Restaurarile directe cu aur (RDA)

Aurul este unul din cele mai vechi materiale restauratoare folosite in stomatologie
avind in vedere faptul ca el prezinta ,in forma sa pura,o serie de proprietati care il recomanda in
acest sens.
Aurul este folosit in diverse forme ca material restaurator in tratamentul de carie
simpla, in asa numitele restaurari directe cu aur ,acestea bazindu-se pe o proprietate particulara a
aurului pur si anume coeziunea ,prin care parti de metal maleabil puse in contact strins si
comprimate unele in altele vor adera intim ,formind o masa unica si dind nastere la legaturi
metalice.
Restaurarile directe cu aur,cunoscute si sub denumirea de aurificatii,se executa direct in
cavitatea bucala prin compactare,folosindu-se aur coeziv la temperatura camerei.Exista in acest
scop mai multe tipuri de aur coeziv dar cele mai multe contin aur pur de 24 carate si difera prin
structura lor metalurgica,
Avantajele aurului ca material de restaurare :
biocompatibilitate foarte buna in mediul bucal ;
adaptare marginala foarte buna ,permitind o inchidere etansa foarte buna ;
durata in timp foarte mare ,uneori toata viata ;
rezistenta deosebita la coeziune ;
uzura similara cu cea a structurilor dure dentare.
Dezavantaje :
sunt nefizionomice ;
au o tehnica de lucru lenta , cerind timp mai lung pentru realizare (sunt cronofage) ;
cer manualitate deosebita a medicului.Din punct de vedere didactic este o tehnica
ce formeaza practicieni abili,cu putere mare de concentrare ;
energia folosita pentru condensare se distribue si la tesutul pulpar putind produce
leziuni pulpare ireversibile,de aceea se folosesc in procese carioase in care stratul
de dentina are grosime mai mare de 2mm.,pe dinti fara suferinta pulpara sau
parodontala ;
pretul de cost este mare.
Forme de prezentare.
In restaurarile directe din aur se utilizeaza 2 categorii de aur:
aur precipitat ;
folie de aur
.
Aurul precipitat.
Aurul precipitat se obtine printr-un proces de :- atomizare ;
- electroprecipitare.
Aurul precipitat se obtine printr-un proces de topire si pulverizare la rece,intr-o camera
speciala, in atmosfera inerta,in compartimente speciale.Vor rezulta particule sferice a caror
diametru este intre 5-75 microni ce vor fi trecute prin site cu gauri de dimensiuni diferite ,cele mai
mari sus,cele mai mici jos.
Prin metoda electrolitica aurul e precipitat la catod ,intr-un mediu electrolitic, cu un
anod corespunzator .Prin metoda electrolitica rezulta particule de aur precipitat cu o forma mai
putin regulata decit cele rezultate prin atomizare ,cu un diametru asemanator.
Aurul precipitate se prezinta sub 3 forme:
Aur pulbere (Goldent,Easy Gold)
1

Particulele de aur precipitat ,cu particule de 15 microni ,impachetate in folie de aur

