost ingrosat.
• Unele tum=mase obstr si expansive.
• M = n cm.
•  prolif osteoblasti si ▲ prod osteoid.
• Osteoclastii si cel gigante =, in ariile cu extravasare
sg.
• Trat: curatarea leziunii.
 TUMORI CONDROGENICE
OSTEOCONDROMUL

• transmitere autozomal dominantă

• cea mai frecventă tumoră benignă
(45%), 12% din tumorile osoase
• se întâlneşte la copii si adulţi de ambele
sexe
1 - 2% degenereaza malign
localizare - în dreptul cartilajului de
creştere, zonele metafizare:
- epifiza superioara humerus (forma sesilă)
- epifiza inferioara femur 50%
- epifiza superioara tibie
tum are 1-n cm, pedicul cu supraf lobulata
proemina pe os, cu periost
, cel cartilag aliniate ca in epifiza N.
Stabilizare la vârsta maturitătii osului!
COMPRESIUNE VASCULARĂ SAU NERVOASĂ
PRIN DEZVOLTAREA OSOASĂ EXUBERANTĂ
 CONDROMUL
• T. benigna din tesut
cartilaginos cu potential de
malignizare
• Localizare: zona metafizara sau
metafizo-diafizara a oaselor
lungi
85% condroame centrale
15% condroame periferice
Varsta: 10multiple
Localizari - 50 de ani
(boala Ollier)
Sex: b/f = 1/1
Clinic: dureri si tumefactie
locala, dezaxari de membre,
fractura pe os patologic
 CONDROMUL
• Rx.: osteoliza rotunda sau ovalara, limite
nete, structura omogena sau trabeculatie
fina
• rare calcificari, corticala ingrosata
sau suflata.
• DOUA FORME: encondrom(central) si
eccondrom (periferic)
• A. P.: lobuli cartilaginosi, alb-albastrui, Encondrom
consistenta elastica, microscopic -
substanta condroida
• Diag. diferential: chist osos esential,
chist anevrismal, fibrom condromixoid,
fibrom osifiant
• Tratament: chirurgical
• - rezectie ptr. formele periferice
• - chiuretaj plombaj pt. formele
centrale

Eccondrom
 CONDROMUL
TRATAMENT

Rezectie si reconstructie cu grefa fixata cu placa si suruburi

 CONDROMUL
TRATAMENT

Rezectie + reconstructie cu proteza

 CONDROBLASTOMUL
• tumora cartilaginoasa benignă
• predominanta masculina 2/3
• reprezintă 2,5% din totalul tumorilor osoase benigne
• frecvent între 10 - 25 ani (75% din cazuri)
• localizare:
- epifiza oaselor lungi (80%)
- femur extremitate superioara si femur extremitate
inferioara
- tibie extremitate superioara
- humerus extremitate superioara
- bazin, picior, omoplat etc..
 CONDROBLASTOMUL
- CARACTERISTICI CLINICO-IMAGISTICE -
Clinic:
• durere
• tumefacţie locală
• redori articulare
• favorizează fractura pe os patologic
Rx radiologic = liza osoasă epifizară limitată:
- geode rotunde sau ovalare (2 - 4 cm)
- înconjurate de lizereu de condensaţie
(condensare periferică moderată
M rotund / ovala, cu arii chistice-hemorag. : prolif
de condrobl amestecati cu stroma fibroasa si mat
condroid;
Cel gigante multinucl si calcif+.
Trat
• chiuretaj
• plombare cu allogrefă, cauterizare termică sau
chimică
• rezecţie în localizarea costală

