Cap.

III: NEOPLASME:

NEOPLASMUL = proliferare tisulară anormală, neconcordantă cu țesuturile din jur și

persistentă (proliferarea continuă chiar și după ce agentul care a indus-o nu mai acționează).

Din punct de vedere histogenetic: epiteliale și conjunctive/non-epiteliale (melanocitare,

teratoame, hematopoietice, mezenchimale).

Din punct de vedere clinico-biologic și evolutiv: benigne și maligne.

TUMORI EPITELIALE BENIGNE:

 PAPILOM: denumirea este dată de arhitectură: proliferarea epitelială este dispusă pe
axe conjunctivo-vasculare de aspect papilar (digitiform)
o PAPILOM SCUAMO-CELULAR (sau cutanat)
o Condiloma accuminata
 ADENOM: derivă din glande endocrine, glande exocrine și organe parenchimatoase.
 1.Papilomul cutanat
Încadrare: tumoră epitelială benignă – papilom.

Definiție: reprezintă o tumoră epitelială benignă a epiteliului epidermoid (scuamos).

Aspect macroscopic:
 Reprezintă o formațiune exofitică = tumoră vegetantă, care proemină la suprafața
pielii (crește la exterior, fără tendință de extindere în profunzime).
 Bază de implantare scurtă și groasă;
 Suprafață netedă/neregulată;
 Culoare cenușie;
 Dimensiuni variate;

Aspect microscopic:
 Reprezintă proliferarea epitelială
tumorală a epidermului, dispusă fiind pe
axe conjunctivo-vasculare cu aspect
papilar/digitiform– cu rol de susținere și
cu rol nutritiv;
 Epiteliul scuamocelular stratificat
proliferat păstrează structura și
stratificarea normală a epidermului:
o Strat de celule bazale
o Straturi de celule spinoase –
acantoză
o Straturi de celule granuloase – hipergranuloză
o Strat gros de keratină – hiperkeratoză
 MB care separă epiteliul scuamocelular stratificat proliferat de axul conjunctivo-
vascular digitiform este intactă.
 2. Condiloma accuminata

Macroscopic:
-papilom dezvoltat la nivelul mucoaselor epidermoide din regiunea anala, vulva,
vagin, col uterin
-tumora este determinata de HPV
-tumora vegetanta, compusa din buchete adunate cu aspect conopidiform

Microscopic:
-tumora este formata din epiteliu scuamocelular proliferat si axe conjuntivo-vasculare
-la limita dintre epiteliu proliferat si suportul conjunctiv membrana bazala are caracter
continuu.
 3. Adenom
Adenomul rezulta din proliferarea epiteliului de invelis a organelor cavitare si organelor
parenchimatoase.
Dupa locul in care se produc si aspectul lor macroscopic se disting urmatoarele tipuri:
-adenoamele dezvoltate in parenchime glandulare exo si endocrine formeaza moduli cu
capsula, inclusi in glanda
-adenoamele dezvoltate in organele cavitare au aspect de polip (nodul pediculat)=polip
adenomatos
-adenoamele ovariene au aspect de chist=chistadenom

Adenoamele glandelor endocrine se insotesc de secretie hormonala si se manifesta prin

sindroame endocrine corespunzatoare secretiei produse.

Tiroida-tiroxina-tireotoxicoza
Corticosuprarenala:
-zona fasciculata
-zona glomerulata
-zona reticulata
Medulosuprarenala catecolamine-feocrocitom
 3.Polipoza colică adenomatoasă familială
Definiție: este o boală ereditară, cu transmitere autosomal dominantă, determinată de mutația
genei APC (adenomatosis polyposis coli) și caracterizată prin prezența ˃ 100 polipi colici.

Polipul adenomatos = tumoră epitelială benignă a epiteliului colonului, adenom.

Localizare: în 50% din cazuri, este localizată la nivelul colonului recto-sigmoid, iar în restul
cazurilor este prezent în colonul ascendent și transver, dar poate fi identificat și la nivelul
stomacului și intestinului subțire (deși mai rar).

Aspect macroscopic:
 În jur de 100-1000 polipi;
 De dimensiuni relativ mici (sub 1
cm);
 Sunt frecvent sesili și au un aspect
intermediar între polipii tubulari și
cei viloși:
o Polipii adenomatoși tubulari:
tumoră vegetantă cu:
 Bază scurtă de
implantare;
 Pedicul lung și
subțire;
 Extremitate rotundă,
globuloasă;
 Au suprafață netedă.
o Polipii adenomatoși viloși:
tumoră vegetantă cu:
 Aspect sesil,
conopidiform;
 Bază largă de
implantare: aprox 10
cm;
 Suprafață neregulată.
 Muscularis mucosae este intactă;
 Este o leziune precanceroasă: dacă
leziunile apar la 20-30 ani, atunci se
malignizează în 100% din cazuri, în decurs de 10 ani. 40% din carcinoamele rezultate
sunt multicentrice.
Complicații: ulcerare, sângerare, malignizare.

4.Fibroadenomul de glandă mamară

Fibroadenomul de glandă mamară reprezintă cea mai fecventă tumoră benignă a glandei
mamare.
Survine în condiții de hiperestrogenism (sensibilitate zonală crescută la hormonii estrogeni).

Încadrare: tumoră epitelială benignă, adenom dezvoltat în glandă parenchimatoasă (leziune

nodulară, încapsulată și inclusă în glandă).
Este o tumoră mixtă: se caracterizează atât prin proliferare epitelială – reactivă, netumorală
și proliferare conjunctivă – monoclonală, deci neoplazică (stroma).

Aspect microscopic:
 Tumoră mixtă: proliferarea epiteliilor canalelor galactofore + proliferare conjunctivă;
 În periferie: capsula fibroasă; tumora este inclusă în parenchimul glandei mamare;
 Prezintă 2 componente:
o Componenta epitelială: rezultă din proliferarea unor conducte, al căror
epiteliu este similar cu epiteliul canalelor galactofore;
o Componenta conjunctivă: rezultă din proliferarea fibroblastelor;
 Ambele componente proliferate sunt caracterizate de absența atipiei cito-nucleare;
 3 varietăți histologice:
o Pericanalicular: țesutul conjunctiv proliferează în jurul conductelor și
formează manșoane pericanaliculare, care păstrează deschis lumenul ductelor;
o Intracanalicular: țesutul conjunctiv proliferează activ și mai mult, comprimă
și deformează structurile ductale, ceea ce va conduce la aspectul colabat și
ramificat al conductelor;
o Mixt: asociază aspectul pericanalicular și cel intracanalicular.