TUMORI CONJUNCTIVE

BENIGNE ŞI MALIGNE
 TUMORI CONJUNCTIVE
(Tumorile ţesuturilor moi)

Definiţie: Proliferări mezenchimale care apar în ţesuturile ne-

epiteliale ale corpului
(cu excluderea viscerelor, învelişurilor creierului şi sistemului
hemato-limfopoietic).

Nomenclatură:
 Tumora benignă: denumirea celulei de origine +
sufixul “-om“;
 Tumora malignă: tipul de ţesut spre care se
diferenţiază tumora malignă + “-sarcom”.
Clasificarea tumorilor ţesuturilor moi
Tumori mezenchimale Benigne Maligne
● ţesut conjunctiv şi derivate:
- fibroblaste Fibrom Fibrosarcom
- lipoblaste Lipom Liposarcom
- condroblaste Condrom Condrosarcom
- osteoblaste Osteom Osteosarcom
● endoteliu şi ţesuturi înrudite:
- vase sanguine Hemangiom Angiosarcom
- vase limfatice Limfangiom Limfangiosarcom

● celule musculare
- netede Leiomiom Leiomiosarcom
- striate Rabdomiom Rabdomiosarcom
 Lipomul
 Lipomul este o tumoră benignă formată din ţesut adipos
 Localizată frecvent subcutanat
 Poate fi unică sau multiplă (lipomatoză)
 Lipomul

 Macroscopic:
 Tumoră nodulară
 Încapsulată
 Lobulată
 Galbenă
 Consistenţă moale
Lipomul
 Microscopic:
 constituit din ţesut adipos matur (adipocite cu citoplasmă plină cu
lipide şi nucleu excentric)
 aspect lobulat
 traversat de benzi conjunctivo-vasculare
 capsulă la periferie
 Liposarcom

 Tumora malignă a
ţesutului adipos
 Macroscopic: alb
gălbui, cu arii de
necroză şi hemoragie
 Microscopic:
proliferare de celule
maligne şi lipoblaşti,
ce conţin în citoplasmă
picături lipidice
 Fibromul

 Tumoră benignă a
fibroblastelor (ţesut
conjunctiv comun)
 Macroscopie:
 Nodul alb-sidefiu, dur,
încapsulat, aspect de
vârtejuri pe suprafaţa de
secţiune
 Microscopie:
 Proliferare de fibrocite şi
fibre de colagen orientate în
diferite sensuri
 Fibrosarcom

 Tumora conjunctivă malignă ce rezultă prin proliferarea

fibroblastelor
 Localizare:
 Ţesuturile moi ale extremităţilor, ţesut conjunctiv intramuscular,
aponevroze, tendoane
 Rar retroperitoneal, mediastin
Macroscopic:
•aspect nodular,
•caracter infiltrativ
•moale, alb-gălbui
•arii de necroză şi hemoragie
 Fibrosarcom

 Microscopic:
 Tumora hipercelularizată,
compusă din:
 celule fuziforme atipice,

dispuse in fascicule, dar cu

formare redusă de fibre de
colagen
 mitoze

 Stroma tumorală conţine

vase de tip sarcomatos
 Leiomiomul
 Tumora benignă a muşchiului neted.
 Localizare:
 Frecvent uter
 Rar tub digestiv (stomac, intestin), subcutanat.
 Leiomiomul uterin
 este cea mai frecventa tumoră benignă
 estrogen-dependenta.
 poate fi asimptomatic, dar poate produce meno-
metroragii sau dureri prin compresie.
 Macroscopic,
 bine delimitat, neîncapsulat
 pot fi localizate în
 miometru (intramurale),
 apropierea seroasei (subseros) sau
 apropierea endometrului (submucos)..
 Leiomiom
 Microscopic
 proliferarea celulelor musculare netede fusiforme (cu nucleu
“in trabuc”)
 fascicule dispuse in vârtejuri
 Leiomiosarcom
 Tumora malignă a ţesutului
muscular neted
 Localizare:
 uter,

 stratul muscular al tubului

digestiv
 Macroscopic:
 aspect cărnos,

 culoare roşie-brună

 infiltrativă
Leiomiosarcom

 Microscopic: celule atipice allungite, cu aspect faasciculat

 Numărul crescut de mitoze este un criteriu important
pentru diagnostic
 Hemangiom
 Tumora benigna formata
din numeroase vase de
sange
 În raport cu dimenssiunea
vaselor proliferate pot fi:
 Hemangiom capilar
 Hemangiom cavernos
 Hemangiom capilar
 Tumora este localizata in dermul
superficial si profund
 Macroscopic:
 Pată roşie bine delimitată cu
margini neregulate
 Microscopic:
 Este formata din lobuli vasculari,
care contin numeroase vase de tip
capilar unite prin benzi de tesut
conjunctiv
 Vasele capilare tumorale sunt
căptuşite cu un endoteliu cu aspect
normal
 Hemangiom cavernos
 Tumora benigna formata din
numeroase spatii vasculare
 Frecvent localizata in ficat

 Spaţiile vasculare de formă şi

mărime variabilă, sunt căptuşite de
un endoteliu normal şi conţin sânge
sau trombi
 Tumora are creştere lobulară
 Condrom