 recidive posibile, 5 - 20%

OBS. radioterapie, rar utilizată → în formele centrale

greu accesibile chirurgical
 TERATOMUL
• Teratomul este o tumoră disembrioplazică (chistică în 95% din
cazuri) cu originea în celulele germinale din două sau trei foiţe
embrionare.
• Tumora este bilaterală în 10-15% din cazuri.
• Celulele diferenţiază spre variate structuri somatice, producând
ţesuturi ce pot fi identificate ca piele, muşchi, grăsime, epiteliu
intestinal, dinţi, etc.
• O formă particulară o reprezintă chistul dermoid
ovarian în care diferenţierea se face pe toate cele 3
linii embrionare, creând o tumora chistică delimitată
de ţesut epidermic şi a cărui conţinut este sebum, fire
de păr, dinţi.
• Chistul dermoid are un aspect chistic unilocular de
dimensiuni variabile care la secţiune evidenţiază în
centru o masă cu aspect de sebum, amestecată cu
multiple fire de păr şi uneori dinţi (protuberanta
cefalica a lui Rokitansky).
• După evacuarea conţinutului chistic, peretele apare
subţire, opac, gri-alb cu zone calcificate, ce contin fire
de păr.
• Microscopic, peretele chistului este compus din
elemente diferenţiate de origine ectodermică (epiteliu
malpighian cu fire de păr şi rare glande sebacee),
zone de origine endodermică (epiteliu cubic) şi
structuri mezodermale (muschi neted şi insule
cartilaginoase).
 TERATOM

KL1, 100x
 TB ALE TECILOR NERVOASE
• tb subcutan / dermice (± peduncul); rar in profund tes
moi.
• Neurofibrom din cel fusiforme in "virgula" pe fond
mixoid
• Neurilemmoma (schwanom) incapsulata cu zone
mixoide / cu zone in palisada (model Antoni B si
respectiv Antoni A) si vase sg cu pereti grosi, hialinizati.
• 8-10% din tum intracraniene/nVIII (neuron acustic).
• Clinic, pierdere auz, dezechil, ameteli si ataxie;
surditate senzorioneurala.
• Progn bun / se face rezectie tum completa (daca nu,
recidive).
SCHWANNOM
• Neurofibromatoza (boala von
Recklinghausen)
• b autosomal dominanta, cu multiple
neurofibroame multiple pete "cafea cu lapte"
cutanate.
• Hamart din alte organe pot sa apara de asemenea.
• Tumora cu celule granulare
• tb~histogen cu cel Schwann~mioblastomul cu cel
granulare, dar fara orig musc a cel.
• ~ in derm, in arii submucoase (limba si Lx)
• compusa din cel mari, plate cu citopl fin granulara;
• concomitent=prolif a epit squam /poate simula un
cc squam
TB ALE TECILOR NERVOASE
 TUMORI PIGMENTARE BENIGNE
• Nevul nevocitic (alunita) tb din cel nevice si melanoicite. se identif 3
tipuri :
• ~ intraepid: la nivelul derm sup= insule si cordoane de cel nevice, ce
difera de melanocite: se grup in cuiburi, nu au procese dentritice, au
forma cuboidala, rotunda distinct delim, citopl palida si nucleu mare
rotund - oval vezicular sau palid cu granule de melanina, in contact cu
epiteliul. Unele cel au cantit variabile de melanina. In derm profund, cel
nevice = imprastiate si inconj de colag. Uneori, cel nevice pot fuzionacel
gigante multinucl (nevii maturi).
• ~ jonctional: cel nevice cu melanina = aranjate in insule in epider
profund; cel apar si in derm supr, cu extindere minima si in legatura cu
epit.
• ~ complex: trasaturi din ambele tipuri. Cel nevice =In epiderm si derm cu
prepond dermica. In 1/3 profunda a dermului + rad fire de par
=inconjurate de cel nevice, tum = congenit.
• Nevul albastru: M: nodul moale, mic, rotund sau oval, circumscris,
albastru spre negru, obisnuit apare pe fese, fata, membre sau oriunde.:
lez cuprinde tot dermul, contine predom cel fibrobl, fuziforme,
pigmentate; sunt prezente melanofagele grupate in benzi neregulate
extinse subcutan. Dermul arata fibroza si epidermul subcutanat = N.
Cul=albastra dat melaninei localizata profund.
• Nevul Spitz (neoplasm melanic benign cu celule nevice fuziforme si
epitelioide)
• M = nodul solitar rosu-brun, identificat initial la copii.  prolif cel nevice
fuziforme sau epitelioid, cu melanina, cu incl eozinofile (corpi Kamino) in
epiderm; mitoze=rare.
• Trat: rezectia leziunii este urmata de vindecare.
NEVI

