Sunteți pe pagina 1din 48

Contents

1.Grosimea smaltului si implicatiile clinice.........................................................................4


2.Aspectul de suprafata al smaltului si implicatiile clinice.................................................4
3.Rolurile smaltului............................................................................................................ 4
4.Caractere fizice ale smaltului,implicatii clinice................................................................4
5.Compozitia chimica a smaltului....................................................................................... 5
6.Prisma de smalt si Striile lui Retzius................................................................................5
7.Lamelele,fusurile, smocurile smaltului............................................................................ 6
8.Structurile de suprafata ale smaltului.............................................................................6
9.Modificarile smaltului in raport cu varsta........................................................................7
11. Caracterele fizice ale dentinei, implicatii clinice...........................................................8
12..Componenta anorganica a dentinei............................................................................. 8
13.Componenta organica a dentinei.................................................................................. 8
14.Mantaua dentinara........................................................................................................ 8
15. Fibrele Tomes............................................................................................................... 8
16.Dentina intertubulara si dentina peritubulara...............................................................9
17.Predentina..................................................................................................................... 9
18.Dentina primara,secundara si tertiara..........................................................................9
19.Caracterele fizice ale cementului.................................................................................. 9
20.Substanta anorganica a cementului(45-50%).............................................................10
21.Substanta organica a cementului................................................................................ 10
22.Varietati de cement..................................................................................................... 10
23.Cementul acelular si afibrilar(CAA).............................................................................10
24.Cementul acelular cu fibre extrinseci(CAFE)...............................................................11
25.Cementul celular si acelular cu fibre intrinseci(CCFI si CAFI)......................................11
26.Cementul celular stratificat mixt.................................................................................11
27.Functiile cementului.................................................................................................... 11
28.Particularitatile cariei dentare, determinate de particularitatile de structura.............12
ale tesuturilor dure dentare............................................................................................ 12
29.Teoria chimico-parazitara Miller de aparitie a procesului carios..................................12
30.Argumente si contra-argumente in sustinerea teoriei chimico-parazitare...................12
Miller................................................................................................................................. 12
31.Teoria proteolitica Gottlieb.......................................................................................... 13
32.Argumente si contra-argumente privind teoria proteolitica de aparitie a...................13
cariei dentare.................................................................................................................. 13
33.Teoria proteolizei-chelatiunii........................................................................................ 13
34.Criticile aduse teoriei proteolizei-chelatiunii...............................................................14
35.Teoriile interne in etiologia cariei dentare ( enumerare ).Limitele teoriei....................14
interne de aparitie a cariei dentare.................................................................................. 14
36.Factorii care sunt necesari, conform teoriei moderne, pentru aparitia cariei..............14
Dentare............................................................................................................................ 14
37.Carenta in vitamina A, ca factor perturbator al formarii matricei organice a..............15
smaltului.......................................................................................................................... 15
38.Carenta in vitamina C(acid ascorbic), ca factor perturbator al formarii matricei
organice a............................................................................................................................. 15
Smaltului.......................................................................................................................... 15
39.Rolul oligoelementelor in formarea matricei organice a smaltului..............................15
40.Rolul glucidelor, principii nutritive utile in formarea matricei organice a....................15
Smaltului.......................................................................................................................... 15
41.Rolul bolilor infecto-contagioase in perturbarea formarii matricei organice................16
a smaltului....................................................................................................................... 16
42.Carenta in calciu si fosfor, ca factor perturbator al mineralizarii matricei...................16
organice a smaltului......................................................................................................... 16

43.Modificarile de structura care apar in etapa de maturare pre-eruptiva a....................17


