Cap.

III: NEOPLASME:

NEOPLASMUL = proliferare tisulară anormală, neconcordantă cu țesuturile din jur și

persistentă (proliferarea continuă chiar și după ce agentul care a indus-o nu mai acționează).

Din punct de vedere histogenetic: epiteliale și conjunctive/non-epiteliale (melanocitare,

teratoame, hematopoietice, mezenchimale).

Din punct de vedere clinico-biologic și evolutiv: benigne și maligne.

TUMORI EPITELIALE BENIGNE:

 PAPILOM: denumirea este dată de arhitectură: proliferarea epitelială este dispusă pe
axe conjunctivo-vasculare de aspect papilar (digitiform)
o PAPILOM SCUAMO-CELULAR (sau cutanat)
o Condiloma accuminata
 ADENOM: derivă din glande endocrine, glande exocrine și organe parenchimatoase.
 1.Papilomul cutanat
Încadrare: tumoră epitelială benignă – papilom.

Definiție: reprezintă o tumoră epitelială benignă a epiteliului epidermoid (scuamos).

Numele de papilom este dat de arhitectura tumorii in care proliferarea epiteliala se dispune
pe axe conjunctivo-vasculare cu aspect papilar sau digitiform

Aspect macroscopic:
 Reprezintă o formațiune exofitică = tumoră vegetantă, care proemină la suprafața
pielii (crește la exterior, fără tendință de extindere în profunzime).
 Bază de implantare scurtă și groasă;
 Suprafață netedă/neregulată;
 Culoare cenușie;
 Dimensiuni variate;

Aspect microscopic:
 Reprezintă proliferarea epitelială
tumorală a epidermului, dispusă fiind pe
axe conjunctivo-vasculare cu aspect
papilar/digitiform– cu rol de susținere și
cu rol nutritiv;
 Epiteliul scuamocelular stratificat
proliferatpăstrează structura și
stratificarea normală a epidermului:
o Strat de celule bazale
o Straturi de celule spinoase –
acantoză
o Straturi de celule granuloase – hipergranuloză
o Strat gros de keratină – hiperkeratoză
 MB care separă epiteliul scuamocelular stratificat proliferat de axul conjunctivo-
vascular digitiform este intactă.
 2. Condiloma accuminata

Macroscopic:
-papilom dezvoltat la nivelul mucoaselor epidermoide din regiunea anala, vulva,
vagin, col uterin
-tumora este determinata de HPV
-tumora vegetanta, compusa din buchete adunate
-aspect conopidiform

Microscopic:
-tumora este formata din epiteliu scuamocelular proliferat si axe conjuntivo-vasculare
-la limita dintre epiteliu proliferat si suportul conjunctiv membrana bazala are caracter
continuu.
 3. Adenom
Adenomul rezulta din proliferarea epiteliului de invelis a organelor cavitare si a organelor
parenchimatoase.
Dupa locul in care se produc si aspectul lor macroscopic se disting urmatoarele tipuri:
-adenoamele dezvoltate in parenchime glandulare exo si endocrine formeaza noduli
cu capsula, inclusi in glanda
-adenoamele dezvoltate in organele cavitare au aspect de polip (nodul
pediculat)=polip adenomatos
-adenoamele ovariene au aspect de chist=chistadenom

Adenoamele glandelor endocrine se insotesc de secretie hormonala si se manifesta prin

sindroame endocrine corespunzatoare secretiei produse.

Tiroida-tiroxina-tireotoxicoza
Corticosuprarenala:
-zona fasciculata
-zona glomerulata
-zona reticulata
Medulosuprarenala catecolamine-feocrocitom
 4.Fibroadenomul de glandă mamară
Fibroadenomul de glandă mamară reprezintă cea mai fecventă tumoră benignă a glandei
mamare.
Survine în condiții de hiperestrogenism (sensibilitate zonală crescută la hormonii estrogeni).

Încadrare: tumoră epitelială benignă, adenom dezvoltat în glandă parenchimatoasă (leziune

nodulară, încapsulată și inclusă în glandă).
Este o tumoră mixtă: se caracterizează atât prin proliferare epitelială – reactivă, netumorală
și proliferare conjunctivă – monoclonală, deci neoplazică (stroma).

Aspect microscopic:
 Tumoră mixtă: proliferarea epiteliilor canalelor galactofore + proliferare conjunctivă;
 În periferie: capsula fibroasă; tumora este inclusă în parenchimul glandei mamare;
 Prezintă 2 componente:
o Componenta epitelială: rezultă din proliferarea unor conducte, al căror
epiteliu este similar cu epiteliul canalelor galactofore;
o Componenta conjunctivă: rezultă din proliferarea fibroblastelor;
 Ambele componente proliferate sunt caracterizate de absența atipiei cito-nucleare;
 3 varietăți histologice:
o Pericanalicular: țesutul conjunctiv proliferează în jurul conductelor și
formează manșoane pericanaliculare, care păstrează deschis lumenul ductelor;
o Intracanalicular: țesutul conjunctiv proliferează activ și mai mult, comprimă
și deformează structurile ductale, ceea ce va conduce la aspectul colabat și
ramificat al conductelor;
o Mixt: asociază aspectul pericanalicular și cel intracanalicular.
 5.Polipoza colică adenomatoasă familială
Definiție: este o boală ereditară, cu transmitere autosomal dominantă, determinată de mutația
genei APC (adenomatosis polyposis coli) și caracterizată prin prezența ˃ 100 polipi colici.