coeziv vor da niste pachetele sferice ,asemeni unor mingiute ,cu diametrul de 1-4 microni.Raportul
dintre aurul precipitat si aurul coeziv de impachetat sub forma de folie este de 19/1.
Particulele de aur precipitat pot fi impachetate si in ceara ,taiate si transformate in folii.
Aur mat,nelustruit.
Se obtine prin electroprecipitare si are forma de benzi sau cilindrii (batoane)si se obtin
din particule comprimate si supuse unui proces de sinterizare (sinterizarea=difuziune atomica de
suprafata) intre 2 folii de aur coeziv obtinindu-se o coeziune minima intre particule.Benzile sau
bastonasele de aur precipitat pot fi invelite in folie de aur coeziv obtinindu-se astfel folia de aur
mat.Sub aceasta forma aurul este mai usor de manipulat si se previne pierderea de material in
timpul inserarii sale in cavitate.
Aurul mat,amalgamat cu calciu.(Electrolloy)
Este un produs modern care contine aur si calciu 0,1-0,5% din greutate.Amalgamarea
aurului cu calciu are loc inaintea atomizarii si particulele sunt sinterizate pentru a se obtine ulterior
forme de benzi sau bastonase.Are proprietati mecanice superioare.
Folia de aur.
Este cea mai veche forma de prezentare a aurului folosit pentru restaurari directe si
cea mai durabila.
Folia se obtine prin laminarea lingourilor de aur la rece si are o grosime finala de
0,001-0,007 mm.Exista mai multe forme de livrare pentru aurul sub forma de folie:
Folia simpla,plata.
Este rezultata prin laminare .Ofolie este fixat intre 2 foi de pergament ,10 folii
formind un pachet asemeni unei carti.Aurul foliei este coeziv si se ambaleaza imediat fara tratare
impotriva contaminarii,
Folia ondulata.
Se obtine prin interpunerea unei foi de hirtie subtire intre 2 foi de aur si sunt supuse
arderii intr-un recipient inchis.Prin ardere,hirtia se increteste si folia va lua un aspect ondulat.Este
mai coeziva decit forma simpla,plata.Din infasurarea foliei in jurul unui mandrin vor rezulta
cilindrii.
Folia de aur platinata.
Este un tip mai vechi de prezentare,format prin interpozitia unei folii de platina intre 2
folii de aur ,tip sandwich.Are o rezistenta mecanica mai mare si este utilizata in zonele supuse
unor forte masticatorii mai mari.
Folia de aur laminata.
Se obtine din lingouri diferite de aur.Din fiecare lingou se obtine o folie care este
rezistenta intr-o anumita directie apoi se combina mai multe asemenea folii ceea ce face ca in final
folia laminata obtinuta sa aiba o rezistenta mai mare decit a fiecarei folii in parte,in directii
diferite.
Toate formele de prezentare ale aurului utilizat in aurificarile directe pot fi livrate in 2
forme : - coeziva ;
- necoeziva.
Aurul coeziv este protejat dupa fabricare prin aplicarea pe suprafata sa a unui gaz
amoniacal sau clorinat care face ca temporar acest aur sa fie necoeziv.Prin incalzire inaintea
inserarii sale in cavitate el devine din nou coeziv.
In unele proceduri este necesar aur necoeziv care se va obtine prin tratarea lui cu gaze
fosforice sau sulfuroase ,astfel acesta va deveni necoeziv permanent.

 Decontaminarea aurului.
La introducerea aurului in interiorul preparatiei se urmaresc citeva obiective:
- sa adere cit mai bine la peretii preparatiei ;
- sa se faca lipirea aurului de aur ;
- sa se indeparteze golurile de aer din masa restauratiei.
Aceste obiective ,pentru a fi atinse necesita un aur pur,cu suprafata curata,coeziunea
facindu-se prin legaturi mecanice.Daca suprafata aurului prezinta impuritati,datorita faptului ca
aurul atrage gaze ,suprafata sa va deveni necoeziva.In acest caz se va recurge la eliminarea gazelor
printr-un proces de degazare sau decontaminare.
Decontaminare se realizeaza prin incalzire ,eliminindu-se astfel impuritatile .Pentru
degazare se folosesc:
- flacara de lampa de spirt ,fiecare bucata de aur tinindu-se 3-5 minute in zona medie,albastra
a flacarii pina la inrosire sa ,cu o pensa sau cu ajutorul unei tavite ;
- decalitor electric ,folosindu-se o placuta de mica pe care se pun fragmentele de aur;
- flacara de etanol pur la care se incalzeste aurul tot pe o placuta de mica ,pina devine rosu.
Aurul incalzit insuficient va determina aparitia unor particule de pulbere care vor fi
greu de condensat.Dupa decontaminare aurul trebuie sa fie plastic asemeni amalgamului .
Condensarea aurului,tehnica,principii.
Condensarea aurului in preparatie se poate face in mai multe moduri:
condensare manuala
Se folosesc instrumente de mina ,fuloare,cu care se aplica presiuni pe materialul
restaurator ,dar presiunea manuala ca atare nu este suficienta .Se poate utiliza in faza initiala de
aplicare a aurului dupa care,cu un ciocanas de lemn se aplica forte manuale sub forma de lovituri
ritmice peste condensator care,pentru a nu permite alunecarea particulelor de aur ,va avea pe capul
partii active santuri,striuri,zimti.Forta de lovire cu ciocanul nu poate fi bine controlata de
practician.
condensare pneumatica
Aceast metoda utilizeaza fuloare atasate la o piesa de mina si foloseste energia
vibratorie a aerului comprimat dar dozarea fortei de condensare e greu de controlat.
condensarea cu ajutorul motorului electric al unitului dentar
Condensatoarele se ataseaza la piesa de mina sub forma de ciocanas care transforma
miscarea de rotatie a motorului in miscari axiale, imprimate extremitatii instrumentului.Metoda
cere o tehnica foarte buna.
condensare electronica
Este cea mai eficienta si mai controlabila metoda.
Condensatoarele .
Condensatoarele utilizate in aurificari difera dupa tehnica de condensare utilizata si
dimensiunea partii active dar toate au o trasatura comuna si anume,suprafetele active au
configuratie piramidala ceea ce asigura 3 functii:
- maresc suprafata de condensare ;
- actioneaza creind forte laterale pentru o condensare uniforma ;
- determina in materialul condensat identitati triunghiulare ce permit adaugarea a noi cantitati
de material.
Condensatoarele folosite la piesa de mina a unitului dentar (Electro-mallet )sau
pneumatic sunt alcatuite dintr-un virf sau parte activa si un git scurt de aproximativ 2,5 cm.,care se
potriveste la piesa de mina.
3

