Uveea sau tractusul uveal este tunica

medie, vasculara a globului ocular ce are rol in nutritia ochiului si este formata din trei segmente distincte:

IRIS

CORP CILIAR

COROIDA

UVEEA ANTERIOARA

UVEEA POSTERIOARA

 Controleaza

cantitatea de lumina ce patrunde in globul ocular, prin reglarea marimii pupilei cu ajutorul muschilor constrictor si dilatator ai pupilei. Irisului i se descriu o fata anterioara, ce cuprinde doua zone (interna- pupilara si externa- ciliara) separate de colereta iriana, si o fata posterioara de culoare bruna, alcatuita din numeroase pliuri.

 Sagetile goale marcheaza zonele prin care patrunde artera ciliara posterioara, sinuoasa, de aici divizandu-se in ramuri superioare si inferioare, formand o coroana vasculara. Sageata plina marcheaza colereta iriana.

 situat

imediat posterior irisului Corpul ciliar este alcatuit din procesele ciliare (ce secreta umoarea apoasa) si muschiul ciliar (cu rol in acomodarea cristalinului). Corpul ciliar este alcatuit din doua portiuni: una adiacenta irisului (pars ciliaris) si una adiacenta retinei (pars plana). Pe sectiune longitudinala prin globul ocular, corpul ciliar are forma triunghiulara cu baza orientate catre camera anterioara si iris, iar varful spre coroida.

Irisul

si corpul ciliar cu numeroasele procese ciliare. Chisti la nivelul proceselor ciliare

 Coroida

este portiunea din uvee situata intre sclerotica si retina vizuala si este alcatuita din tesut conjunctivo-vascular foarte pigmentat. Din punct de vedere fiziologic, coroida participa la transportul substantelor nutritive spre retina si eliminarea produselor de metabolism, are rol termic prin bogatia patului vascular si abundenta debitului sanguin, rol optic de camera obscura datorita continutului mare de pigment.

Inervatia si vascularizatia coroidei

Afectiunile uveale reprezinta o parte importanta din patologia oculara, fiind des intalnite in practica veterinara. Uveea prezinta aceleasi tipuri de reactii patologice ca si alte tesuturi, inflamatiile fiind insa cele mai importante. Uveea este un tesut imunologic competent si se comporta ca un limfonodul accesoriu. Antigenele intraoculare patrund in circulatia sistemica si stimuleaza organele limfoide distale. Astfel in 5-7 zile limfocitele B si T sensibilizate migreaza catre antigenele de la nivel ocular.

Limfocitele B si T patrund in uvee si se angajeaza in formarea anticorpilor sau in reactii mediate celular. Sunt prezente si fenomene autoimune care au ca origine sau sunt perpetuate de urmatoarele procese:

Mimetism molecular : antigene extern

derivate(bacteriene, virale) mimeaza antigenele de gazda si sunt astfel stimulate limfocitele T sa atace antigenele sechestrate

Fenomenul de spectator : un antigen extern

afecteaza tesuturile, eliberand antigenele sechestrate si restimuland celulele autoreactive T

Dispersarea epitopilor : raspunsul imun se

raspandeste de la o molecula antigenica la alta sau in cadrul unei singure molecule, de la un sit la altul

Anomaliile pupilei

forma anormala Corectopia plasarea excentrica Policoria mai mult de o pupila Aniridia lipsa irisului Coloboma - absenta unui sector din iris Persistenta membranei pupilare
Discorie

Caine, Ciobanesc Australian

In cursul dezvoltarii globului ocular, la nivelul pupilei este prezenta o membrane fina sub forma unor bandelete. La nastere aceasta dispare in mod normal, insa exista situatii cand resorbtia este partiala sau absenta. La caini se resoarbe in perioada tarzie a dezvoltarii fetale si pana in primele 6 saptamani de viata. Anomalia se intalneste la un numar mare de rase, notabila fiind rasa Basenji la care se mosteneste recesiv. Afectiunea se poate preveni prin selectia indivizilor utilizati la imperechere.

Membrana

pupilara are originea in zona coleretei Realizam in practica un diagnostic diferential cu sinechiile anterioare, care au originea la periferia irisului, la nivelul unghiului irirdocornean, sau la marginea pupilei.

 Este

o afectiune autosomala recesiva ce se caracterizeaza prin : -grade variabile de microftalmie -opacifierea corneei -lipsa camerei anterioare -iris nediferentiat - corp ciliar nediferentiat -absenta cristalinului (sau prezenta unuia rudimentar) - displazie retinala si cecitate.