Polipul adenomatos = tumoră epitelială benignă a epiteliului colonului, adenom.

Localizare: în 50% din cazuri, este localizată la nivelul colonului recto-sigmoid, iar în restul
cazurilor este prezent în colonul ascendent și transver, dar poate fi identificat și la nivelul
stomacului și intestinului subțire (deși mai rar).

Aspect macroscopic:
 În jur de 100-1000 polipi;
 De dimensiuni relativ mici (sub 1 cm);
 Sunt frecvent sesili și au un aspect intermediar între polipii tubulari și cei viloși:
o Polipii adenomatoși tubulari: tumoră vegetantă cu:
 Bază scurtă de implantare;
 Pedicul lung și subțire;
 Extremitate rotundă, globuloasă;
 Au suprafață netedă.
o Polipii adenomatoși viloși: tumoră
vegetantă cu:
 Aspect sesil, conopidiform;
 Bază largă de implantare: aprox
10 cm;
 Suprafață neregulată.
 Muscularis mucosae este intactă;
 Este o leziune precanceroasă: dacă leziunile
apar la 20-30 ani, atunci se malignizează în 100%
din cazuri, în decurs de 10 ani. 40% din
carcinoamele rezultate sunt multicentrice.

Complicații: ulcerare, sângerare, malignizare.

 6. Polipul adenomatos tubulo-vilos colon
Definiție: reprezintă o tumoră epitelială benignă a epiteliului colonului.

Încadrare: tumoră epitelială benignă, adenom dezvoltat în cadrul unui organ cavitar = polip
adenomatos.

Polipul adenomatos tubulo-vilos reprezintă 15% din totalitatea polipilor adenomatoși, pe

lângă cei tubulari (75%) și cei viloși (10%). El însumează caracterele celor 2 tipuri
menționate.

Aspect microscopic:
 Polipul adenomatos tubular:
o Este format din proliferarea epiteliului de înveliș a mucoasei colonului; acest
epiteliu se invaginează și formează numeroase elemente tubulare, căptușite de
un epiteliu cilindric (cu secreție redusă de mucus); deci polipii tubulari sunt
alcătuiți din formațiuni tubulare de dimensiuni variate și ramificate într-o
stromă fibro-vasculară;
o Această proliferare formează un micronodul, antrenat de către conținutul
intestinal, care formează un pedicul din mucoasa colică normală = aspect de
polip;
 Polipul adenomatos vilos:
o Este format din proliferarea epiteliului de înveliș a mucoasei colonului, dar
dispus fiind pe axe conjunctivo-vasculare foarte subțiri; deci polipii viloși sunt
alcătuiți din formațiuni digitiforme, fine, înalte (asemănătoare vilozităților
intestinului subțire), tapetate de celule epiteliale;
 Polipul adenomatos tubulo-vilos:
o Este format din numeroși vili, susținuți de un ax conjunctivo-vascular, cu
aspect ramificat, al cărui rol este de susținere + nutritiv;
o Prezintă numeroase glande proliferate, căptușite de un epiteliu DISPLAZIC
(nuclei hipercromatici, alungiți, stratificați);
 Displazia poate afecta orice varietate histologică de polipi și mai ales
pe aceia care prezintă arii viloase:
1) Glande de forme neregulate;
2) Glande tapetate de epiteliu pluristratificat;
3) Nuclei hipercromatici și pleomorfi;
4) Atipii celulare;
5) Pierderea polarității bazale nucleare;
6) Reducerea secreției de mucus;

Muscularis mucosae este intactă!!!

 7.Polip adenomatos
Polipul adenomatos este localizat frecvent la nivelul mucoasei colice.

a) Polip adenomatos tubular

 Este o tumora vegetanta ce rezulta din proliferarea epiteliului unistratificat
cilindric de invelis si al glandelor mucoase
Macroscopie:
 Tumora vegetanta unica sau multipla, cu baza scurta de implantare, pedicul lung si
subtire si o etremitate rotunda, globuloasa
Macroscopie:
 Tumora este constituita dintr-o proliferare a epiteliului de invelis ce se invagineaza si
formeaza numeroase elemente tubulare captusite de un epiteliu cilindric cu secretie de
mucus redusa;
 Intre elementele tubulare exista putine elemente conjunctive de sustinere
 Aceasta proliferare formeaza un micronodul care este antrenat de catre continutul
intestinal si isi formeaza un pedicul intestinal din mucoasa colica – aspect de polip

b) Polip vilos
Macroscopie:
 Tumora vegetala sesila, conopidiforma, de 3-4 cm inaltime si baza larga de 10 cm.
Microscopie
 Tumora vegetanta constituita dintr-un epiteliu proliferat dispus pe axe conjunctivo-
vasculare foarte subtiri
 Stratul muscular al mucoasei este intact

c) Polip tubulo – vilos – tumora insumeaza caracterele celor 2 tipuri anterioare

d) Polipoza adenomatoasa familiala

Macroscopie:
 Este localizata in regiunea recto-sigmoidiana
 Este caracterizata prin
numerosi polipi
mici(peste 100), sesili la
nivelul mcoasei colice
 Stratul muscular al
mucoasei este intact
 Este leziune
precanceroasa.
POLIP ADENOMATOS – COLON
=polipii sunt tumori benigne ce apar prin proliferarea
epiteliului de tapetare si prezinta displazie care e
predispusa la malignizare.