Condensatoarele folosite cu ciocanel manual sunt mai lungi (15 cm,)si au o terminatie
plata pentru a primi loviturile usoare ale ciocanelului manual.
Partea activa a condensatoarelor are forme diferite si marimi diferite .Toate au
configuratii piramidale si santuri sau striuri pentru a preveni alunecarea lor pe aur.Exista mai multe
tipuri de condensatoare:
- condensator cu fata terminala rotunda ,de 0,4-0,5 mm. diametru,utilizat la inceputul
condensarii ,foarte bun pentru folia de aur sau precipitat ;
condensator in forma de picior,cu o fata in forma de paralelogram ,de aproximativ 0,5-2
mm.
- condensator rectangular (numai pentru ciocan manual ),cu o fata de aproximativ 0,5-1 mm.
Gitul condensatoarelor poate fi :
- drept ;
- monoangulat ;
- biangulat ;
- in baioneta.
Partea activa a condensatorului poate fi perpendiculara pe axul lung al minerului sau
perpendiculara pe partea finala a gitului .Cu cit e mai mica fata partii active cu atit creste greutatea
aplicata pe cm.2,la o forta constanta.
Principii de condensare.
forta de condensare se aplica ritmic,sub un unghi de 45 fata de peretii
laterali ai cavitatii si podea , directie identica cu bisectoarea ;
forta de condensare aplicata pe o suprafata de aur deja inserat se face pe o
directie perpendiculara ,in unghi de 90 ;
condensarea se incepe pe o parte a cavitatii si se continua in linie dreapta
pina in partea opusa apoi se revine pe partea initiala continuindu-se la fel si
astfel se asigura o condensare pe toata suprafata de aur inserata.Fiecare pas
al condensatorului se suprapune peste din urma lasata anterior si se misca
astfel pas cu pas ,spre periferie ;
intensitatea fortei de condensare creste progresiv,cu fiecare strat de material
adaugat ,intensitatea putind fi crescuta prin amplitudinea de condensare sau
utilizind condensatoare cu suprafata activa mai mica ;
condensarea se realizeaza fie de la o margine a cavitatii spre cealalta sau de
la centru la periferie ,a doua varianta fiind mai buna ,condensarea mai
omogena ( folosita mai ales cind se foloseste aur precipitat ,prezentat in
forma de mingiute )
condensarea formelor de aur precipitat trebuie sa inceapa manual,de la
centru la periferie ,pina se obtine un strat uniform de material apoi se trece
la condensarea mecanica..
Consideratii mecanice.
Cele mai rezistente aurificatii sunt cele din folie de aur .Ele sunt cele mai omogene
si mai dure deoarece au coeziunea maxima ;
Materialele cu dimensiunea cea mai mica a particulelor au rezistenta maxima ;
Cu cit rezistenta la condensare e mai mare cu atit condensarea va fi mai eficienta ;
Cu cit condensatorul e mai mic cu atit proprietatile mecanice ale restaurarii vor fi
mai bune ;

 Combinarea diferitelor tipuri de aur vor da cumularea calitatilor acestora.

