Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
3.Rolurile smaltului
1.neutralizarea presiunilor masticatorii(Rolul capacitatii de sustinere a dd in alveola-se transmit la nivelul
ligamentelor pana la punctul de contact)
2.protectia tesutului pulpar fata de excitatiile fizice,chimice si electrice din mediul bucal
3.prin forma sa are un rol activ in procesul functional(favorzeaza apucarea si taierea alimentelor,triturarea si
formarea bolului alimentar)
-cea mai mare duritate pe fetele ocluzare si cea mai mica la nivelul stratului superficial de pe suprafetele proximale
si la nivelul jonctiunii smalt-cement
-duritate mare,probleme deosebite in abordarea manoperelor terapeutice in smalt(in cazul unui dinte
integru,devitalizarea se face prin patrunderea in smalt cu o freza diamantata,cu turatie inalta).
Rezistenta:mineralizarea inalta,structura compleza=>format din prisme de smalt din cristale de
hidroxiapatita,separate de substanta interprimatica,cu traiectorie curba a prismelor
Transluciditatea:normal,smalut e translucid,culoarea smaltului e alb-galbui pana la albastru-cenusiu
-functie de grosime;structura arhitectonic aa prismelor;componenta chimica;gradul de mineralizare;varsta
pacientului.
-la dd cu grad crescut de mineralizare:aspect de fildes,cei mai putin mineralizati:alb-albastru
-persoanele in varsta:nuanta mai cenusie(prin acumulare de coloranti,minerali si modificari ale dentinei subiacente)
-la colet mai subtire smaltul ,culoare galbuie,datorita dentinei care transpare cu usurinta
Izolator: fata de excitatiile fizice,chimice si electrice,transmiterea acestui tip de excitatii spre interiorul dd e
favorizata de imperfectiunile structurale ale smaltului precum
1.hipoplazii
2.displazii
3.grosime redusa a smaltului
Radioopacitatea: smaltul e radioopac,radioopacitate mai mare data de dentina,cement si os
Vulnerabilitate la atacul acid: e una din cauzele care stau la aparitia procesului carios,eroziunii acide
-sub obturatie poate aparea radioopacitatea la carie care se poate vedea numai la radiografii
Striile paralele ale lui Retzius:-liniile de crestere.Smaltul se depune succesiv in straturi,iar striatile
transversale=depunerea ciclica a matricei si calcificarea sa.Ritm de 7-10zile.Dif perioade de formare a smaltului si
se datoreaza curburilor prosmelor si unor pigmentari ale smaltului tulb de mineralizare.La distante mai mari decat
striile transversale,apar zone intunecate,care intereseaza toata sectiunea examinata.
Long:urmeazza conturul modificat al dd pana la colet si JAC de unde are traiect pe axul lung al dd.I/23
medie coronara are traiect oblic.In apropriere de suprafata o/inciz,in dreptul cuspizilor,iau forma de
arcuri,adaptandu-se formei de suprafata.
Transv:cercuri concentrive ,paralele cu suprafata ext a smaltului,dispuse la intervale neregulate.
Linia neonatala:striatie in smalt mult mai ampla decat celelalte,ce delimiteaza modificarile metabolice
aparute in momentul trecerii de la viata intrauterina la cea extrauterina
-pe sectiune longitudinala,prismele de smalt sunt coloane poliedrice,orientate astfel incat sa reziste presiunilor
masticatorii
-in general,de la limita smalt-dentina,prismele se indreapta radiar spre suprafata coronara,dar traicetul lor nu e
rectiliniu,ci e ondulat
-ondulatiile prismelor fac ca pe o sectiune longitudinala, sa fie prinse fragmente de prisme=>aparitia unui fenomen
optic,vizibil la ME (cu lumina polarizata),cunoscut ca liniile HUNTER-SCHREGER
-benzi clare=parazonii si benzi intunecate=diazonii
-conturul prismelor de smalt e polimorf
-cele mai multe prisme au forma poligonala,dar mai pot avea forma rotunda,ovalara,in forma de solz sau gaura de
cheie
-partea periferica a prismei e mai putin mineralizata=>teaca prismei
-la nivelul suprafetei ocluzale si a marginilor incizale,prismele au traiect sinuos,se intrepatrund,ceea ce da un aspect
particular de smalt nodos.
seama daca procesul carios a depasit smaltul, profunzimea, prezenta depunerilor de carie 2 sau 3,diferite ca
opacitate de dentina primara.