Macro( avem 2 forme):

Popilul adenomatous vilos-sesil: se dezvolta in
epiteliul de suprafata, are baza de implantare mare, nu are
piciorus si are unax conjunctivo-vascular, sunt leziuni vuluminoase>2cm.

Polipul tubular pediculat: tumora vegetanta ce rezulta din

proliferarea epiteliului unistratificat cilindric de invelis al glandelor mucosae, are o baza de
implantare mica si se poate alungi, pediculul este lung, subtire si prezina o extremitate rotunda,
globuloasa fiind tapetat de mucoasa normala

POLIP PEDICULAT
MICRO: arhitectura tubular este de 3 tipuri, tubulara, viloasa si mixta

Polip vilos-sesil: tapetat de epiteliu displazic si sustinut de un ax conjunctivo-vascular, are structuri

digitiforme fine, inalte si avem vilozitatile intestinului subtire;

Polip tubular-pedicular: alcatuit din formatiuni tubulare cu dimensiuni variate, regulate uneori si
ramificate, situate intr-o stroma fibro-vasculara; m.mucoasei NU trebuie sa fie invadata, iar daca e
invadata e un adenocarcinom malign ;
ESTE un polip mixt tubulo-vilos
8.Chistadenoamele
Sunt adenoame cu aspect de chist.
Sunt intalnite frecvent la nivelul ovarului, unde celulele epiteliului celomic
prolifereaza si au capacitate secretorie.
Secretia lor se acumuleaza in interior cu formarea unui chist.

Chistadenom
 Simplu
 Unilocular
 Multilocular
 Seros
 Mucos
 Papilifer (papilar)
 Seros
 Mucos
Chistadenom simplu seros (ovar)
• Tumora voluminoasa de 10 cm diametru, multilocular, cu pereti subtiri si cavitatile
netede
• Caitatea tumorii contine un lichid seros, produsul de secretie fiind elaborat de celulele
epiteliale ce captusesc peretele chistului.

Chistadenom simplu mucos (ovar)

• Tumora voluminoasa de 20 cm diametru, uniloculara, compusa dintr-un perete subtire
si o cavitate.
• Cavitatea tumorii contine un lichid mucos, produsul de secretie fiind elaborat de
celulele epiteliale ce captusesc peretele chistului

Chistadenom papilifer (ovar)

• Tumora chistica voluminoasa, cu suprafata eterna neteda
• Suprafata interna a cavitatii chistice prezinta aspect anfractuos, conopidiform; aceste
caractere apar datorita proliferarii papilifere a epiteliului care captuseste tumora;
• Tumora are risc de transformare maligna.

Definiție: tumoră epitelială benignă cu originea în epiteliul celomic de înveliș a ovarului.

Încadrare: tumoră epitelială benignă, adenom dezvoltat la nivelul ovarului; celulele

proliferate ale epiteliului celomic prezintă capacitate de secreție, rezultând astfel un chist
delimitat de celule tumorale (adenom cu aspect de chist: chistadenom).
→ chistadenom simplu multilocular seros

Aspect macroscopic:
 Tumoră voluminosă;
 Diametru: aproximativ 10 cm;
 Multilocular;
  Pereți subțiri și cavități netede;
 În interiorul cavităților se găsește un lichid seros, clar, care reprezintă produsul de
secreție al celulelor epiteliale care tapetează pereții chistadenomului;
 De obicei unilaterală.
1. Chistadenomul mucinos ovarian
Definiție: tumoră epitelială benignă, cu originea în epiteliul celomic de înveliș a ovarului.

Încadrare: tumoră epitelială benignă, adenom dezvoltat la nivelul ovarului; celulele

proliferate ale epiteliului celomic au capacitate secretorie, rezultând astfel un chist delimitat
de celule tumorale (adenom cu aspect de chist: chistadenom).
→ chistadenom simplu multilocular mucinos

Aspect macroscopic: origine: metaplazia epiteliului celomic.

 Tumoră foarte voluminoasă; Diametru: aprox. 20 cm;
 Multiloculară;
 Perete subțire + o cavitate; suprafața peretului chistic e netedă;
 În interiorul cavității tumorale:
-lichid mucos, gelatinos, bogat în glicoproteine = reprezintă produsul de
secreție al celulelor epiteliale care tapetează cavitatea tumorală;
 Tumori epiteliale maligne (Carcinoame)

 Carcinoame epidermoide (scuamocelulare)

Macroscopie
 Vegetant
 Ulcerat
Microscopie: grad de diferentiere:
 Diferentiat – cheratinizat
 Moderat diferentiat
 Putin diferentiat

 Carcinom bazocelular (piele)

Macroscopie: ulcus rodens
Microscopie:

 Adenocarcinom
Macroscopie:
 Organe cavitare (stomac, colon);
 Vegetant
 Ulcerat
 Infiltrativ
 Organe parenchimatoase (glande exocrine, endocrine, ficat)
 Nodular
 Infiltrativ (difuz)
Microscopie:

 Carcinom nediferentiat – morfologia celulei canceroase

Microscopie:

 Cai de diseminare:
 Metastaze ganglionare limfatice
 Metastaze viscerale: pulmon, ficat.

Carcinoamele
Carcinoamele sunt tumori maligne derivate din tesuturile epiteliale.