 Tumora benignă formată

din ţesut cartilaginos
hialin
 Localizare: oasele scurte
ale extremităţilor
 Macroscopie:
 nodul sidefiu

 încapsulat

 aspect lobulat
 Condrom
 Microscopie
 Tumora nodulară, bine
circumscrisă, încapsulată
 Compusa din lobuli de
cartilagiu hialin matur
separati de axe conjunctivo-
vasculare, cu rol de suport si
nutritiv.
 Cartilajul tumoral este alcatuit
din substanţă fundamentală
bazofilă (condrină) în care se
găsesc condroplaste ce conţin
condrocite mature.
 Osteomul

 Tumora benignă a ţesutului osos

 Localizare:
 frecvent treimea superioartă a tibiei
 Falange
 Treimea superioară a femurului
 Macroscopic:
 Tumoră nodulară, bine delimitată,
încapsulată
 Osteosarcom
 Tumora malignă ce formeaza os
tumoral
 Cea mai fecventă tumoră osoasă
primară
 Localizare:
 Frecvent la nivelul metafizelor oaselor
lungi (în jurul articulaţiei genunchiului)
 Osteosarcomul:
 creşte rapid,
 invadează părţile moi din jurul osului
 penetrează corticala şi pătrunde în canalul
medular
 metastazează hematogen în pulmon
 Osteosarcom
 Microscopic:
 arii de celule fuziforme

nediferenţiate de tip
sarcomatos
 plaje de ţesut osteoid.

 lamele osoase ce includ

celule atipice.
 Tumora conţine vase de tip

sarcomatos, arii de necroză şi

hemoragie.
TERATOAMELE ŞI
TUMORILE
MELANOCITARE
 Teratoamele
 Tumora îşi are originea în celulele germinale pluripotente existente în
gonade
 Localizare: frecvent ovar, testicul, sau pe linia axială a corpului
 Constituite din ţesuturi variate ce provin din una, două sau toate cele
trei foiţe embrionare
 Pot fi constituite din ţesuturi mature sau imature.

 Teratoamele cu ţesuturi mature sunt tumori benigne şi pot fi:

 Chistice (frecvent ovar)
 Solide (frecvent testicul)

 Teratoamele cu ţesuturi imature sunt tumori solide, cu evoluţie malignă

 Teratom chistic cu ţesuturi
mature (chist dermoid) - ovar
 Structură chistică cu perete:
 spre interior - perete tapetat de epiteliu scuamos pluristratificat (similar
epidermului)
 spre exterior (în stratul conjunctiv):

 anexe ale pieii (fire de păr, glande sebacee, glande sudoripare)

 ţesut neural,

 epiteliu respirator, epiteliu intestinal,

 ţesut muscular, os, cartilaj, dinţi.

 Conţinutul chistului
 Keratină, sebum, cu fire de păr.

 Clinic:
 Tumoră benignă

 Nu recidivează după excizie chirurgicală.

 Teratom chistic cu ţesuturi mature
(chist dermoid) - ovar

Fire de păr

Dinte
 Teratom chistic
matur de ovar
 Numeroase tesuturi mature
dispuse dezordonat si fara relatie
cu locul in care se dezvolta
 plaje de cartilaj hialin
 tesut fibros
 celule musculare
 tesut nervos
 spatii micochistice captusite
de un epiteliu glandular
mucosecretor
 Tumorile sistemului melanocitar

 Derivate din celulele nevice (melanocite)

 Clinic:
 Benigne: nevii melanocitari

 Maligne: melanomul malign

 Nevul melanocitar
 Tumori benigne ale pilelii
 oiginea in melanocitele din stratul bazal al epidermului
 Nevi:
 congenitali
 dobândiţi
 Macroscopic: macule sau papule, rotunde, brune,
uniform pigmentate, sub 6 mm diametru, cu
margini bine definite.
 Nevul melanocitar
 Microscopic pot fi
•Nevii jonctionali si
 Intraepidermici sau joncţionali compusi au potential de
 Micşti sau compuşi
malignizare
 Intradermici
Nev melanocitar joncţional

• Microscopic: Nucleii
celulelor nevice sunt
uniformi, cu contur
rotund, cu nucleoli
puţin evidenţiaţi sau
absenţi, fără activitate
mitotică.
Nev melanocitar compus
 Melanomul malign

 Tumoră malignă cu origine melanocitară, prognostic sever

 Poate fi:
 primar
 secundar – prin malignizarea unor nevi
 Localizare:
 frecvent piele, glob ocular

 alte localizări: mucoasa orală şi anogenitală, esofag,

meninge.
 Semne clinice relevante ale unui melanom
 mărirea unui nev existent
anterior;
 prurit sau durere localizate la
nivelul unui nev;
 apariţia de noi leziuni
pigmentare la adult;
 conturul neregulat al
leziunilor pigmentate
 variaţia pigmentării;
 ulcerarea unui nev pre-
existent.
 Melanom malign
 Tumora cu caracter infiltrativ
in dermul subjacent
 Tumora este compusa din
plaje mari de melanocite
atipice, fuziforme, cu nuclei
alungiti hipercromatici,
pleomorfi si mitoze atpice
 Stroma este redusa si contine
melanofage (macrofage cu
pigment melanic)