14.Mantaua dentinara
Aflata la jonctiunea amelo-dentinara.Grosime de 7-30 u.Formata de catre odontoblastii nepolarizati,de aceea nu
prezinta canalicule dentinare si fibre Tomes.Nu exista prelungiri odontoblastice.este mai slab mineralizata.Aici
coexista:colagen,molecule amelare,cristale mari de smalt. Radicular e mai greu de pus in evidenta,lipsit de
canalicule si distinct de stratul cement afibrilar si de cel initial acelular.Caracteristici diferite de dentina
circumpulpara:
1.
este formata de odontoblastii nepolarizati,nu prezinta prelungiri odontoblastice
2.
prezinta o trama organica compusa din fibre de colagen si este mai putin mineralizata
17.Predentina
Zona de dentina,cea mai apropiata de pulpa dentara,si dentina propriu-zisa.Structura particulara,datorita acestei
vecinatati.Banda ingusta,eozinofila,formata din fibre de colagen de origine pulpara paralele intre ele ,structurate
intr-o matrice extracelulara nemineralizata, substanta fundamentala.Mai contine fosfolipide,albumine si
proteoglicani si putine fosfoproteineFixeaza usor sarurile minerale in cadrul procesului de mineralizare.Are o
grosime de 15-20 u.Structura prelungirii odontoblastice e diferita de cea din dentina primara,fiind o structura de
tranzitie de la corpul celular odontoblastic la prelungirea propriu-zisa.
22.Varietati de cement
Morfologia cementului variaza dupa: varsta pacientului,stimulii la care e supus in ocluzie, procesele de migrare
fiziologica a dintelui.Fiecare varietate de cement se diferentiaza prin cateva caracteristici:
o
denumire
o
viteza de formare
o
compozitie chimica
o
grad de mineralizare
Clasificarea tipurilor de cement:
27.Functiile cementului
1.substrat tisular pentru atasarea ligamentelor alveolo-dentare
2.mentinerea relatiilor ocluzale(adaptarea functionala=compensarea pierderilor prin uzura)
3.repararea pierderilor de substanta radiculara datorita: traumatismelor,rezorbtiei radiculare externe,leziuni osteitice
cronice periapicale/periradiculare
4.depunere permanenta pe suprafata radiculara peste cementul imbatranit(se pastreaza intacte ligg alveolo-dentare si
functionalitatea lor)
Prezinta metabolism redus(mai ales smaltul)-imposibila cicatrizarea! prin metaplazie fibroasa dupa aparitia
cavitatiei.Leziunile carioase initiale necavitare,pot beneficia,in anumite conditii de o remineralizare a smaltului
demineralizat,care nu seamana cu o cicatrizare specifica altor tesuturi din organism.
Procesul cavitar netratat,va evolua ireversibil in timp,atat in suprafata cat si in profunzime.Poate determina
afectarea tesutului pulpar si tesuturilor periapicale.
Procesul carios ajuns in dentina,determina stimularea complexului pulpodentinar,care determina aparitia
dentinei de aparare,care vor limita temporar evolutia procesului carios.Daca leziunea are o evolutie rapida sau daca
ramane mult timp netratat,procesul isi va continua actiunea distructiva cu consecinte asupra pulpei si a
parodontiului apical.