Se disting 2 categorii majore:

1. Carcinom epidermoid – origine in epiteliu scuamocelular
2. Adenocarcinom – origine in epiteliu glandular

Dupa gradul de diferentiere al celulelor tumorale se disting 3 tipuri principale:

a) Diferentiat:carcinom scuamo-celular keratinizat
b) Moderat diferentiat
c) Putin diferentiat/anaplazice
Carcinom epidermoid (scuamocelular)
Carcinoamele epidermoide se dezvolta din epiderm (carcinom cutanat), mucoase
epidermoide (esofag, laringe, exocol) si din focarele de metaplazie epidermoida a epiteliilor
cubico-cilindrice si tranzitionale.
Macroscopic:
1.vegetant
2. ulcerat
Microscopic:
o Celule tumorale diferențiate – diferențiat: carcinom scuamo-celular keratinizat
o Celule tumorale moderat diferențiate
o Celule tumorale slab diferențiate
o Celule tumorale nediferențiate/anaplazice

Macroscopic:
 Carcinomul vegetant
 Tumora vegetanta de dimensiuni variabile,
 Cu baza larga de implantare,
 Extremitate neregulata, ce prezinta zone de necroza si hemoragie.
 Tumora poate ulcera (eliminarea necrozei)
 Are caracter infiltrativ in planurile profunde

 Carcinomul ulcerat
 Pierdere de substanta larga si profunda, anfractuoasa, cu margini constituite
din tesut tumoral
 Tumora are caracter infiltrativ in tesuturile din jur.

Microscopic:
a) Carcinom epidermoid diferentiat, cheratinizat
 Sectiune histologica prin piele
 Tumora are origine in epiteliul scuamocelular al pielii si caracter infiltrativ in
suportul cinjunctiv al dermului, unde formeaza insule sau cordoane tumorale
separate de o stoma conjunctiva redusa, infiltrata cu limfocite.
 Insulele tumorale sunt compuse din celule poligonale atipice, asemanatoare cu
celulele spinoase ale epidermului; prin diferentiere celulele tumorale se incarca cu
keratina si formeaza lamele concentrice centrale (globi cornosi sau perle
keratozice), care reprezinta elementul marker de dignostic al carcinomului
epidermoid diferentiat.
b) Carcinom epidermoid moderat diferentiat
 Celulele tumorale sunt poligonale, prezinta atipii nucleare marcate si cheratinizare
redusa.
c) Carcinom epidermoid putin diferentiat
 Tumora este compusa din celule tumorale poligonale, fara tonofibrile si fara
cheratinizare.
Carcinomul epidermoid da metastaze pe cale limfatica in ganglionii loco-regionali.
Carcinom bazocelular (piele)
Carcinomul bazocelular este o forma particulara de carcinom cutanat.
Este o tumoră malignă, rezultată din proliferarea celulelor stratului bazal al
epidermului, prezintă caracter lent infiltrativ la nivelul dermului și distruge MB.

Origine = stratul bazal al epiteliului scuamos pluristratificat al epidermului și glandelor

anexe;
Încadrare: tumoră epitelială malignă, tip special de carcinom cutanat
Macroscopie:
 Carcinom ulcdrat cu aspect de pierdere de substanta ovalara, profunda, cu baza
indurata.
 Marginile ulceratiei sunt indure, usor proieminente continandu-se cu tegumentul
din jur fara o limita de demarcatie neta (ulcus rodens)

Microscopie:
 Sectiune histologica prin piele
 MB întreruptă
 Tumora cu originea in stratul bazal al epidermuli si glandelor anexe,
 Are caracter infiltrativ local, in dermul subjacent.
 Tumora este constituita din plaje de celule tumorale separate printr-o stoma
conjunctiva redusa, infiltrata inflamator.
 Plajele tumorale sunt contituite din celule tumorale similare celulelor stratului
bazal, avand un aspect histologic caracterisic:
 La periferia insulelor, celulele au dispozitie in palisada, amintind de
celulele stratului bazal din epiderm.
 In centrul insulelor tumorale, celulele au dispozitie dezordonata si nu
se diferentiza.
 Nu dă metastaze;
 Este radiosensibilă;
 Nu se diferențiază
Adenocarcinoame
Adenocarcionamele se dezvolta din epitliul cilindro-cubic de invelis sau al organelor
parenchimatoase glandulare (adenocarcinom bronsic, gastric, colo-rectal, col uerin, glanda
mamara, cai biliare).

Macroscopie: aspectul macroscopic difera dupa localizarea tumorii.

 Tumora localizata la nivelul organelor cavitare (stomac, colon)
 Poate prezenta 3 aspecte macroscopice: vegetant, ulcerat si infiltrativ.
a) Carcinomul vegetant
 Masa tumorala conopidiforma sau polipoida, cu baza larga de implantare, cu
suprafata neregulata, care proiemina in lumen (imagine radiologica lacunara) si
caracter infiltrativ in peretele organului
b) Carcinomul ulcerat
 Pierdere de substanta cu baza larga, profunda, cu aspect crateriform, delimitata de
tesut tumoral, cu aspect reliefat, neregulat
 Baza tumorii este anfractuoasa, acoperita de detritus necrotic si hemoragic
c) Carcinomul infiltrativ
 Tumora alb-cenusie, care infiltreaza peretele, disociind paturile componente:
peretele este ingrosat, rigid, cu disparitia pliurilor mucoase iar lumenul este redus
sau stenozat.