Vim

S-100
 tm nemetastazanta, exclusiv cutanata,
cu predilectie localizata la fata (90%), de
obicei la varstnici, pornind din stratul
bazal al epiteliilor pavimentoase
keratinizate sau nu, sau din celulele
epiteliilor bulbului pilos.
 M: rotund-ovoida, de 1 - 1,5 cm; repede
ulcereaza marginile fiind usor
proeminente, cu baza ulceratiei rosie,
rosu cenusiu, atona (orice ulceratie la
fata, la persoane in varsta, care nu se
vindeca, dupa 3 sapt trebuie
investigata).
 : cel rup membrana bazala si patrund
in derm; sunt mici, cubcidale,
fuziforme, asemeni cu cele din stratul
bazal al epidermului; citoplasma este
intens bazofila, nucleii intens
tahicromatici cu multiple atipii si
mitoze atipice; la periferia insulelor,
cordoanelor, celulele sunt asezate
paralel, in palisada fata de celulele din
zonele centrale asezate neregulat
plexiform.
 Tumora are un prognostic bun (nu da
metastaze) si poate fi tratata, daca
adresabilitatea este inainte ca ulceratia
sau se extinda local, in straturile
subiacente (muschi, os, etc.)
 Cel mai  cc, din epit scuamos si metapl
 Macroscopic: prolif veget, ulcerate ±
cruste uscate. margini indurate,
infiltrate la baza
 Microscopic: prolif maligna dispusa in
plaje, insule, travee, inconjurate de o
stroma conj-vasc. Cel= poligonale, cu
citopl eozinofila, nuclei mari cu
nucleoli proeminenti, mitoze atipice;
este prezenta keratinizarea, in"foi de
ceapa" sau perle ortokeratozice sau
perle parakeratozice= cc sc bine
diferentiate
 Cand in tm diferentierea spre
keratina=intracel (diskeratoza)=cc
scuam putin diferentiat
 Cand in tm diferentierea spre
keratina=abs= cc scuam nediferentiat.
 Cu cat tum=mai anaplazica (atipii si
mitoze , fara perle) cu atat tum=mai
agresiva.
 Tm a epit cavitare si a epit parenchimatos
 Clasif tm = in functie de sediul tumorii primare, tipurile histologice, gradul de
diferentiere, caracterul mucosecretor, numarul de mitoze atipice, necroze,
hemoragii ete.)  microscopic, sunt:
 -AK nesecretant - lumene glandulare atipice, invazie prezenta in tesutul
subiacent;
 - AK mucosecretant (mucipar), in organele in care se secreta in mod
obisnuit mucus de epiteliul lor (colon, ovar) / aspect de "inel cu piatra"; M
= aspect gelatinos (encefaloid);
 - chistadenocarcinom: lumene gl dilat delim de epit malign, de avar, de
pancreas ete; cand sunt prezente formatiuni digitiforme pe suprafata
interna (dar mai ales externa) a tumorii = chistadenocarcinomul papilifer
de ovar sau de tiroida (fara transformane chistica).
 - schirul in gl mamara, stomac, prostata=tm dura, dat excesului de stroma;
cel tum = in cordoane de 2-3 cel; tum au prognostic mai bun datorita
barierei stromale;
 - cc parenchim mai  in ficat (hepato si colangiocc) si rinichi (AK cu celule
clare - tum Gravitz).
 - tm din cel germ (in testicul si ovar): seminomul: cel cu citopl bogata in