33.Teoria proteolizei-chelatiunii
Sustine demineralizarea tesuturilor dure prin reactii de chelare(combinatie fizio-chimica a unui ion metalix cu cel
putin 2 grupari de radical organici si anorganici independent de pH-ul mediului ce are ca rezultat formarea unei
structuri inelare capabile de alega apa=chelat).Chelatorul e molecula capabila sa retina ionul metalic(precum cheia
in broasca).Chelarea=explicatie a producerii cariei ,considerandu-se ca elementele anorganice ale smaltului pot fi
scoase din structura acestuia la un pH neutru sau chiar alcalin
Caria dentara =distructie bacteriana sub actiunea produsilor de metabolism(chelatori),capabili sa scoata ionii de
calciu din hidroxiapatita(chelare),precedata de degradarea initiala afazei organice(proteoliza)
Colagenazele bacteriene au actiune proteolitica prin distrugerea componentei organice a smaltului care da nastere la
substante chelatoare(AA,peptide)->chelare a componentei minerale ,cu extractia Ca 2+ din hidroxiapatita,indiferent
de prezenta si actiunea acizilor,dand nastere la chelati solubili.
2.Chelatorii din lichidul bucal si placa bacteriana leaga mai usor Ca 2+ solubil,prezent in concentratie mare in lichidul
nucal si in placa bacteriana,decat pe cel inglobat in hidroxiapatita
3.chelatorii reprezinta un rezervor de Ca ce poate fi elibeat sub forma ionica,cand scade pH-ul placii bacteriene
4.Incubarea dintilor in saliva ,in absenta hidratilor de carbon si la un Ph mai mare de 8,nu a dus la demineralizarea
smaltului
are efecte decelabile.Atrofia organului smaltului cu sistarea formarii lui datorita atrofiei epiteliului adamantin,avand
in vedere rolul de mentinere a integritatii si troficitatii pe care il are vitamina A.
Deficitul de vit A in perioade de formare a matricei organice metaplazii severe ale org smaltului,matricea
prezentand o dispozitie spiralata a prismelor,structura deficitara,susceptibila la carie,traduse prin atrofia smaltului.
Efecte:
1. atrofia org smaltului cu sistarea formarii lui
2. largirea zonei de predentina
3. mineralizarea deficitara a dentinei m1 superior
4. intarzierea eruptiei dintilor
5. leziuni hipoplazice usoare la incisivii temporari
sobolan in perioada de gestatie si alaptare va determina la pui aparitia unor dinti cu cuspizi lipsa si cu modificarea
dimensiunilor coroanei
Lipidele:in caz de insuficienta vor duce la carenta de aminoacizi esential ceea ce va determina leziuni
severe ale ameloblastilor si aparitia unui smalt deficitatin fagure de miere.In perioada posteruptiva prezenta
lipidelor favorizeaza cariopreventia,prin formarea neomogena a matricei organice.Impiedica depunerea Pb prin
schimb propr de suprafata ale smaltului
Datorita scaderii de substante organice din structura smalului nu va creste numarul cristalelor de
hidroxiapatita,in schimb se observa cresterea in marime a celor formate deja.
Scade cantitatea de proteine si apa si se incorporeaza ioni de F.Trebuie sa existe un raport optim Ca/P.
Insuficienta hipofizara:-Atrofia a smaltului fara ca aceasta sa impiedice formarea normala a dentinei si cementului
Nanism hipofizar-intarzierea eruptiei si incidenta mai scazut la carie
Hormonii sexuali-Pubertatea precoce la fete fata de baieti determina o eruptie mai rapida dintilor la fete.Rezulta o
perioada de maturarea mai scurta,iar incarcarea cu flor este mai mica cu 10% la fete.Ulterior se va uniformiza.
5.Regurgitat gastric
6.Lichidele de pasaj
47.Cantitatea salivei
Cantitatea de saliva secretata intr-o zi e de 0,5-1,5l/24 h din care 10% se datoreaza glandelor salivare
accesorii si 90% celor principale,controlata de stimulii simpatici si parasimpatici.Rata secretiei salivare e de 0,081,83ml/min.
Glanda parotida asigura secretia salivara din timpul meselor,cea mai importanta cantitativ.Secretia salivara
intre mese precum si cea noctura se datoreaza in principal glandei submaxilare care secreta de 3 ori mai multa saliva
in perioada de repaus salivar decat parotida .