 Tumora lozalizata la nivelul organelor parenchimatoase (glande oxocrine, endocrine,

ficat, pulmon) se prezinta sub 2 forme macroscopice: nodular si infiltrativ (difuz).
1) Carcinomul nodular
 Tumora alb-cenusie, slaninoasa, unica, de dimensiuni variabile (diametru 2-
7cm)
 Limitele tumorii sunt usor neregulate, datorita caracterului invaziv la nivel
microscopic, fara capsula sau cu pseudocapsula;
2) Carcinomul infiltrativ (difuz)
 Masa tumorala extensiva, difuza, alb-slaninoasa, care inlocuieste parte din
organul parenchimatos
Microscopic: histologic, se diferentiaza urmatoarele tipuri:
a) Adenocarcinom bine diferentiat (tubular, papilar, trabecular-hepatc)
 In adenocarcinomul diferentiat tubular tumora este alcatuita din elemente
tubulare.
Adenocarcinom bine diferentiat tubular de colon
 Sectiune histologica prin peretele colonului
 Tumora are origine in epiteliul unistratificat cilindric de invelis si epitwliul
glandular al colonului si are caracter infiltrativ in submucoasa si patura musculara.
 Tumora este alcatuita din elemente tubulare separate de o stoma conjunctiva
redusa, ceea ce determina o densitate foarte mare a glandelor tumorale.
 Glandele tumorale sunt captusite de un epiteliu atipic, dispus pe unul sau mai
multe straturi si formeaza lumen neregulat, cu stroma redusa intre ele,
 In carcinomul papilar – celulele tumorale atipice sunt dispuse pe un ax conjunctiv
  In carcinomul trabecular (hepatic) – celulele tumorale amintesc hepatocitele si
formeaza trabecule neregulate, uneori cu secretie de bila.

b) Adenocarcinom moderat diferentiat

 Este compus din elemente diferentiate si celulel tumorale cu dispozitie
anarhica sub forma de mase, cordoane.
c) Adenocarcinom putin diferentiat
 Celulele tumorale au caracter epitelil, sunt aderente intre ele, formeaza plaje,
cu elemente de diferentiere sub 25% din parenchimul tumoral.

Adenocarcinomul moderat diferenţiat – colon

Este o tumoră epitelială malignă, care se dezvoltă de la nivelul epiteliului glandular al
colonului.

Încadrare: tumoră epitelială malignă, adenocarcinom de organ cavitar (colon).

Origine: epiteliul glandular al colonului.

Aspect microscopic:
 Este un adenocarcinom moderat diferențiat;
 Arhitectură: glandulară/tubulară;
 Structurile glandulare tubulare au o densitate mare;
o au contur neregulat;
o prezintă lumene multiple;
 Stroma conjunctivă este redusă, iar aceste glande prezintă o dispoziție caracteristică
„spate în spate”;
 Celulele tumorale care alcătuiesc epiteliul glandular atipic multistratificat prezintă:
o Pleomorfism cito-nuclear;
o Activitate mitotică intensă;
o Stratificare.
 Are caracter infiltrativ – la nivelul mucoasei și submucoasei, cu distrugerea
muscularei mucoasei.

Muscularis mucosae este întreruptă.

 1. Adenocarcinomul de endometru endometrioid
(carcinomul de endometru)

Este o tumoră epitelială malignă, care se dezvoltă la nivelul mucoasei endometriale.

Încadrare: tumoră epitelială malignă, adenocarcinom de tip endometrioid.

Origine: epiteliul mucoasei endometriale.

Factori de risc: hiperestrogenism (stimul estrogenic prelungit).

Aspect microscopic:
 Apare pe fondul unei leziuni PREmaligne: hiperplazia endometrială atipică,
caracterizată prin atipia celulelor componente ale epiteliului proliferat;
 Este un adenocarcinom bine diferențiat;
 Arhitectură: glandulară, cribriformă (perforat ca o sită), solidă.
 Structurile glandulare tubulare au o densitate mare;
o au contur neregulat;
o prezintă lumene multiple;
 Stroma este redusă, iar aceste glande prezintă o dispoziție caracteristică „spate în
spate”;
 Structurile tubulare sunt tapetate de un epiteliu atipic multistratificat;
o Celulele tumorale componente au:
 formă prismatică,
 nuclei ovali, măriți de volum,
 cromatină dispersată;
 Are caracter infiltrativ – la nivelul miometrului.
Tumora maligna anaplazica (nediferentiata)
Anaplazia este lipsa totala de diferentiere a celulei tumorale, care pierde structura si
functia celulei de origine.
Din punct de vedere histologic, celula canceroasa anaplazica prezinta numeroase atipii
sau anomalii ce intereseaza celula, nucleul, citoplasma si membrana.

• Celula canceroasa prezina anomalii de forma si dimensiune:

 Pleomorfism celular (forme variate): celule rotunde, alungite, monstruoase
 Anizocitoza (dimensiune variate): celule mici, mari, gigante.