(ex.nucleul restaurarii este din aur precipitat dupa care se foloseste folia de aur coeziv ).
Indicatiile restaurarilor directe din aur.
ca alternativa la amalgam in zonele laterale ale arcadelor dentare ;
la restaurarea cariilor mici ,din santuri si fosete ,pe dintii laterali si pe fata orala a
dintilor anteriori (cavitati cls.I-a ) ;
la restaurarea leziunilor carioase cervicale mici sau a unor leziuni de eroziune
,defecte cuneiforme situate in 1/3 cervicala a tuturor dintilor (cavitati cls.a V-a) ;
leziuni mici proximale,care nu distrug fata vestibulara a dintilor frontali (cavitati
de cls.a III-a ) ;
leziuni proximale mici,acolo unde creasta marginala nu este supusa la presiuni
ocluzale mari (cavitati cls.a II-a ) ;
la nivelul marginilor incizale sau a virfurilor cuspidiene (cavitati de cls.a VI-a ) ;
pe dinti ce vor beneficia de un tratament protetic :
pentru repararea unor restaurari turnate din aur care nu mai sunt adaptate corect
marginal (incrustatii ) ;
pentru inchiderea orificiilor de prepanare a unor restaurari protetice inca
functionala (doar la aliaje cu continut mare de aur ) ;
pe dinti vitali ,cu parodontiul marginal sanatos ,care sa suporte compactarea si
fara suferinte pulpare ;
pe dinti fara fisuri in smalt ;
la pacienti cu igiena orala corespunzatoare,cu indice de carie scazut ;
la pacienti ce nu prezinta curenti galvanici datorati prezentei unor restaurari
metalice diferite.
Contraindicatii.
la dinti cu camera pulpara voluminoasa ;
pe dinti cu parodontiul marginal slabit,cu prognostic discutabil ;
pe dinti cu defecte ocluzale mari,cu risc de fractura a cuspizilor ;
la pacienti lipsiti de rabdare ,durata operatiei fiind mare ;
dinti tratati endodontic ,datorita rezistentei lor slabite ;
la cavitati mai profunde, la care stratul de dentina e mai subtire de 1 mm.;
atunci cind nu este posibila creerea unui cimp operator perfect uscat ;
la pacienti cu venituri reduse ,pretul de cost fiind foarte mare ;
in cazurile in care lipseste motivatia si cooperarea pacientului.
Principii de realizare a preparatiilor.
Prepararea dintilor pentru restaurari directe din aur se face cu foarte mare atentie
,tinind seamam de detalii iar cavitatea trebuie sa fie retentiva ,cu posibilitati de ancoraj bine
precizate.In prepararea cavitatilor se vor respecta regulile lui Black pentru prepararea restaurarilor
din amalgam.
Cavitatile de clasa I-a.
Forma de contur a cavitatii depinde de procesul carios.Ea se intinde pentru a cuprinde
santurile si fosetele de smalt afectate.
5