Secretia salivara poate fi diferentiata in secretie stimlata=cantitatea de saliva secretata pe o perioada de timp
,sub influenta unor factori stimulatori alimentari sau nealimentari din cavitata orala si secretia salivara de
repaus,dintre mese si in timpul noptii
50.Vascozitatea salivei
O saliva vascoasa favorizeaza depunerea placii bacteriene si aderarea microorganismelor si a resturilor
alimentare pe suprafetele retentive ale dintilor,iar o saliva mai putin vascoasa,va impiedica aceste acumulari.Saliva
are vascozitate diferita functie de provenienta sa si de cantitatea de mucina(glicoP cu greutate moleculara mare,cu
rol in adeziunea si aglutinarea bacteriilor pe suprafetele dentare):
-1,5 pentru saliva parotidei(cea mai imp cantitativ)
-3,4 pentru saliva submaxilarei
-13,4 pentru saliva sublingualei
3.are variatii topografice datorita stagnarii salivei in anumite zone de pe suprafata unor dinti(fata vestibulara a
frontalilor si molarilor inferiori).
Clearence-ul trebuie sa fie scurt pentru a asigura protectia la carie
-aldolaza
--glucuronidaza
-succindehidrogenaza
-anhidraza carbonica
-calikreina
Enzimele microbiene sau dint esuturile moi:
-fosfataza alcalina
-proteinaze
-hialuronidaze
-ureaza
-catalaza
-amilaza-cea mai importanta enzime,sintetizata 80% din glanda parotida si submandibulara.Are rol in desfacerea
amidonului alimentar in maltoza,maltotrioza si dextrine-elemente fermentabile cu timpul de clearence redus.Lipseste in
saliva secretata de gl salivare accesorii
56.Lizozimul salivar
Enzima hidrolitica,cu actiune bacteriolitica si bacteriostatica prin actiunea asupra mucopolizaharidelor din
capsula germenilor gram+.
E o carbohidraza prezenta in: salvia glandelor principale si accesorii; transudatul santului gingival; leucocite din
epiteliul santului gingival.Scade pe masura cresterii fluxului salivar.E inhibat de mucina si actioneaza:
1. pe o membrana celulara prin scindarea peptidoglicanilor din structura peretelui celular al microorganismelor pe care
o distruge
2. inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
3. poate produce liza bacteriilor(mai ales S mutans,mai putin bacilii gram -)
AGLUTININELE SALIVARE:proteine cu actiune antimicrobiana cu rol in unirea mai multor celulue in conglomerate
de sunt indepartate de pe suprafetele dentare de catre saliva:
o glicoP salivare cele mai active
o mucinele glicoP cu masa moleculara mare ce aglutineaza microorg si impiedica adeziunea lor pe dinte
o IgA-s-efect aglutinant scazut+mucinele-complex aglutinant puternic
o IgG si IgM- impreunsa cu unii constituenti ai complementului alcatuiesc opsoninele;actiune in sensibilizarea
micoorganismelor in vederea fagocitarii de catre leucocite
o 2-micoglobulina-imunoglobulina salivara cu masa moleculara mica cu actiunea aglutinanta pe S mutans
o Fibronectina-glicoP din plasma membranei bazale si substanta fundamentala a tesutului conjunctiv-viata scurta in
saliva,inactivata de proteazele salivare;actiune pe S mutans
o Leucotoxina salivara-polipetid ce creste permeabilitatea capilara si stimuleaza diapedeza PMN,ce se gaseste in
concentratie mai mare in placa bacteriana fata de saliva
58.Functiile salivei
1.Regleaza pH-ul prin sisteme tampon
2.Mentine echilibrul ecologiv al cavitatii bucale
3.Are rol de diluare(clearance)
4.Rol de luvrifiere a mucoasei bucale
5.Rol in digestie(formarea bolului alimentar cu ajutorul amilazei salivare)
6.Rol in excretia unor sustante organice si anorganice(Ca,F)
7.Favorizeaza perceptia gustativa prin dizolvarea excitantilor specifici