glicogen; ccl embrionar: cel mari, nedif cu atipii, celule gigante, monstr
 - cc endocrine = in tir,CSR (carcinoame papilare, faliculare, medulare etc.)
 KL1 (+)
 Def =tm solid ped si 5% din tm adulti; lez invad tes si au capacit de Mz.
 M: solitare, localiz profund,> Localiz = extremit si retroperit;~carne de
peste
 Criterii de malignitate: locul de origine, varsta bolnavilor, locul de origine
a tumorii si histologia = fact predictivi. Criterii pt tm variaza: de exp
t.uterine de mn = sarcoame: rata mitotica este de 10/10 campuri mari
(x400)scopice.
 Evaluarea sarcoamelor
 Grading: gradul de diferentiere , rata mitotica si, de necroza-hemoragie.
Tm de grd ▼ (bine diferentiate, cresc lent),au o evolutie mai buna decat
tm grad ▲ (inalt mitotice). Rabdomiosarcoamele, angiosarcomul ,
sarcomul sinovial = considerate de gradul III
 Staging: 4 stadii legate de grading (stadiul I, II si III) si Mz (stadiul IV).
 Talia: de regula, tumorile mici (sub 5 cm) sunt mai favorabile.
 Sarcoamele, tipic, Mz omogen, cel mai  in plaman si ficat
 Progn: subtip , profunzime, talie si grading. T.superf si mici =progn bun.
 Rata de suprav=▲: suprav peste 5 ani, se apropie de 70% dat terapiei.
 Tratament: = combinatie de:
 excizie chirurgicala:
 pt tum localizate excizie larga cu margini de 1-
2 cm in jurul tumorii;
 radioterapie: utiliz postop sterilizeaza local
patul tum si trateaza recidivele tumorale ( se
extind spre margini);
 Chimioterapie sistemica = utiliz pt prevenirea
MZ hematogene subclinice; din nefericire doar
rabdomiosarcoamele = raspuns favorabil la
chimiterapie.
 apare la copii si este
neobisnuit la adulti.  = cel mai  sarcom al adultului, mai 
Are o celularitate la barbati la orice varsta.
inalta, celulele  M: pe extremit (coapsa), cap, gat,
tumorale sunt retroperitoneal de obicei mare (10 cm).
fuziforme; uniforme Pe supraf de sectiune= alb-brun-
inchis. Necr si hemorag = obisnuite.
fara pleomorfism, dar
cu o moderata spre
 : amestec de “fibroblasti” (aranjati in
inalta rata mitotica; model stonform sau in spite de roata)
si histocite;  miofibroblasti. Cel
este capabil de maligne = pleomorfe, nuclei
metastaze hematogene; hipercromi, mitoze anormale si cel
 Dg dif: histocitomul gigante bizare; este, cel mai polimorf
fibros malign prin sarcom.
absenta  Dg.dif Arii ~ pot fi ocazional in alte
pleomorfismului; de sarcoame (condrosarcomul
fibromatoze prin dediferentiat are o suprafata de
celularitatea bogata si secretie translucida cu arii mai putin
rata mitozelor. cartilaginoase, dar tumorale) Tumora
isi pierde diferentierea in procese de
progresie tumorala. Acest fenomen
poate insemna ca HFM este un tip de
patologie finala comuna in histologia
sarcoamelor.
 Liposarcomul
 =sarcom  la adulti; tum=mare, bombata, cel  la coapsa sau
retroperitoneal.
 : mixoid=cel mai obisnuit sau nemixoid: cu cel rotunde si tipul
pleomorfic.