Atunci cind procesul carios este localizat intr-o foseta ,conturul cavitatii va fi circular
sau triunghiular ,daca se extinde si in santuri el poate devenialungit sau chiar extins,cuprinzind
aceste santuri.
marginile vestibulare si orale ale cavitatii se plaseaza inafara adincimii santurilor si
fosetelor,pe pantele cuspidiene dar latimea maxima a cavitatii sa nu depaseasca 1/5 din distanta
intercuspidiana.Mezial si distal marginile sa fie cit mai aproape de foseta meziala si distala ,cu
consevarea nmaxima a crestei marginale aferente ;
se indeparteaza in totalitate smaltul nesustinut de dentina sanatoasa si toate
defectele de structura ;
accesul la cavitate este minim,atit cit sa permita introducerea instrumentarului si
manipularea lui ;
peretii laterali ai cavitatii trebuie sa fie paraleli intre ei iar acolo unde preparatia se
extinde mezial si distal ,acesti pereti pot fi usor divergenti spre ocluzal ;
peretele pulpar are o adincime uniforma si e plan ,paralel cu suprafata ocluzala a
dintelui si se gaseste la 0,5 mm, fata de JAD ,in dentina.El se intilneste cu peretii laterali in
unghiuri bine exprimate ;
atunci cind retentia cavitatii nu e suficienta ,se pot realiza santuri paralele vestibular
si oral la dintii laterali si incizal si gingival la dintii frontali.Acestea nu trebuie sa submineze
crestele marginale ;
marginile cavitatii se bizoteaza in unghi de 30-40 pentru a indeparta smaltul
rugos ,bizoul sa nu depaseasca in latime 0,2 mm.
Obturarea cavitatii.
Se aplica protectie pulpara in raport cu profunzimea cavitatiidupa care se va aplica
prima cantitate de aur mat taiata putin mai mare decit cavitatea.Aurul este decontaminat ,racit si
presat cu condensator mic,cu baza sferica de 0,5 mm.Pentru o cavitate mai mare se foloseste
condensator paralelogram pentru condensarea initiala.
Se aplica condensatorul pe toata suprafata de 2 ori.
S e adauga aur mat si se repeta pina se umple cavitatea pe dupa care se condenseaza
folie de aur dupa decontaminare ,cu presiuni manuale apoi cu ciocanelul.Se repeta de cite ori e
necesar.
Se trece condensatorul de 2 ori peste toata suprafata restaurarii si fundul cavitatii si pe
peretii laterali,in unghi de 45 grade.
Cind cavitatea este plina ,suprafata restauratiei nu trebuie sa fie bombata la mijloc ci sa
aiba o suprafata concava ,realizarea acesteia permitind indepartarea bulelor de aer in exces.Se
continua aplicarea pina cind marginile exterioare ale cavitatii sunt acoperite cu folie de aur ,dupa
care se umple cavitatea la nivelul dorit ,respectind anatomia dintelui,cu un mic exces necesar
finisarii.
Finisarea.
La inceput se foloseste un instrument de lustruit in forma de coada de castor cu care se
face presarea suprafetei de aur,brunisarea,dupa care se continua cu un cioplitor clioiddiscoid.Partea clioida se directioneaza astfel inci muchia activa sa fie pe smaltul adiacent
restauratiei si se trage de pe restaurare pe dinte pentru a netezi suprafata.
Daca este un exces mare de aur se foloseste o piatra verde cu atentie ,pentru a nu leza
smaltul.
Pentru finisare se poate folosi o freza sferica mica,de finisat dupa care se actioneaza cu
piatra ponce cu fluor si gume cu oxid de zinc,cupe de cauciuc.
6

Cavitatea de clasa a II-a.