Cal, rasa Rocky Mountain, presupus a fi homozigot pentru genele responsabile. Irisul este negru, hipoplazic, pupila rezista dilatatiei, defecte ale musculaturii irisului, chisti ciliari, megalocornee.

Albinism

partial (subalbinism)

reducerea pigmentului ocular; macroscopic se observa lipsa coloratiei sau coloratia in albastru

Heterocromia(variatii de colorare)
heterocromia iridis-variatii intre diferitele regiuni ale irisului la acelasi ochi heterocromia iridium variatii intre cei doi ochi

Caine, Ciobanesc Australian

Tipul de albinism

Caracteristici
Irisul este albastru si alb central si maro periferic Culoarea invelisului pilos este normal, caracteristica Irisul poate fi albastru deschis, gri sau alb Irisul poate prezenta zone maronii insotite si de pete colorate la nivelul invelisului pilos Fundul de ochi : incomplet pigmentat, vasele coroidei ectaziate

Partial Incomplet

complet

Irisul apare albastru pal sau alb Invelisul pilos este complet alb Colobome variabile la nivelul fundului de ochi

 Afectiune

des intalnita la caini si pisici Se caracterizeaza prin prezenta unor zone hiperpigmentare focale, cu potential malign scazut.
Iris nevus - pisica

 Sindromul

Waardenburg se caracterizeaza prin :

Surditate

Heterocromia irisului

Invelis pilos alb

Se intalneste frecvent la pisica ,caine (Ciobanesc Australian, Dalmatian) si soricei.

 Reprezinta

inflamatia tractusului uveal. In functie de structurile afectate intalnim:

Uveita
Anterioara Posterioara

Irita Ciclita Iridociclita Coroidita

Corioretinita Retinocoroidita Panuveita

Neoplazice/Paraneoplazice

Metabolice

Mediate imun

Limfosarcom Melanoma Meningoencefalite granulomatoase Tumori intraoculare primare Tumori secundare (metastaze)

Toate Caine,pisica Caine Toate Toate

Diabet Hipertensiune sistemica Hiperlipidemie Coagulopatii

Caine Caine,pisica Caine Toate

Cataracta Traumatisme la nivelul cristalinului Trombocitopenie mediate imun Sindrom uveodermatologic

Toate Toate Toate Caini

Infectioase I Alge: Geotrichia spp. Prototheca spp. Bacterii Leptospira spp. Borrelia burgdorferi Brucella spp. E.coli Streptococcus equi Listeria monocytogenes Haemophilus spp Tuberculoza Protozoare: Leishmania donovani Rickettsia rickettsii Fungi: Aspergillus spp. Blastomices spp. Cryptococcus spp.

Toate Toate Caine, cal Caine, cal Caine, cal Bovine,cal Cal Bovine, ovine Bovine Bovine, pisica Caine Caine Gaini, curcani, pisica Caine, pisica Caine, pisica

Infectioase II Virusuri: Canine distemper virus Coronavirus Herpesvirus: Boala lui Marek Herpesvirus felin 1 Herpesvirus canin 1 Herpesvirus ecvin 1 si 2 Herpesvirus ovin 2 Lyssavirus Equine influenza Paraziti: Taenia multiceps Echinococcus granulosus Angiostrongylus vasorum Dirofila immitis Onchocerca cervicalis Strongylus Toxocara

Caine Pisica Gaini, curcani Pisica Caine Cai Bovine Caine Cai Caine, ovine Cai Caine Caine Cal (uveita recurenta) Cal Caine, pisica

Toxice Medicamente: Parasimpaticomimetice (pilocarpina, carbacol) Derivati ai prostaglandinelor Sulfamethazin/ trimethoprim Surse sistemice Cheratite infectioase

Traumatice

toate toate caine toate toate

Leziuni penetrante sau nepenetrante Corpi straini

T O A T E

In general, semnele clinice sunt asemanatoare : Fotofobie Blefarospasm Durere (anorexie,depresie) Epifora

 Celule

inflamatorii in camera anterioara sau aderente de endoteliul cornean Hipopion Edem cornean Mioza si rezistenta la midriatice Sinechii anterioare sau posterioare Irisul : aspect mat si pigmentatie accentuata Aspect incetosat, opacifiat al corpului vitrios Retina edematiata, prezenta unei exsudatii sau chiar detasarea retinei Lipemia umorii apoase (valorile crescute ale lipidelor circulante)