I Anomalii nucleare:
 Modificarea raportului nucleo-citoplasmatic in favoarea nucleului (celula
normala -1/4; celula tumorala – 1/1)
 Hipercromazia nucleara (numar crescut de cromozomi – poliploidie)
 Anizocarioza (dimensiuni nucleare variate)
 Pleomorfism nuclear (forme nucleare variate): nuclei rotunzi, ovali,
multilobati, inmuguriti.
 Nucleoli de volum crescut, unici sau multiplii

II Anomalii citoplasmatice
 Volum citoplasmatic redus in favoarea nucleului
 Citoplasma bazofila – prin numar crescut de ribozomi liberi
Celulele tumorale au o slaba coeziune intre ele.
Cai de diseminare
Carcinoamele disemineaza in mod caracteristic pe cale limfatica, dand metastaze
ganglionare regionale, dar si pe cale hematogena, dand metastaze viscerale, frecvent in
pulmoni si ficat.
Metastazele sunt implante tumorale diseminate la distanta de tumora primara.

a) Metastaze ganglionare limfatice

Macroscopie:
 Ganglionii cu metastaze sunt mariti de volum, cu aspect alb – slaninos si cu focare de
necroza si hemoragie

Microscopie: metastaza ganglionara de adenocarcinom

 Sectiune histologica prin ganglion limfatic
 Celulele tumorale ajunse la ganglion pe calea vaselor limfatice aferente, colonizeaza
sinusul periferic subcapsular si apoi invadeaza masa ganglionara determinand
stergerea structurii ganglionului
o Pleomorfism cito-nuclear: raportul nucleu/citoplasmă crește;
o Activitate mitotică intensă;
o Stratificare;
o (Nucleoli evidenți/celule mărite în volum)
 In aria ganglionara, celulele tumorale se dispun predominant sub forma de tubi, ceea
ce demonstreaza ca tumora primara este un adenocarcinom sau plaje celulare cu
caractere epidermiode
 b) Metastaze viscerale (pulmon, ficat)
 Se manifesta sub forma de noduli multiplii, albi-slaninosi, de dimensiuni variate, cu
limite distincte si frecvent cu centrul necrozat, fara reactie periferica a organului
respectiv.

Tumori conjunctive benigne

1) Leiomiom uterin
2) Lipom subcutanat
3) Condrom
4) Osteom
5) Hemangiom
 Capilar (piele)
 Cavernos (ficat)
Principalele tipuri de tumori conjunctive benigne mai frecvent intalnite sunt: leiomiomul,
lipomul, condromul, osteomul si hemangiomul.
Se denumesc prin adaugarea sufixului –om la varietatea de tesut conjunctiv proliferat.

1) Leiomiomul uterin
Tumora benigna formata din tesut muscular neted. Se localizeaza mai frecvent la nivelul
musculaturii uterine, fiind determinata de hiperestrogenism.

Macroscopie:
 Tumora nodulara solida, unica sau multipla, de forma rotunda, variind ca dimensiune
 Pe suprafata de sectiune tumora are aspect carnos, limite distincte, dar fara capsula
conjunctiva, fasciculele de fibre muscularenetede se dispun in vartejuri.
 In evolutie, tumora poate suferi transformare fibroasa, edematoasa, necrotica, chistica
si malignizare.

Microscopie:
  Sectiune histologica: in musculatura uterina este inclus un nodul tumoral, bine
circumcis dar neincapsular.
 Tumora este constituita din celule musculare netede, dispuse in fascicule, orientate in
variate sensuri( longitudinal, transversal)
 Celulele tumorale sunt alungite, cu citoplasma acidofila si prezinta un nucleu central
cu extremitati rotunjite.

2) Lipom subcutanat
Tumora benigna formata din tesut adipos matur.

Macroscopie:
 Tumora voluminoasa unica, localizata la nivelul tesutului celular subcutanat,
acoperita la suprafata de piele
 Pe sectiune tumora are culoare galbena si aspect lobulat; lobulii adiposi sunt separati
prin benzi de tesut conjunctiv; la periferia tumorii se evidentiaza o capsula
conjunctiva;

Microscopie:
 Sectiune histologica prin piele
 In dermul profund se remarca prezenta unei tumori nodulare limitata de capsula
conjunctiva
 Tumora este constituita din tesut adipos matur, traversat de benzi conjunctivo-
vasculare
 Aspectul lobulat al tumorii si prezenta axelor conjunctivo – vasculare diferentiaza
tumora de tesutul adipos normal

3) Condromul
Tumora benigna formata din tesut cartilaginos hialin

Macroscopie:
• Tumora nodulara solida, la periferie prezinta capsula conjunctiva
 • Pe sectiune tumora este albastruie, translucida si are aspect lobulat: lobulii de cartilaj
hialin sunt separati prin benzi subtiri de tesut conjunctiv

Microscopic:
• Tumora nodulara, bine circumscrisa, incapsulata
• Pe sectiune, tumora are structura de cartilaj hialin matur: substanta fundamentala
bazofila (condrina), in care se gasesc condroplaste ce contin condrocite mature
• Cartilajul tumoral contine axe conjunctivo – vasculare subtiri, care impart tumora in
lobuli
• Capsula si axele conjunctive sunt elementele microscopice de diferentiere a
condromului de tesutul cartilaginos hialin normal

4) Osteomul
Tumora formata din tesut osos (compact sau spongios)

Macroscopie:
 Tumora cu aspect de exostoza, localizata la nivelul trimii superioare a femurului, sub
micul trohanter
 Tumora are forma alungita, baza larga de imprimare, suprafata neregulata, rugoasa
(spongioasa).