Beneficiaza mai rar de restaurari directe cu aur ,totusi,leziuniel mici aproximale ,la
care creasta marginala nu e supusa fortelor masticatorii puternice cum ar fi de exemplu fata meziale
si distala a primului premolar inferior si fata meziala a unor premolari superiori.
Cavitatea are un desen conventional asemanator cavitatilor preparate pentru amalgam.
cavitatea orizontala nu trebuie sa aiba neaparat forma de coada de rindunica
,latimea sa trebuie sa fie mai mica sau egala cu 1/5 din distanta intercuspidiana.
cavitatea verticala va fi tronconica ,extinsa spre lingual la dintii superiori si spre
vestibular la dintii inferiori ;
extensia se face in raport cu cuspizii functional
peretele gingival sa fie sub punctul de contact ;
contactul cu dintii vecini transversal se desfiinteaza putin,nu e necesar sa treaca
sonda intre dinti ca la preparatiile pentru amalgam ;
unghiurile interne vor fi bine exprimate;
se vor bizota marginile cavitatii in unghi de 30-40 ;
istmul se teseste ;
peretele axial (parapulpar) va fi convex iar peretele vestibular si oral in unghi
ascutit cu peretele parapulpar.
Inserarea aurului in cavitate se face dupa aplicarea matricei conturate ,festonata si
adaptata proximal si cu ajutorul unei pene .Se incepe cu condensarea la nivelul pragului gingivalsi
se continua spre ocluzal pina la umplerea completa a cavitatii.
Cavitatea de clasa a V-a.
Pentru prepararea corecta a acestei cavitati se utilizeaza adesea un retractor gingival.
Forma de contur a cavitatii este trapezoidala ea oferind o retentivitate buna,un aspect
mai estetic si o forma de convenienta buna in timpul lucrului.
marginea gingivala este mai mica decit cea ocluzala/incizala,ele sunt paralele intre
ele si cu planul ocluzal al dintelui.
intre peretele gingival si cel parapulpar exista unghi bine exprimat
,ascutit.Marginea gingivala poate fi in smslt si atunci se bizoteaza usor sau in cement si atunci nu se
bizoteaza.
marginile meziale si distale sunt paralele cu suprafata proximala corespunzatoare si
pot fi acoperite partial de gingie.
peretele axial (parapulpar) este la 1 mm. adincime in dentina in ocluzala/incizala
a cavitatii si al 0,75 mm. in gingivala a cavitatii,paralel cu fata vestibulara a dintelui ,usor curbat
mezio-distal si pastrind peste tot aceiasi adincime. El intilneste peretele ocluzal al cavitatii I unghi
drept iar peretele mezial si distal in unghi obtuz ,bine exprimat si peretele gingival in unghi ascutit.
peretele gingival este cheia retentiei ,el intilneste peretii mezial si distal in unghiuri
bine exprimate ,este inclinat spre peretele axial dind un unghi ascutit si converge cu peretele
ocluzal.
pe dintii anteriori ,pentru aspectul estetic ,marginea incizala poate fi curba ,urmind
conturul gingiei.
extinderea mezio-distala a cavitatii este in raport cu extinderea procesului carios.
Condensare se face dupa aplicarea unui liner,baze .Aurul mat se condenseaza de la
centru spre periferie cu un condensator cu cap in paralelograminclinat in unghi de 45 de grade spre
peretele lateral.
7

Se umple din cavitate cu aur mat dupa care se aplica folie de aur pina se umple
cavitatea cu un usor exces .Se reface forma convexa a dintelui.
Se indeparteaza excesul cu instrument clioid-discoid si se finiseaza cu un llustruitor ,cu
disc vaselinat.
Finisarea finala se face cu piatra ponce cu pulbere de fluor si oxid de zinc si gume.
Cavitatea de clasa a III-a.
Exista mai multe situatii
- cavitati cu acces dinspre lingual care se obtureaza cu pulbere de aur ;
- cavitati cu acces dinspre vestibular si care se obtureaza cu folie de aur.
Forma de contur a cavitatii va avea marginea vestibulara :
- in 4/5 inferioare,spre colet ,paralela cu conturul dintelui ;
- in 1/5 spre incizal aceasta e usor curbata pentru a se uni cu fata orala ;
- intilneste marginea gingivala in unghi usor obtuz sau rotunjit ,pentru a mari aspectul
estetic ;
peretele gingival este cel mai important pentru retentie .Pentru aspectul estetic este
mai bine sa fie plasat subgingival.Acest perete este drept in sens vestibulo-lingual si in unghi drept
cu axul lung al dintelui.El intilneste peretele vestibular in unghi usor obtuz iar peretele lingual in
unghi ascutit.
marginea linguala e dreapta in cle 1/3 gingivale si se curbeaza spre incizal.E
paralela cu axul lung al dintelui sau usor divergenta cu conturul proximal al dintelui.Se intilneste cu
marginea gingivala in unghi ascutit.
marginea incizala se fixeaza deasupra punctului de contact ,e curba pentru a se
intilni cu peretele vestibular si oral.
peretele pulpar e drept vestibulo-lingual si incizo-gingival se e la adincimea de 0,5
mm.in dentina.Intilneste peretele lingual si cel vestibular in unghi obtuz.Peretele gingival si cel
axial se intilnesc in unghi ascutit.
peretii vestibular si lingual sunt divergenti ;
la nivelul unghiului incizal se poate face un sant plasat in dentina pentru a mari
retentia.
finisarea peretilor de smalt si bizotarea peretelui vestibular si lingual se efectueaza
cu instrumentar de mina.
Caninul superior.
Forma de convenienta ,datorita conturului foarte convex al fetei proximale ,va avea
dinspre vestibular aspect de felie de pepene ce asigura distanta dintre creasta meziala a
premolarului 1 si canin si asigura accesul instrumentelor pentru compactarea aurului.
Incisivii inferiori.
Au suprafete mai mici ,de aceea preparatia e putin diferita.Pentru accesul
instrumentelor se foloseste separator.
Peretele lingual se realizeaza intr-un singur plan ,extensia spre lingual si incizal e
limitata si intilneste peretele pulpar in unghi drept sau usor obtuz.
Incizal extensia e limitata pentru ca punctul de contact interdentar e sus situat ,spre
unghiul incizal si spre lingual .Unghiul incizal pentru dintii mandibulari este mai putin spre
vestibular fata de cei superiori pentru o conservare a grosimii structurii dentare unde apare
abraziunea la dintii amndibulari.
Instrumentar : - freza sferica;
- dalta Wedwlstaedt pentru peretele lingual si pentru bizotare;
- toporisca de dentina pentru plasarea peretelui pulpar si
vestibular ;
8