 Liposarcl mixoid = prolif lipoblasti, vasc proeminenta cu aranjam

plexiform al capilarelor, tip intestin de pui si matrice bogata in MPZ; de
obicei hipocel;
 Progn: bn cu tm nemixoide (grad mai mare de agresiv) = au Mz mai 
decat cei cu liposarcoam mixoid (grad scazut).
 Trat in functie de tipul histologic si extinderea tumorii.
Liposarcomul mixoid infiltreaza local, desi M = incapsulata  excizia chir =
larga este tratamentul de ales (daca se-face o simpla excizie, sansele de
recurenta sunt inalte). Amputatia unei extremitati se poate face cand
excizia locala nu se poate realiza sau leziunea recidiveaza.
 Irad = folosita ca terap adjuvanta: se fac iradieri postop pt a ▼ recurenta
loc.
 Liposarcoma of the thigh, F,  Same case, cut section,
78 years, 5 kg, 40 cm, 9th soft, jelly like tumor with
recurrence in 20 years! hemorrhage
 Lipoblasts embedded in a myxoid  Capillaries with crow-feet
stroma pattern

 S-100 (+) in tumor  CD34 (+) in

 Leiomiosarcoamele gastrice (1% din malignitati) pun
probleme dificile in diferentierea in leiomiosarcoame:
simpt=~, histogenetic = tum strom g ma
  = rata mitozelor, peste 2/10 cp  scopice cu ob mare) si
talia >6 cm = cele mai bune elem pt dg malign. Mz
hematogena in ficat si pulmon,=. Rezectia chirurgicala
completa este de electie.
 Leiomiosarcomul subcutanat sau al extremit=orig: per
musc al v mari.
 M: talie variabila moale, carnos, alb pe suprafata de
sectiune.
 : din cel musc netede alungite, roz cu citoplfibrilara;
modelul de crestere, specific: benzi si fascicule alternante de
celule intersectandu-se chiar in unghi drept pe suprafata de
secretie; prezenta de mitoze este: 3 pe 50 de cp cu ob
maremai multe pe un camp cu ob mare; prez cel mari,
bizare.
 Rabdomiosarcomul recapit miogeneza embrion cu model dezorg; exista forme
adulte si juvenile. Clinic: mase nedureroase, ▲ f.repede. Alte acuze=legate de
localiz tum.
 A. ~ juvenil: 1. ~ embrionar : la copii< 6 ani; fibre musc ~ embrion de 7-10 sapt.M:
tum localiz la cap (in orbita, nazofaringe, ureche medie); retroperit sau pe tractul
urogenital. : plaje de cel rotunde, mici cu nuclei ovali uniformi. Unele cel au
citopl eozimorfa, ▼IHC +la desmina.Dg dif: alte tum cu cel mici ale copil:
limfoame, leucemii, sarcom Ewing si neuroblast.
 2. ~ botrioid: embrionar in tract genitourinar, biliar, resp sup la copii f mici;
"botrioid“= "strugure-like" il ia tum din vecinatate mucoasa: tum = polipoida,
moale, gelatinoasa.  :mucoasa = pastrata; zona densa de rabdomioblasti nedif =
vazuta in str dermic reticulat. La perif tum=mixoida, putin celulara cu mitoze .
 3. ~ alveolar: cel musc fetale de stadiu tardiv fata de ~ embrionar : apare la 10-25 de
ani, la niv extremit preferand aria flexorilor de pe antebrat si mana pana la
eminenta hipotenara.  cel nedif (rabdo mioblasti) = asezati neregulat, in insule,
separate prin septuri fibroase dense, din care 1 singur str de cel tum = asezate ferm
 aspect alveolar sau pseudogl; rare cel gigante
 B.~ adult: rar; apare intre 40-70 de ani;  : ~ polimorf (exclusiv la adulti) mai ales
la extremit (70%) in special pe coapsa. M: profund in m striati forme variate, talie
variabila, consistenta este moale, carnoasa, culoarea rosu-maroniu. : variaza in