Simptomul sau structura afectata

Conjunctiva Vasele conjuctivei

Uveita
Hiperemie discreta Pericheratice sunt drepte si scurte, cu aspect de perie

Conjunctivita
Hiperemie si chemozis Superficiale, difuze si sinuoase

Cheratita anterioara
Fara modificari Arboriforme, dictomizate, dispuse in vecinatatea corneei Seroasa, purulenta Moderata, severa Severa Fara luciu si opaca

Glaucom
Hiperemie Scurte, groase si sinuoase

Secretie oculara Durerea oculara Fotofobie Corneea

Absenta Intensa Intensa Lucioasa dar cu aspect de geam aburit Mioza, cu margini neregulate Slab Variabila

Moderata, severa Neglijabila Absenta Lucioasa si transparenta Normala Normala Normala

Absenta Severa, acuta Moderata Opacifiata, cu edem si cu desirarea corneei Midriaza fixa Slab sau absent Crescuta

Pupila Rflex pupilar Presiunea intraoculara

Normala cu miozina Normal sau slab Normala

Sinechii posterioare : intre cristalin si iris, mai ales la un titru inalt al proteinelor in umoarea apoasa In cazul prinderii intregii circumferinte pupilare (fenomen numit secluzie pupilara) irisul se bombeaza, oprind drenarea umorii si determinand astfel formarea glaucomului. Sinechii anterioare : Intre iris si cornee

 Cataracta

= opacifierea cristalinului cauzata in principal de alterarea umorii apoase, alterand fenomenul de nutritie al lentilei. Glaucom Detasarea retinei =cauzate de infiltratii celulare si exsudatie de la nivelul coroidei Atrofia irisului si a corpului ciliar = se observa in paralel cu inlocuirea stromei de tesut fibros Oftalmie simpatica = afectiune rara, mediata imun Membrane fibrovasculare preiridale

1.

2.

Stabilirea unui diagnostic etiologic : coroborarea datelor anamnetice cu rezultatele examenelor hematologice si a celor clinice Controlul inflamatiei Corticosteroizi : - administrati topic, in sacul conjunctival sau sistemic; - se va avea grija ca la administrarae topica sau in sacul conjunctival sa nu existe pete de fluoresceina la nivelul corneei.

 Uveite

blande : 0,1% dexametazona sau 1% acetat de prednisolon, administrare la 6-12h Uveite moderate : 1. 0,1% dexametazona sau 1% acetat de prednisolon, administrare la 4-6h 2. prednison sistemic, 0,25 mg/kg PO (caini si pisici), la cai se utilizeaza AINS. Uveitele severe 1. 0,1% dexametazona sau 1% acetat de prednisolon, administrare la 1-4h 2. prednison sistemic, 0,25 mg/kg PO (caini si pisici), la cai se utilizeaza AINS. 3.administrare in sacul conjunctival triancinolon acetonat 1-2mg/ochi

 AINS

: flurbiprofen, suprofen, diclofenac, administrare la 6-12h. Agenti imunosupresori :ciclosporine, azathioprin (1-2mg/kg/zi timp de 3-7 zile) in cazul uveitelor ce nu raspund la tratament 3.Prevenirea sechelelor nedorite - midriatice: pot reduce formarea sinechiilor si deci a bombarii irisului si a glaucomului -medicamente impotriva glaucomului ( blocante- timolol si adrenergice 4. Scaderea durerii resimtite

Uveite

infectioase Uveite mediate imun

Sindrom uveo-dermatologic(Sindromul Vogt-Koyanagi-Harada) - afecteaza mai des rasele : Akita, Golden Retriever, Husky Siberian si Irish Setter - reactie autoimuna spontana impotriva melaninei; afecteaza uveea si determina orbire, detasarea retinei sau glaucom. Uveita felina: -cauze infectioase (Peritonita Infectioasa Felina, Virusul Leucemic Felin, Toxoplasma, Cryptococcus)

Uveite asociate cu afectiuni dentare Uveita pigmentara la Golden Retriever Uveita ecvina recurenta

Uveite traumatice Uveite toxice endotoxine bacteriene

-medicamente: parasimpaticomimetice si prostaglandine utilizate in tratamentul glaucomului - intoxicatii cu etilen glicol (uveita anterioara)

Chistii uveali Isi au originea in epiteliul posterior pigmentat al irisului sau instructurile corpului ciliar De obicei se observa la adulti desi sunt congenitali in cazul unor rase de caini precum Golden Retriever.

Limfosarcom

Limfosarcom al irisului la pisica