Microscopie:
 Tumora este constituita din tesut osos spongios matur acoperit de tesut osos compact
matur

5) Hemangion
Tumora benigna formata din numeroase vase de sange. Dupa calibrul vasului se disting 2
tipuri majore de hemangiom:
a) capilar – tumora alcatuita din numeroase vase de tip capilar
b) cavernos - tumora alcatuita din numeroase spatii vasculare mari

a) Hemangiom capilar (piele)

Macroscopie:
• Tumora plana, rosie – violacee, infiltrativa, cu margini neregulate
• La examenul clinic tumora este de consistenta moale: la compresiune se decoloreaza
(golirea vaselor de sange), ceea ce demonstreaza caracterul lor functional.

Microscopie:
• Sectiune histologica prin piele: in drumul superficial si profund se remarca prezenta
unor lobuli vasculari, care contin numeroase vase de tip capilar unite prin benzi de
tesut conjunctiv.
• Vasele capilare tumorale sunt captusite cu endoteliu de aspect normal: unele sunt
nedescrise sau colabate: altele contin sange.
• Tumora are crestere lobulara, ceea ce ii confera caracter infiltrativ.

b) Hemangiom caversons (ficat)

Macroscopie:
 • Tumora benigna localizata in parenchimul hepatic subcapsular
• Pe suprafata externa a ficatului se evidentiaza zone rosietice, usor reliefate (proiemina
sub capsula) si cu margini neregulate (caracter infiltrativ)
• Pe suprafata de sectiune se evidentiaza zone rotunde, rosietice delimitate de
parenchimul hepatic adiacent; tumora are aspect buretos (spongios)

Microsopie:
• Sectiune histologica prin ficat; in parenchimul hepatic se evidentiaza prezent unor
lobuli vasculari care contin numeroase spatii vasculare largi unite prin benzi de tesut
conjunctiv;
• Spatiile vasculare tumorale, de forma si marime variate, sunt captusite de un endoteliu
normal si contin sange
• Tumora are crestere lobulara, care-i confera caracter infiltrativ

Tumori conjunctive maligne (sarcoame)

1) Fibrosarcom
2) Rabdomiosarcom
3) Osteosarcom

Sarcoame
Sarcoamele sunt tumori maligne derivate din tesutul conjunctiv. Se definesc prin
adaugarea refluxului sarcom la varietatea de tesut conjunctiv spre care s-a diferentiat.
1. Fibrosarcom – tumora maligna constituita din fibroblaste tumorale cu producerea de
fibre colagene
2. Rabdomiosarcom – tumora maligna cu variate tipuri de celule conjunctive atipice care
prezinta in citoplasma miofibrile striate
3. Osteosarcom – tumora maligna constituita din celule tumorale atipice cu producerea
de os tumoral

Macroscopie:
• Sarcoamele sunt tumori voluminoase, cu cestere rapida, care se dezvolta pe fronturi
largi, comprimand tesuturile adiacente (pseudoincapsulare)
• Pe suprafata de sectiune au aspect lobulat, carnos, de culoare alb-rozata, asemanator
cu carnea de peste proaspata (sarcos); in aria tumorii sunt prezente zone de necroza si
hemoragie;
 • Tumorile dau precoce metastaze cu prioritate pe cale hematogena

1.Fibrosarcomul
Fibrosarcomul este o tumora conjunctiva maligna ce rezulta din proliferarea
fibroblastelor.

Microscopie:
• Fibrosarcomul prezinta 3 grade de diferentiere: diferentiat, moderat diferentiat si putin
diferentiat, in raport cu asemanarea celulelor neoplazice cu fibroblastele si cu
capacitatea celulelor tumorale de a sintetiza si a forma fibre colagene.

a) Fibrosarcomul diferentiat
Fibrosarcomul diferentiat se aseamana foarte bine cu fibromul
• Se caracterizeaza prin:
 Densitate celulara mai mare decat in fibron
 Celulele tumorale se dispun in fascicule cu orientari variate, similare unui os
de peste
 In structura tumorii celulare tumorale amintesc de fibroblast, au un
pleomorfism redus si produc fibre de colagen
 Stroma tumorala contine vase de tip capilar

b) Fibrosarcomul moderat diferentiat

• Tumora compusa din celule fuziforme, dispuse sub forma de fascicule, dar cu formare
redusa de fibre de colagen
• Tumora contine un numar mai mare de mitoze decat fibrosarcomul diferentiat
 c) Fibrosarcomul putin diferentiat
• Tumora cu mare densitate celulara si absenta fibrelor de colagen, celulele tumorale au
o dispozitie fasciculata
• In structura tumorii, celulele tumorale au pleomorfism crescut, atipii nucleare marcate
si un numar mai mare de mitoze atipice
• Stroma tumorala contine vase cu caracter particular, de tip sarcomos; spatii lacunare
delimitate de celule tumorale, favorizand metastazele pe cale hematogene

2.Rabdomiosarcom
Rabdomiosarcomul este o tumora maligna conjuctiva care se diferentiaza spre celule
ce contin miofibrile striate.