aspect si dif, dar toate = rabdomiobl> cu citopl abundenta, eozimorfa cu
miofibrile. Progn: gradul III, chimioterapia = impact major; prognosticul=+ in tm
periorbitala sau paratesticulara si – in rest; toate tip embrion =favorabile; tipul
alveolar si pleomorfic = nefavorabil; grup bn cu rezectie tum compl (grupul
I)=vindecare in 80-90% din cazuri (se asociaza chimioterap / rol in sterilizarea Mz
minime). Bn cu Mz mari, (grupa IV).
 Tumor with
necrosis and  test
hemorrhage is  Myoglobin (+)
 .
 Hemangiosarcom=tm rara din cel endot; apar tipic in piele
la varstnici, in san si rar in tes moale.
 ~ cutanat apare la fata si scalp, mai frecvent la ♀ varstnice;
initial, tum= albastru-rosu lucioasa / o placa purpurie /
multinodul chistica-spongioasa.
 M, tum=hemorag, necrot albastrui-rosie; talii mari si Mz in
ficat si pulmon.
 = bine dif  forme anapl=solide fara a forma vase notabile.
Cutan=prolif de can vasc anastomozate care diseca fibrele
de colagen din derm. Cel= nuclei Hcrom, in tufe care
proemina in lumen; infiltr limfoide parcelere +
 Progn: rezervat; moartea apare in doi ani, prin exanghinare;
chemoter nu are efect. Rezect chir completa = de ales.
Iradierea si chemoterapia singure sau in combinatie sunt
terapie adjuvanta. Recurentele sunt obisnuite si metastazele
apar la 40% din bolnavi.
 Apare in 4 forme clinice specifice, legate de deficit imun;
tm=multicentrica, simetrica si rar ▼ spontan.
 Kaposi clasic: rar, bn varstnici, din bazin medit si evrei est-
europ necas; M=noduli mici albastr/placi, bilat pe deg Mz
viscer=silentios clinic,la autops in 10% din caz asoc cu
limfoame si leucemii
Progn=f bun cu suprav: 8-13ani la un nivel scazut de
chemoterapie.
 Kaposi african: endemic in Africa: afecteaza ambele sexe egal,
la tineri; formele: varietatea limfodenopatica si varietatea
fungiforma (tumori mari).
 Kaposi la imunosupresati: rar la bn cu terapie imunosupres pt
transplanutul renal sau in b inflam ale tub dig; trat=oprit, tum
▼
 Kaposi asociat la AIDS epidem la bn cu AIDS, mai ales homos
Tumora nu apare in urma actiunii directe retrovirusului ADN
 , toate formele similare: celule fuziforme, relativ bombate
(endoteliale) ▲in plaje alungite; prez de spatii inguste cu
extravazari de hematii si hemosid
 tm in vecinat trunchiului
n sau pe locul unui
neurofibrom. ▲ rapida a
noduli la bn cu neurofib =
 maligna (50% din tm).
, cel fusiforme in
modele dif cu  mitoze si
necroza
 Progn rezervat, totusi bn
cu tumori mai mici si
periferice care au fost
rezecate recent au un
prognostic mai bun.
 localizat spinal, oase pelvine si zona metafizara superioara a
femurului si humerusului. Tum poate apare "de novo"
(condrosarcom primar) sau din lez cartilag benigne
(condrosarcinom secundar); reprezinta 7-15% dintre sarc os
♂/♀ = 3/1 intre 30 - 60 de ani.
 Clinic: durere si tumefiere locala de cateva luni, ani, Ex Rx =
distrugere a corticalei osoase cu atingere medulara neobligat
si densitati in mozaic produse prin calcificari si osificari.
 M: lobulat, alb-galbui dat material mucoid si focare de calcif.
 : urme de cartilaj imatur cu cel anaplaz cu 2-n nuclei in
condroplaste. Mitozele = obisnuite.
 Trat: rezectia totala tum dar localiz tum = dificil de abordat.