Studii epidemiologice:In Groenlanda-indicele de carie la populatia din centru insulei-mai scazut:se utilizeaza
predominant alimentele neprelucrate.La populatia din vestul insulei-mai crescut:prin patrunderea civilizatiei s-au
schimbat obiceiurile alimentare cu imbogatirea dietei cu conserve,dulciuri,sucuri
In al-2lea Razoi Mondial-In timpul razboiului,-scaderea nr de carii in conditiile unei diete alimentare mai
restrictive,cu scaderea cant de glucide,mai alse cele rafinate.Dupa razboi,prin revenira la o alimentatie bogata in hidrati
de carbon se remarca o crestere spectaculoara a incidentei bolii carioase,chiar peste cea din perioada antebelica
La persoanele cu intoleranta ereditara la fructoza,ei evita consumul de glucide,principala sursa de fructoza fiind
zaharoza.Consuma:lactate,cartofi,paine,orez-toate contin glucoza,lactoza,galactoza.Incidenta carioasa este foarte
scazuta.Cariile,atunci cand exista,nu apar pe suprafetele netede
Zaharina
Ciclamat
Aspartam
Lycasil
Isomal
2.Polioli:
1.Sorbitol
2.Malitol
3.Xilitol
4.Lactol
3.Polipetide
1.Thaumatin
2.Monelin
Etapele de formare :
o etapa de formare a unei pelicule primare,care acopera dintele
o etapa de colonizare bacteriana initiala a peliculei primare
o etapa de maturare sau de colonizare secundara a placii bacteriene
o Resturi alimentare
o Colagenaze
o Hialuronidaze
o Sulfataze
In circa 30 de zile de la colonizarea peliculei primare,apare placa bateriana matura
Riscul de carie=probabilitatea aparitiei unui nr specific de leziuni cariose noi si/sau progresul unor leziuni
preexistente,intr-o perioada de timp bine definita.Evaluarea riscului de carie are scoul de a identifica suficient de
devreme o populatie cu indivizi cu risc crescut,pentru a se interveni efectiv in intreruperea procesului bolii.2 motive
necesitatea evaluarii:
1.
pentru a directiona masurile cariopreventive ,in special catre indivizii cu risc crescut(identificati din timp si
includerea intr-un program cariopreventiv,tratamentele invazie vor fi minime,va creste rezistenta dintelui la carie,se vor
preveni sau amana interventiile chirurgicale,restaurarile inutile,cariile II, disconfortul pacientului)
2.
pentru a identifica indivizii cu risc scazut,in scopul temporizarii metodelor de tratament chirurgical si a evitarii
restaurarilor dentare inutile.
2.
compozitia salivei:factori antimicrobieni(Ig,lizozim,lactoferina,peroxidaze) factori anti-acid
(bicarbonati, amoniu,uree,sialina),factori antisolubilitate(F,Ca,Fosfat,Staterina,P bogate in prolina, compusi
oranici implicati in formarea peliculei dobandite)
3.
analiza totala si localizat-specifica a fluidului placii
4.
caracteristicile dentare:solubilitatea la acizi,continutul in fluor,oligoelemente
5.
profilurile orale clearance/retentie;clearance-ul zaharului,al fluorului
Testele de risc la carie nu constituie o alternativa a examenului clinic,rezultatele lor combinate cu cele clinice
determina decizia de prognostic
Santuri si fosete:
-unele au forma bulbara,mai larga la baza,cu un gat ingustat spre exterior(sub 10%)
-altele au forma de V, de U, de Y , de clepsidra
-majoritatea fisurilor au pe sectiune o forma de sant,cu o intrare longitudinala,urmata de o crevasa de aproximativ 1mm
adancime si 0,1 mm latime ,in apropierea JDS
-este mai greu de urmarit evolutia,in raport cu directia si orientarea prismelor de smalt
-initial,leziunea carioasa evolueaza in oglinda,pe 2 pereti(fata in fata) ai unui sant sau ai intrarii intr-o fisura
-prin evolutie spre JDS,cele 2 leziuni in oglinda se vor uni la baza lor(origine initiala se pierde)
-la acest nivel,catre JDS,leziunea carioasa este mai extinsa
2.