Microscopie:

Se disting 3 forme principale:

• Embrionar (la copilul mic)

• Botrioid ( la copii)
• Pleomorf de tip adult (la tineri)

a) Rebdomiosarcomul embrionar la copilul mic

• Tumora se dezolvolta in mase musculare striate
• In structura tumorii celulele tumorale se aseamana cu celulele embrionare
• In citoplasma celulelor atipice se evidentiaza miofibrile striate

b) Rabdomiosarcomul botrioid la copii

• Masa tumorala translucidace creste ca un ciorchine
• Tumora are caracter mixomatos si polipoid
• Se dezvolta mai ales la nivelul vaginului si vezicii urinare la fetite

c) Rabdomiosarcomul pleomori de tip adult

• In structura tumorii celulele care prolifereaza se diferentiaza formand miofibrile
striate intracitoplasmatice cu desmin si mioglobina
• Celulele tumorale au caracter marcat pleomorf, dimensiuni variate (mici, mari,
monstruoase) nuclei de forme variate cu nucleonii, mitoze atipice si citoplasma
eozinofila
• Tumora contine arii de necroza si hemoragice

3.Osteosarcom
Osteosarcomul este tumora cea mai frecventa a tesutului osos si se caracterizeaza prin
capacitatea celulelor proliferate de a forma os tumoral (sarcom osteogenic)

Se disting 2 forme principale

a) Parosteal – proliferarea tumorala este din celulele periostului
b) Central – proliferarea tumorala este din celulele canalului central (endost)

Macroscopie:
Osteosarcom parosteal – proliferarea tumorala este din celulele periostului
• Tumora se dezvolta frecvent la extremitatea inferioara a femurului
• Tumora voluminoasa alb – rozate, cu multiple focare de necroza si hemoragie
• Tumora inveleste ca un manson extremitatea inferioara a femurului, fiind
acoperita de periost
• In evolutie tumora penetreaza corticala osoasa si patrunde in canalul medular

Microscopie:
In structura tumorii se evidentiaza:
• Arii de celule fuziforme nediferentiate de tip sarcomotos
• Plaje de tesut osteoid
• In centrul unor plaje de celule sarcomatoase se formeaza lamele osoase ce includ
celule atipice
• Tumora contine vase de tip sarcomatos si arii de necroza si hemoragie
Morfologia melanomului malign
 Localizari: cutanat si pe glob ocular
 Metastaze de melanom malign:
o Ganglioni limfatici
o Creier, intestin, ficat, pancreas.

Melanomul malign
Melanomul este tumora maligna a tesutului melanic care se dezvolta din melanocite
transformate.
Cele 2 localizari frecvente ale melanomului malign sunt pielea si globul ocular.

Melanomul malign cutanat superficial

• Tumora extensiva in suprafata, plana, cu margini neregulate (caracter infiltrativ), de
culoare variabila brun deschis-neagra: tumora are tendinta la ulcerare;
• In evolutie tumora se extinde radiar, cu producerea de noduli sateliti marginali

Melanomul malign al globului ocular

• Tumora se dezvolta din tesutul pigmentar de la nivelul globului ocular: retina, procese
ciliare, iris
• Tumora invaziva, ocupa in totalitate globul ocular si apoi se extinde la orbita.
• Tumora are culoare brun – neagra, ritm rapid de crestere si da metastaze precoce

Metastazele melanomului malign se produc pe cale:

• Limfatica in ganglionii regionali si la distanta (ganglioni mezenterici);
 • Sanguina, exploziv in diferite organe:
o Ficat – noduli multiplii, de dimensiuni mici, de culoare brun – neagra
o Creier – nodul de culoare brun – neagra
o Pancreas – noduli multiplii, de culoare brun – neagra
o Duoden si intestin subtire – noduli multiplii, de dimensiuni mii, (diametru de 5
mm), de culoare bruna, acoperiti de mucoasa, care uneori este ulcerata

Morfologia teratoamelor
Macroscopie:
 Chistic
 Microchistic
 Solid

Microscopic:
 Chistic matur
 Solid imatur:
o Tesuturi embrionare – carcinom embrionar
o Tesuturi extraembrionare:
o Coriocarcinom
o Tumora sacului vitelin

Teratomul
Teratomul este o tumora dismbrioplazica care este constituita din multe tipuri de
tesuturim cu originea in 1-2-3 foite embrionare, tesuturi ce in mod normal nu se gasesc in
localizarile respective. Tumora are origine in celule pluripotentensau germinale.
Dupa aspectul macroscopic se disting teratoame: chistice, microchistice si solide.

Teratomul chistic matur de ovar (chist dermoid)

• Tumora de dimensiuni variate cu aspect de chist
 • Peretele chistului are structura asemanatoare cu pielea;
o Versantul inten are structura de epiderm
o Versantul extern are structura de derm si contine anexe ale pielii (foliculi
pilosi, glande sebacee).
• Intr-o portiune proeminenta a peretelui (promontoriu) se gasesc structuri numeroase:
epiteliu respirator si intestinal, os, plaje de cartilaj si tesut nervos; in acest teritoriu
sunt implantti dintii:
• Cavitatea chistului contine sebum si fire de par
• Tumora prezinta risc de transformare maligna a unei structuri epiteliale cu aparitia
unui carcinom epidermoid

Teratomul microchistic matur de testicul

Macroscopie:
• Tumora are aspect de masa solida sau microchistica si este localizata frecvent in
gonada masculina
• Pe suprafata de sectiune se evidentiaza prezenta a 2 sau mai multe tesuturi mature
dispuse haotic:
o Plaje de cartilaj, translucide, albastrui
o Spatii microchistice
Microscopie:
• In masa tumorii se evidentiaza 2 sau mai multe tesuturi mature dispuse dezordonat si
fara relatie cu locul in care se dezvolta
o Plaje de cartilaj hialin
o Spatii microchistice captusite cu un epiteliu de tip respirator.