Neopl = crestere lenta care poate fi local agresiva pentru ani
de zile, cu recidive frecvente. Disem hematogena a
pulmonului, ficat si rinichi apare peste ani, evidentiate uneori.
Rata de supravietuire peste 10 ani este de 50 – 60%.
 =malign▲, produce osteoid si os; apar in metafiza distala a
oase lungi (femur, humerus si tibia) dar si in oasele mici ale
mana, picior fata; cea mai  tm primara a os (pe I-ul loc =
mielomul multiplu) =16% din sarc os; tineri intre 10 si 20 de
ani;2 fact predisp: irad si lez preexist os (exp b Paget).
Clinic: durere si tumefiere; tum=mare=limitare miscari; tum
▲rapid si conc= ▼greutate si anem II a bn. Ex Rx distrugere
os cu penetr cortex si desprind subperiost (triunghiul
Codman) si infiltr tes moale vecin. M: masa mare necr si
hemorag din mijloc epifiza distala cu extindere posibila in
artic vecina. : 3 tip de osteosarc dupa mod hp predom:
osteobl, fibrobl si condroblastic. Markerul tum=prezenta in
stroma maligna (cel bizare,nucl nereg si mitoze ; cel gigante
multinucl in vecinat necrozei si calcif) de osteoid si os. Trat:
amputare chir a extremit pt a evita disemin tum. Chimioterap
adjuv a ▲ per de suprav; Rxterap≠eficienta; rata de suprav
peste 5 ani=5 – 20%; moartea = in urma diseminarii
hematogene in pulmon, ficat si alte oase.
 rara, caract de cel gigante multinucl la ♀ 19 -40ani, localiz
distal in oase lungi (femur sau humerus) si 50% la genunchi.
Rar, tum=la craniu, pelvis sau oase mici ale mainii sau
piciorului.
 Clinic, bn=durere, tensiune, impotenta fct si o masa care
bombeaza.
 Ex Rx = zona de expans Rxtransparenta fara scleroza reactiva,
la margine tum; se crede ca orig= in cel mezenchim ale tes
conj.
 M: multipli chisti hemorag=distrug os, inconj de neoform os
subtire.
 : stroma vasc din cel fusiforme cu cel gigante multinucl cu
arii de hemorag, inflam, hemosiderina. Mitoze=+. Trat:
rezectia completa. Evolutia nu este previzibila dupa histologie:
tb= Mz In gr-al, 1/3 = tb, 1/3 recidiveaza si 1/3 =tm. Mz=in
oricare organ dar pulmonul = localizarea 
 margine subţiată de scleroză, dar si
distrucţie corticală
 arii de hemoragie cu hemosiderina
şi focare de necrobioză pe fond
de culoare roşu-brună
 populatie celulara bifazica:
- celule stromale (mici, uninucleate)
- celule gigante benigne
mezenchimale (multinucleare,
citoplasmă bazofilă, granulară)
 cea mai  tum I-ara a maduvei fiind multicentrica;
etiolog=? Observ=infl cr = rol imporlant.
 Clinic, bn = de varsta medie -in varsta cu anemie,
infectii, fracturi osoase, Hca-emie. Zone osoase litice,
perforante = tipice,  durere: spate, torace si cap unde
masele tum = palpate. Multiplele zone de liza sunt
vazute radiologic.
  = plasmocite mature cu variate grade de atipii si
anaplazii. Pot fi prezente forme binucleate si mitoze.
 tum neuroendocr=argentofinoam; prod hormoni
polipeptidici variati au orig comuna in creasta neurala.
 Sindr MEN - Multiple Endocrine Neoplasia= autosomal
dominante includ neoplazii, Hplazii a 1-n gl sau ambele. Pt a
explica similit si dif in sindr MEN, lez afecteaza si cel sist
APUD.
 Sindromul Zollinger-Ellison=tum insule pancr produc gastrina
din pancreas/ per dd-nal ▲ 10-20 ori cantit secrulcere pept
multiple cu localiz atipice, rezist la trat.60–70%=tm;5–10%au
