Dr.

Lucian Eftimie
 Tumori maligne
1. Carcinom bazocelular
2. Carcinom spinocelular
3. Cancerul
mamar(Carcinomul mamar
ductal invaziv)
4. Adenocarcinomul de colon
5. Sarcomul
 Adenocarcinomul de colon
 Def: Tumoră epitelială malignă a mucoasei colonului,
ce depășește mucoasa și invadează straturile
profunde, rectul și sigmoidul fiind localizarea de
elecţie (60-70%).
STĂRI PREDISPOZANTE
 POLIPII COLORECTALI:
- polipi adenomatoşi: tubulari,tubulo-viloşi,viloşi
 Polip adenomatos (displazic) => Displazie severă=> Adenocarcinom
 Factori genetici : Polipoza colica familiala, sdr. Lynch(hereditary
nonpolyposis colorectal cancer) etc
 Factori nutriționali:excesul de grăsimi animale şi proteinele, carnea
roşie, alcoolul şi aportul caloric excesiv
 Boli inflamatorii intestinale ( boala Crohn și Rectocolita ulcero-
hemoragică)
 Rolul acizilor biliari: relaţie între colecistectomie şi creşterea
frecvenţei neoplasmului de colon
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte macroscopice
 Tumora poate fi vegetantă (exofitică /polipoidă/conopidiformă), stenozantă,
ulcerată sau difuz-infiltrativă. Tumorile mici sunt bine circumscrise, ușor elevate, cu
centru deprimat, de constistență redusă. Cele de dimensiuni mari, voluminoase,
exofitice,polipoide (în cec, determina obstrucție) • infiltrative și ulcerate (puțin
elevate, margini neregulate, centru ulcerat, excavat, care pătrunde profund în peretele
colonic. Pot fi circumferențiale, constrictive (apect de “cotor de mar”) Culoarea
tumorii este gri-rozată, marginile sunt proeminente, iar prin infectarea tumorii şi prin
pătrunderea în tesutul conjunctivo-adipos pericolonic şi în ganglionii limfatici
regionali, pot să apară abcese pericolonice sau peritonită.
Adenocarcinomul de colon –
Aspecte macroscopice
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte macroscopice

Adenocarcinom

Mucoasa

Submucoasa

Musculara

Tesut conjuctivo-
adipos pericolic

Adenocarcinom colonic, infiltrativ macroscopic până la

nivelul muscularei propria.
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte macroscopice
Adenocarcinom
colonic
Mucoasa
Submucoasa
Musculara
Seroasa

Metastaza
ganglionara
Adenocarcinom colonic(tumora exofitică, conopidiformă, ulcerată),
infiltrativ macroscopic până la nivelul țesutului conjuctivo-adipos
pericolic și cu metastaza ganglionară
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice
 Trecerea de la celulele mucoasei colonice la celulele tumorale este
bruscă, acestea din urmă având tendinţa să formeze tubi (structura
glandulară) de formă şi dimensiuni neregulare (ADK bine diferențiat), cu
caracter invaziv, fără membrană bazală și cu puțina stromă conjunctivă
între structurile glandulare ( aspect de glande ,,spate în spate’’)
 Aceste formațiuni glandulare au dimensiuni și forme diferite având peretele
acătuit din celule înalte, pluristratificate sau pseudostratificate, cu
citoplasma bazofilă, nucleul voluminos, tahicromatic, cu frecvente
mitoze atipice. Celulele tumorale se pot dispune uneori pe mai multe
straturi, având aspect de insule sau formează în interiorul tubilor vegetaţii
papilare. Poate să apară diferențiere scuamoasă sau producere de mucus.
Tumorile bine diferenţiate pot produce mucus evidenţiabil prin
coloraţia PAS (grade de diferentiere de la G1-bine diferențiat până la
G3-slab diferențiat/anaplazic).
 Pot avea diferite aspecte histologice: unele ADK pot fi solide, altele
tubulare, infiltrative, adenocarcinoame cu celule “în inel cu
pecete”,forma mai frecventă la tineri, cu mare grad de malignitate(G3);
 Adenocarcinomul de colon- stadializare
 CLASIFICAREA DUKES:
 Stadiul A: tumoră localizată la mucoasă (supraviețuire la 5 ani -90%)
 Stadiul B1: tumoră ce ajunge la musculara proprie( supraviețuire la 5 ani -70%)
 Stadiul B2: tumora invadează întreg peretele colonului (fără afectare ganglionară)
 Stadiul C: tumoră cu prinderea ggl locoregionali.(supraviețuire la 5 ani-30%)
 Stadiul D: metastaze în organe la distanţă.
 Tendința actuală este de a înlocui această stadializare cu cea TNM, mult mai
riguroasă și unanim acceptată.
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice

Adenocarcinom colonic infiltrativ până în seroasă,

dezvoltat pe un polip adenomatos tubulo-vilos

Adenocarcinom colonic bine diferentiat, cu invazie

la nivelul submucoasei, HE, 4x
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice

Adenocarcinom colonic moderat diferențiat (G2), aspect de ,,glande spate în spate’’,

pleomorfism celular și nuclear marcat, mitoze atipice numeroase, infiltrat inflamator
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice

Adenocarcinom colonic (G2), pleomorfism celular și nuclear marcat, mitoze atipice

 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice

Adenocarcinom colonic (G3), pleomorfism Adenocarcinom colonic (G3), cu celule

celular și nuclear marcat, mitoze atipice în,,inel cu pecete’’
Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice

ADK – invazie perineurală,

Metastază ganglionară , Metastază vasculară
 Adenocarcinomul de colon –
Aspecte microscopice

Metastază ganglionară de ADK -structuri glandulare de dimensiuni și forme diferite,

localizate tipic subcaspular. Celule tumorale cu nucleul mare, atipic, tahicromatic și cu
numeroase mitoze atipice.
 Tumori maligne
1. Carcinom bazocelular
2. Carcinom spinocelular
3. Cancerul
mamar(Carcinomul mamar
ductal invaziv)
4. Adenocarcinomul de colon
5. Sarcomul
 Sarcomul
 Este o tumoră malignă primitivă cu originea în ţesutul conjunctiv
mezenchimal (conjuctiv, adipos,cartilaginos, fibros, muscular, osos,
etc)
 Localizare: retroperitoneal, mediastinal, subcutanat, la nivelul coapsei şi
extremitaţile membrelor, etc
 Majoritatea tumorilor solide pediatrice și 5% din tumorile adulților;
 Invadează țesuturile și are capacitate de metastazare (mai ales vasculară)
 Macroscopic: solitare, localizare profundă,predilecție pentru extremități
și spațiul retroperitoneal; pe secțiune aspect de carne de pește, “sarx’’
(gr.)=carne. Tumorile sunt neîncapsulate, infiltrative, cu arii de
hemoragie si necroza
 Evaluarea sarcoamelor :
 -Grading: gradul de diferențiere, rata mitotică, procentul de necroza-
hemoragie.
 Tumori de grad scăzut (bine diferențiate), cresc lent, au o evoluție
mai bună decât tumorile de grad înalt (înalt mitotice).
Rabdomiosarcoamele, angiosarcomul, sarcomul sinovial = considerate
de gradul III.
 -Staging: 4 stadii legate de grading (stadiul I, II si III) și metastaze
(stadiul IV).
 -Talia: de regula, tumorile mici (<5 cm) au prognostic favorabil.
 -tipic, Metastazeaza omogen, cel mai frecvent în plaman și ficat
 Leiomiosarcomul
Tumoră malignă mezenchimală ce
derivă din fibrele musculare
netede.Este compusă din celule
alungite, eozinofile, cu citoplasmă
fibrilară, dispuse în benzi şi fascicule,
care uneori se intersectează în unghi
drept.Multiple mitoze atipice și celule
gigante, poliploide

Se descriu mai multe tipuri histologice

: bine diferenţiat, epitelioid, mixoid,
pleomorf sau dediferenţiat.