diagnosticul de cetritudine al leziunilorcavitare si a progresiei acestora in medie a dentinei.Tratamentul
traditional presupune ca evolutia leziunilor este rapida si ca pacientii ce prezinta astfel de leziuni apartin grupului cu risc
crescut ,de aceea tratamentul se realizeaza chiar din prima sedinta
3.
aplicarea controlului infectiei si a monitorizarii metodelor de evaluare a riscului de carie,a starii de activitate
a leziunii si a remineralizarii pe parcursul unor perioade mari de timp.Evolutia cariei in smalt este mult mai lenta(mai
ales la pacientii ce beneficeaza de fluorizare locala sau consuma apa fluorizata) decat se presupunea cu un deceniu in
urma si are tendinta de stagnare.Un procent mare de leziui in smalt raman neschimbate timp de 3-4 ani,dar exista
categorii de populatii care prezinta o rata a progresiei de 8 ani.Caria in dentina are aceeasi caracteristica de evolutie
lenta.
Conceptul de cariopreventie=echilibrul dintre factorii de protectie si cei patologici.Leziunile carioase,care devin
reversibile sau inactive(stagneaza) daca cele 2 categorii de factori sunt in echilibru.
Metode de abordare a tratamentului
o Folosirea masurilor de profilaxie in scopl stoparii evolutiei bolii
o Indepartarea chirurgicala a t.bolnave,inlocuirea lor si prevenirea recidivei
La baza cariopreventiei sta modificarea factorilor principali:1.placa bacteriana
2.susceptibilitatea suprafetei dentare
3.carbohidratele din alimentatie
Strategii:1.blocarea transmiterii microorganismelor cariogene
2.Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral
3.Cresterea rezistentei dintelui la atacul acid
4.Controlul carbohidratelor din alimentatie
104.Agentii chimioprofilactici,clasificare
Ideal ar trebui: sa nu fie toxic sau alergizant; sa nu coloreze dintele; sa fie absorbit de mucoasa orala sau
gastrointestinala; sa nu tulbure echilibrul microflorei orale.Pt eliminarea SM:
1. cationici(clorhexidina si clorura de cetilpiridinium)
2. antibioticele clasice
3. compusii derivati din plante(extractul de sanguinaria)
4. ioni metalici(Zn si Cu)
5. agenti anionici(sulfat dedecil de Na ,F si I)
6. Agentii neionici(triclosan)
Acestia pot fi constituentii apelor de gura, pastei de dinti, in geluri si lacuri dentare,irigatoare orale si sparyuri.Adeziunea lor la suprafetele dentare si eliberarea lor treptata prelungesc efectul inhibitor.
-Pasta de dinti.Majoritatea celor comercializate contin fluor sub forma de monofluorofosfat de Ns,acesta fiind
compatibil cu cele mai comune sisteme abrazive; cu proprietate anticariogenica
-Apa de gurareprezinta cea mai eficienta masura anticariogenica in zonele in care apa potabila nu e
fluorizata.Concentratia de fluor in apa de gura depinde de frecventa folosirii(0,05% NaF pentru clatitul zilnic si 0,2%
pentru cel saptamanal)
Clatitul zilnic la copii are eficienta crescuta si o siguranta mai mare datorita concentratiei scazute de F.CI la
copii sub 6 ani care nu pot executa un clatit corect.Nu e necesara pt copii care iau tablete cu fluor
2.Produse cu concentratie crescuta,pentru uz periodic
-solutii de fluorura de Na; staniu si de fosfat de fluor acidulatse aplica direct pe dinti cu bulete de vata,prin stergerea
timp de 4 min.Operatiunea se efectueaza pe cate o hemiarcada,dupa izolarea prealabila si uscarea suprafetelor
dentare.Clatitul nu erecomandat-se aplica pe dd curatati anteriori si periaj profesional
-geluri cu fosfat de fluor acidulatse aplica pe o arcada intreaga,folosind linguri standard,dupa izolare si uscare.In cnd
in care nu se face o izolare corecta,78% din cantitatea de fluor e ingerata