- dalta dublu bizotata ,pentru unghiul incizal.

Condensarea .
Incepe in unghiul linguo-axio-gingival cu un condensator mic de 0,4 mm. folosind
pastile de aur.Forta se aplica dinspre fata vestibulara a dintilor vecini spre acest unghi gingival.
Se continua cu peretele gingivalspre unghiul vestibulo-gingival cu un condensator
monoangulat de 0,5 mm.din pozitie linguo-incizala.Se utilizeaza apoi pastile dinspre vestibular si
rar lingual .Gradat se ajunge incizal unde se compacteaza pastile de aur cu un condensator cu
unghi drept, la inceput incizo-lingual apoi spre incizal pina toata suprafata incizala e acoperita de
aur..
S e lustruieste cu un bisturiu pentru aur ,se indeparteaza excesul la punctul de contact
pina intra banda abraziva si se indeparteaza excesul.Stripsul nu se atinge de punctul de contact.
De la margine excesul se indeparteaza cu un instrument clioid-discoid.
Dupa terminare se indeparteaza separatorl.Osuprafata prea bine lustruita reflecta
lumina si da un efect mai putin estetic
Nocivitatea restaurarilor directe din aur pentru pulpa dentara.
Energia de condensare care nu e preluata de metal va fi dirijata spre dentina si poate
produce deformari ale acesteia putin ddetermina iritarea pulpei dentare.Cele mai nocive forte de
condensare sunt cele aplicate perpendicular pe peretele pulpar de aceea fortele de condensare vor
fi dirijate in unghi de 45 .
Energia termica in exces ramasa dupa degazarea aurului ,dupa finisare
,lustruire,curentii galvanici datorati altor metale sunt tot atitea elemente ce pot produce leziuni
pulpare.
Aceste situatii depind de distanta fata de pulpa:
-la 3-3,5 mm.distanta fata de pulpa apr reactii pulpare reparatorii. Nu este necesara
protectia pulpara.
-la 2-3 mm. distanta de tesutul pulpar se va recurge la aplicare de lacuri,adezive
dentinare;
-la 1-2 mm. reactia pulpara de aparare este deficitara ,se va aplica hidroxid de calciu
sau CIS,ZOE;
-sub 1 mm. nu sunt indicate aurificarile directe.
Modificarile pulpare sunt reversibile dupa 24h.pina la 2 saptamini.,sub protectie
pulpara adecvata.

Cavitatea clasa I-a

10

11

12

Cavitatea clasa a II-a

13

Cavitatea de cls.a V-a

14