MEN M si  ~ cu insulinoamele si nu au diferentiere tb de tm
(insulinoamele =tb; = tum borderline: Mz- dar au marg
infiltrat, invazie vasculara;= cc: Mz hep si lgg, apar si dupa
ani de la dg).
Trat: gastrinom au ▲ lenta chiar in ficat. Trat se adres
complicatii=ulcer peptic; cand ~ nerezec, bn=gastrect totala
 Sindroamele paraneopl=secr polipept de tm
localiz: apendice, ileon, rectosigmoid, in
colon;~multiplu=incid in interv chir (sangerari, obstr) sau la
autopsie. Clinic, in 5-10% produc sindr ~ (Hemie cutanata,
intest, cianoza, diaree, dureri abdominale wheezing, lez
valvulare a. pulm, dat amine vazoactive: serotonina,
bradikinina, histamina ete.).
M: tum = alba-gri = placi mucoase galbui de l - 2 cm,epit
intact; ±patrund in m mucosae, in mezenterrct desmopl
aderente fibroase si pseudoocluzii.
: cel =in insule, travee, rozete; prolif=uniforma de cel
rotunde-cuboidale cu nucl rotunzi-regulati, citopl eozin,
abundenta si rare mitoze; se evid granule de neurosecr cu
afinitate pt saruri de Ag cu necesar de ag reduc (argirofile)
sau fara (argentafile). Progn: poate Mz, ~ extra-apendiculare
(>2 cm) si cu invazie murala extensiv probabilitati>; cu Mz
hepatice, rata de supravietuire peste 5 ani este de 40%.
Trat: rezectia asigura vindecarea daca nu au aparut Mz si nu
este prezent sindromul carcinoid. 10-30% din bn au si alte
neoplazii maligne, in tract g-i la o explorare chir ingrijita.
 cel mai malign neopl cutanat, epid;"de novo" ,din nevi preexistenti; rar inainte de
pubertate
 M – dupa intind: l. impr superf; 2. tip nodular; 3. lentigo malign; 4. tip
acrolentiginos.
 Tipurile 1 si 2 sunt cele mai  Clinic: 1 si 2 apar oriunde, pe gambe, umeri, sup
spate; au o crestere gradata, pigmi, inconjurati de eritem. 2 poate prezenta cruste,
sangerari, ulceratii. 3 la pers in varsta, post expunere la soare=pete pigmentate. 4
rar pe palme, plante, mucoasa genit sau orala=macule pigm (~ 3) pot fi invazive.
  tum orig in jonct dermo-epiderm au activ neregul si cu invad de cel nevice
maligne in profunzime derm. Cel tum = forme si dimens diferite, au nucl mari cu
nucleoli proem si citopl eozimof, granulara abund, cel gigante, multinucl, bizare:
mitoze=obisnuite. Cantit de melanina si infiltr variaza. In tipul 3=▲ nr de
melanocite in str bazal al epid, unele cu atipii.
 ~ au 2 faze de crestere: crestere orizontala (radiala) pentru formele 1 si 3 si crestere
verticala (invaziva) in toate cele 4 forme. S-au constatat 5 nivele de invazie:
niv l - cel tum = limitate in epiderm; niv 2 - cel tum = extinse in papilele derm; niv
3 - cel tumplu dermul papilar; niv 4 - cel tum invad derm reticular; niv 5 - cel tum
maligne se extind in tes subcut;
 Progn: depinde de tip de melanom, niv invaziei si prezenta metastazelor:
 - tipurile 1 si 3 au un progn mai bun decat tip 2 (cea mai agresiva varianta; dg =
rara inainte de invazia profunda): prog mai bun au primele 3 nivele de invazie; se
crede ca tum care masoara sub 0,76 mm in grosime (nivel Breslow) au un progn
excelent cu rata de metastaze scazuta. - in stadiile recente, Mz apar in pielea
adiacenta si lgg regionali; in stadiile tardive, Mz se prod hematogen cu atingere
viscerala difuza.
 Trat: exciz obligatoriu cu margine ampla de siguranta, de minim 1 cm.