-lacul fluorizant cu fluoruri de Na-e metoda ideala de fluorizare locala,datorita capacitatii sale de a se elibera lent;se
aplica cu o periuta dupa periajul dintilor si uscarea lor(Duraphat se poate aplica si umed)
toate produsele sunt indicate copiilor peste 6 ani,adultilor cu risc scazut sau mediu la carie,care folosesc apa
de gura luorizanta si la pacientii cu aparate ortodontice.Aplicari bianuale
copiilor peste 6 ani si adultilor cu susceptibilitate crescuta la carie
pacientilor care sufera de malformatii ale glandelor salivare,ca urmare a consumului de medicamente a
diverselor afectiuni ale gl salivare sau radioterapiei,cu diminuarea consecutiva a fluxului salivar
in tratam cariilor necavitare,pt revesibilitate
nu se recomanda sub varsta de 6 ani
2.indirect
o instrumente contaminate
o echipament si aparatura operator
o suprafete din cabinet
3.cu agenti aerieni din:
o picaturi
o particule
o aerosoli proveniti din fluidele orale respiratorii
Caile de transmite functie de mediu: Cale aeriana
Cale sangvina
Cale hidrica
Conditii de infectare:
o existenta unui agent patogen-suficient de virulent si in nr suficient pt a produce boala
o existenta uni surse-care sa permita supravietuirea si multiplicarea agentului
o existenta unei modalitati de iesire-a microorganismelor din aceasta sursa
o existenta uni mecanism de transmitere de la sursa la viitorul organism gazda
o existenta unei cai de intrate
o existenta unui organism gazda neimun la agentul respectiv
112.Precautii aditionale
Sunt introduse in concordanta cu specificul transmiterii(aeriene,de contact,hidrica) a unor anumite boli
infectioase care au particularitati de patogenitate ce depasesc posibilitatile de preventie ale precautiunilor universale.Se
aplica si la pacientii de la cre agentii infectiosi se pot transmite:
transmiterea aeriana: prin transm de secretii respiratorii-TBC,varicela,rujeola,febre hemoragipare-Ebola
tipul de inoculare(superficala/profunda)
dimensiunile inocularii-volum material biologic transmis(calibrul vehiculului)
stadiul evolutiv si nivelul viremiei sursei
existenta si eficienta unei terapii specifice aplicate sursei
calea de expunere-lezarea tegumentara/proiectarea de material biologic pe mucoase sau tegumente lezate
existenta echipamentului de protectie in momentulAES
susceptibilitatea organismului expus(receptivitate/imunitate specifica)
aplicare adecvata a profilaxiei post-expunere
2. purtarea manusilor de fiecare data cand exista risc de contact cu sange sau produse biologice sau in prezenta
unor solutii de continuitate(cutanate/mucoase)
3. aplicarea de pansament impermeabil pe orice leziuni la risc de contact cu sangele
4. purtatea echipamentului de protectie(masca,portectie oculara) la risc de proiectie
5. atentie sporita in cazul manipularii de instrumente ascutite,taietoare
6. depunerea imediata dupa utilizare a instum ascutite,taietoare,intepatoare in recipiente speciale,etanse,inchse
7. evauarea deseurilor infectioase contaminate cu sange in ambalaje etanse,inchise
8. a nu se recapisona manual acele niciodata si a nu se esprinde acul de serinfa cu mana
9. decontaminarea imediata a suprafetelor ce au venit in contact cu produsele biologice
10. respectarea regulilor privind curatenia ,dezinfectarea,sterilizarea
Pasagere:flora colonizeaza straturile superficiale ale pielii si e mai usor de indepartat prin spalarea de rutina a
mainilor,aceste microoganisme,cel mai frecvent asociate cu infectii transmise in cadrul tratamentelor
stomatologice,ajung pe pielea cadrelor medicale prin contact direct cu pacientii sau cu suprafetele contaminate din
cabinet