Dă frecvent metastaze sangvine în

plămân şi ficat; prognosticul este
defavorabil când diametrul tumorii
este > 6 cm, când există hemoragii şi
necroze sau > 5 mitoze / HPF (câmp
cu obiectiv mare - 40x). Leiomiosarcom uterin
Rabdomiosarcomul
Proliferarea malignă a
rabdomioblaştilor : celule rotund
ovalare, cu nucleu alungit, cu
citoplasmă eozinofilă, cu miofibrile
(striaţii) abundente, alungită, ca o
“coadă” = celulă mormoloc (tad-pole
cell).
Se descriu câteva tipuri histologice :
 tipul embrionar (sarcom botrioid) Rabdomiosarcom paratesticular cu arii de
alcătuit din plaje de celule mici, hemoragie și necroză
rotunde, uniforme, cu localizare
frecventă în vezica urinară sau
vagin; are o evoluţie favorabilă
comparativ cu alte tipuri
 tipul alveolar cu celule dispuse în
cuiburi, separate de septuri
conjunctive dense
 tipul pleomorf, cu celule
nediferenţiate, cu localizare
frecventă la coapsă (~ 75%)
 Histochimic celulele sunt PAS (+). Rabdomiosarcom: rabdomioblaști in diferite
stadii de diferențiere, HE, 10x
 Fibrosarcomul/Histiocitomul fibros malign
 Este o tumoră malignă fibro-histiocitară, cu localizare frecvent retro-
peritoneală, de obicei la adulţii de sex masculin.
 Macroscopic : Are aspect macroscopic de “carne de peşte fiert”, alb-
cenuşie, cu hemoragii şi necroze. Neîncapsulată, caracter infiltrativ.
 Sunt descrise 4 tipuri histopatologice :storiform-pleomorf,tipul mixoid, tipul
angiomatoid, tipul inflamator.
 Cel mai frecvent este tipul storiform-pleomorf cu următoarele caractere
histologice :
 Microscopic: se observă ţesut dens în care elementele fusiforme se
aranjează în facicule şi vârtejuri, pe alocuri cu zone hemoragice.
Celulele sunt de tip fusiform, alăturate, formând fascicule, având aspect
de “oase de peşte” (“herring-bone”) celule fusiforme dispuse în
fascicule şi vârtejuri scurte intersectate (model storiform = “pin-wheel
pattern”)
 pleomorfism celular (caracteristic) format din histiocite, miofibroblaste, celule
maligne cu nuclei hipercromi, mitoze atipice, celule gigante bizare, uneori
multinucleare.
 Spaţiile vasculare sunt lacune vasculare delimitate de celulele tumorale
sau vase cu pereţi discontinui conţinând hematii.
Fibrosarcomul/Histiocitomul
fibros malign
Fibrosarcom gigantretroperitoneal si la
nivelul gambei stangi
Fibrosarcom, sectiune-aspect
macroscopic
 Fibrosarcomul/Histiocitomul fibros malign-
aspecte microscopice

Histiocitom fibros malign storiform

pleomorf: marcat pleomorfism celular și
nuclear, cu frecvente mitoze atipice, HE,
10x