Rezidente:atasata la straturile mai adanci ale pielii e mai rezistenta la indepartare si mai putin probabil asociata cu astfel
de infectii
123.Linerii manusa
Pentru ca protectia suplimentara a mainilor sa inceapa inca din faza premergatoare aplicariii manusilor,au fost
introduse in utilizarea clinica spume protectoare cu rol de bariera fizico-chimica intre manusa si mana ,cele ami uzuale
fiind spumele siliconice emulsionate.Aplicarea lor in strat uniform pe tegument,dupa asepsie creeaza o microparticula
invizibila=liner manusa.Caracteristici:
1. protejeaza pielea pe o perioasa de 3-4 ore contra microorganismelor,subst chimice si ag alergeni
2. permite o perspiratie naturala a pielii,nemodificand aciditatea fiziologica
3. conserva pielea mainilor in stare hidratata si elastica
4. e analegica si atoxica
124.Manichiura
Maj.florei se gaseste sub si in jurul unghiilo,asa ca unghiile trebuie sa fie suficient de scurte pt a permite
curatarea lor eficienta si a preveni ruperea manusilor ,eveniment nedorit ce poate surveni si in conditiile unei manichiuri
neingrijite cu unghii cu margini neregnulate si ascutite
Unghiile lungi,naturale sau artificiale-deficiente:
o dificila punerea manusilor si pot compromite integritatea acestora prin perforare,intepare sau taiere
o au o incarcatura cu microorganisme gram- mai mare atat inaite cat si dupa igienizare,comparativ cu unghiile
scurte
o sunt frecvnt implicate epidemiologic in infectiile bacteriene si fungice
Lacurile tip oja de unghii aplicate recent, nu maresc incarcarea microbiana periunghiala atat timp cat unghiile sunt
scurte,dar discont de pe straturile de lac pot gazdui un nr crescut de bacterii
125.Bijuteriile de mana
Inelele si incrustatiile decorative unghiale:
o cresc riscul de transm a ag patogeni prin retentiile fizice ale unghiilor
o ingreuneaza aplicarea manusilor
o pot facilita ruperea manusilor
o interfera cu utilizarea optima a manusilor,prin limitarea abilitatii de a purta dimensiunea corecta de manusa si
riscul de alterare a integritatii barierei fizice de protectie.
-inainte de antisepsia chirurgicala,toate bijuteriile de mana trebuie scoase pana la finalizarea procedurilor terapeutice.
o
o
133.Clasificarea mastilor
1.
dreptunghiularecu 2-3 pliuri dispuse pe axul lung al mastii ,care le asigura o flexibilitate marita si
permit o adaptare individuala optima la contururile faciala ale purtatorului.Au ca sistem de fixare supranazala o
banda metalica modelabila,din Al,incorporata sau aplicata pe fata externa a mastii.Mentinerea e asigurata de
benzi din acelasi material sau elastice(plate sau rotunde)care s epozitioneaza occipital sau retroauricular
bilateral
2.
hemicupescoica,botnita sau bot de maimuta;cu dimensiuni standard;rigide fara posibilitate de
adaptare la contururile faciale ale purtatorului.Au ca sistem de fixare supranazale o banda de Al maleabila de
obicei pe fata externa a mastii.Mentinerea e realizata de un elastic plat,unic cu pozitionare occipitala.
1.
2.
3.
4.
142.Rolul supramanusilor
se evita contaminarea fisei pacientului(in cazul in care examinarea si completarea fisei de observatie se face de catre
medic )
se faciliteaza luarea(din recipiente,cutii, sertare) de materiale sterile necesare tratamentului
se permite ca operatorul sa raspunda la telefon fara a contamina receptorul
e permisa aranjarea optima a sursei de lumina si amesei de lucru pe care sunt amplasate intrumentele de consultatie
sau tratament
e facilitata operarea de echipament medicale neacoperit cu bariere fizice de protectie si actionarea de
intrerupatoare,dispozitive de declansare,care nu pot beneficia de decontaminare si pentru ca nu exista sisteme de
izolare fizica