Histiocitom fibros malign : celule fusiforme

formând fascicule, având aspect de “oase de
peşte” (“herring-bone”) , lacune vasculare
HE, 10x
 Liposarcomul
 Tumora malignă cu origine în
adipoblaste.Apare la extremităţi,
mediastinal, retroperitoneal sau în
glanda mamară.
 Sunt descrise histologic câteva tipuri :
bine diferenţiat, pleomorf, mixoid /
rotund-celular şi dediferenţiat.
 Liposarcomul mixoid / rotundo – celular
reprezintă ~ 50% din totalul Liposarcom, coapsa, aspect gelatinos, moale,
liposarcoamelor, cu localizare la coapsă cu zona de hemoragie si necroza pe sectiune
şi regiunea poplitee (~ 75%);
Macroscopic prezintă mase cu aspect
gelatinos sau opac. Microscopic: se
identifica lipoblasti in diferite stadii de
diferentiere, vascularizatie bogata cu
aranjament plexiform sub forma
,,intestinelor de pui/picior de cioara’’.
Are prognostic relativ favorabil, cu
potențial recidivant local și uneori fără
metastaze !
 Condrosarcomul
 Este o tumoră cartilaginoasă malignă, cu localizare metafizară, în axul
scheletului (coloană vertebrală, pelvis, centură scapulară), frecvent > 30
ani.
 Poate fi central, periferic sau juxtacortical, funcţie de localizare, iar histologic
se caracterizează prin proliferarea unor condroblaste mari, binucleate,
pleomorfe, aşezate câte 2 în lacune (diade) sau câte 4 (tetrade), fără
păstrarea structurii cartilajului hialin.
 Se urmăresc 3 elemente : densitatea celulară, atipiile celulare şi mitozele,
funcţie de care se descrie gradul de malignitate.
 Histopatologic se descriu câteva tipuri :
condrosarcomul bine diferenţiat
condrosarcomul cu celule clare (citoplasma cu aspect de “sticlă
sfărâmată”)
condrosarcomul mixoid – grad II
condrosarcomul dediferenţiat
condrosarcomul mezenchimatos
Condrosarcomul

Condrosarcom metafizar femural-

aspect macroscopic

Condrosarcom (G2) Condroblaste mari,

binucleate, pleomorfe, aşezate câte 2 în
lacune (diade) sau câte 4 (tetrade), mitoze
atipice.
 Osteosarcomul
 Este o tumoră malignă primitivă a osului ce formează o matrice
osteoidă, uneori cu metaplazie condroidă (,,osteocondrosarcomul’’),
frecvent la tineri (10-20 ani).
 Macroscopic :osteosarcoame apar la nivelul extremităţilor oaselor
lungi: extremitatea distală a femurului, extremitatea proximală a
tibiei, extremitatea superioară a humerusului şi extremitatea inferioara
a radiusului si ulnei (regula: “fuge de cot si se apropie de genunchi”);
60-70% din tumori apar la genunchi. În momentul diagnosticării, cel
mai frecvent, tumora a distrus spongioasa medulară si a trecut în
cortex şi periost. La periferie se observă travee osoase rectilinii
(spiculi ososi) vizibile radiologic (triunghiul Codman).
 Tumora apare de culoare gri-alb (în centru), relativ omogenă, cu
zone de necroză, hemoragii, zone de consistenţă moale, iar la
periferie pot să apară zone dense, albicioase şi de consistenţă dură
(cartilaj sau osteoid).
 Osteosarcomul –aspecte macroscopice

Osteosarcom la nivelul
articulației genunchiului,
Tipul telangiectazic

Osteosarcom metafizar
femural, -aspect radiologic

Osteosarcom metafizo-diafizar femural, tip

condroblastic(,,osteocondrosarcoma’’)
 Osteosarcomul –aspecte microscopice
 Histopatologic se caracterizează prin plaje de celule bizare,
fusiforme (osteoblaste maligne), cu pleomorfism şi mitoze
atipice, care produc matrice osteoidă; se necrozează spontan în ~
2/3 din cazuri şi dă metastaze pulmonare. In formele bine
diferentiate se pot observa osteoblasti maligni în matricea
osteoidă (normal se gasesc la periferie) Vasele prezente nu au
pereţi proprii (lacune vasculare), iar în lumenul lor pot fi
prezente celule tumorale
 Histologic,4 tipuri :
 tipul osteoblastic
 tipul condroblastic
 tipul fibroblastic
 tipul telangiectazic
 Osteosarcomul –aspecte microscopice

Osteosarcom - osteoblaste maligne, cu pleomorfism şi mitoze atipice, care

produc matrice osteoidă, zone de necroza cu celule gigante multinucleate.
Vă mulțumesc
pentru atenție!