Smaltului.......................................................................................................................... 17
44.Structurile deficitare ce pot sa apara in etapa de maturare pre-eruptiva a................17
smaltului si factorii care determina gravitatea distrofiilor dentare...................................17
45. Rolul factorilor loco-regionali in aparitia cariei dentare..............................................17
46.Factorii componenti ai lichidului bucal........................................................................18
47.Cantitatea salivei........................................................................................................ 18
48.Rata secretiei salivare................................................................................................. 18
49.Rolul fluxului salivar.................................................................................................... 18
50.Vascozitatea salivei..................................................................................................... 18
51.Timpul de clearance salivar......................................................................................... 19
52.Compozitia chimica a salivei : materialul anorganic...................................................19
53.Materialul organic al salivei......................................................................................... 19
54.Enzimele salivare.Amilaza salivara............................................................................. 20
55.Sistemele tampon salivare.......................................................................................... 20
56.Lizozimul salivar.......................................................................................................... 20
57.Aglutininele salivare si factorii specifici de aparare....................................................21
58.Functiile salivei............................................................................................................ 21
59.Mecanismele prin care lichidul bucal isi exercita rolul cariopreventiv.........................21
60.Factorii importanti prin care alimentele isi exercita rolul in cariogenitate...................21
(enumerare)..................................................................................................................... 21
61.Schimbarea dietei alimentare..................................................................................... 22
62.Gradul de rafinare al alimentelor................................................................................22
63.Momentul consumului de hidrocarbonate...................................................................22
64.Contactul hidrocarbonatilor cu dintele........................................................................22
65.Timpul de clearance al alimentelor............................................................................. 22
66.Hidratii de carbon cu potential cariogen.....................................................................23
67.Modalitatea prin care intervin hidratii de carbon in cariogeneza................................23
68.Inlocuitorii de zahar, clasificare................................................................................... 23
69.Caracteristicile si modul de actiune al principalilor indulcitori....................................24
70.Placa bacteriana, structura, localizare, metode de evidentiere...................................24
71.Factorii de care depinde formarea placii bacteriene si etapele de dezvoltare.............24
ale acesteia...................................................................................................................... 24
72.Formarea peliculei primare , compozitie chimica, mecanisme de aderare a...............25
microorganismelor la pelicula primara............................................................................. 25
73.Glicocalixul si rolul sau in dezvoltarea cantitativa si calitativa a placii........................26
Bacteriene........................................................................................................................ 26
74.Principalele microorganisme ale placii bacteriene si zonele lor de atasare................26
75.Streptococul mutans si rolul sau in aparitia procesului carios.....................................26
76.Lactobacilul si rolul sau in producerea procesului carios.............................................26
77.Conditiile in care un microorganism al placii bacteriene poate avea rol.....................27
Cariogen........................................................................................................................... 27
78.Capacitatea patogena a placii bacteriene...................................................................27
79.Secventa atacului acid in aparitia procesului carios....................................................27
80.Scopurile utilizarii studiilor epidemiologice in cariologie.............................................28
81.Tipuri de studii epidemiologice utilizate......................................................................28
82 Prevalenta si incidenta cariei dentare ( ce sunt si cum se calculeaza ele)..................28
83.Indicii de apreciere a cariei dentare ( DMF-S, DMF-T)..................................................29
84.Evaluarea riscului cariogen. Factorii care pot fi folositi in evaluarea riscului de carie. 29
85.Modalitati de evaluare clinica a riscului de carie.........................................................30
86.Teste bacteriene pentru masurarea Streptococului mutans........................................31
87.Metode de masurare a ratei fluxului salivar si capacitatea tampon a salivei..............31
88.Grupe de risc cariogen................................................................................................ 31
89.Controlul carbohidratilor din alimentatie.....................................................................32
90.Modalitatile de evolutie morfopatologica a leziunii carioase la nivelul........................32

santurilor si fosetelor si suprafete netede........................................................................32


91.Zona translucida si zona intunecata, evidentiate la examenul microscopic................33
al smaltului cariat............................................................................................................. 33
92.Caracteristicile corpului leziunii carioase si a stratului de suprafata , puse in............33
evidenta la examenul microscopic al leziunii carioase in smalt.......................................33
93.Dentina opaca ( morfopatologie )............................................................................... 33
94.Dentina transparenta ( morfopatologie ).....................................................................34
95.Dentina aparent normala ( morfopatologie )...............................................................34
96.Aspecte histopatologice ale cariei in cement , forme de manifestare, mod................34
de progresie..................................................................................................................... 34
97.Leziunea cementara initiala ( histopatologie )............................................................34
97.Demineralizarea de suprafata a cementului ( histopatologie )....................................35
99.Zona de invazie bacteriana in cement ( histopatologie )............................................35
100.Leziunea cementara avansata ( histopatologie)........................................................35
101. Strategiile de tratament cariopreventiv al cariei simple..........................................35
102.Blocarea transmiterii bacteriilor cariogene prin imunizare........................................36
103.Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral prin
indepartarea mecanica a placii bacteriene...........................................................................36
104.Agentii chimioprofilactici,clasificare..........................................................................36
105.Clorhexidina : mod de actiune, indicatii, contraindicatii, efecte secundare -cationic 37
106.Produse cu fluor pentru aplicatii locale in prevenirea cariei dentare si metode
moderne de aplicare locala a produselor cu fluor..................................................................37
107.Sigilarea santurilor si fosetelor in prevenirea cariei dentare.....................................38
108. Modalitati si cai de expunere la agentii patogeni biologici.......................................38
109.Directiile strategiilor de reducere a riscurilor de expunere.......................................38
110.Ipotezele de baza in aplicarea PU.............................................................................39
111.Reguli practice in aplicarea PU.................................................................................. 39
112.Precautii aditionale.................................................................................................... 39
113.Nivelul de risc biologic ( biohazard ).........................................................................39
114.Accidente prin expunere la sange (AES ). Definitie. Mod de producere.....................39
115.Factorii de risc de infectare pentru AES.....................................................................40
116.Precautii practice in vederea prevenirii AES..............................................................40
117.Niveluri de prevenire in controlul infectiei cu Mycobacterium tuberculosis(MTB )... .40
118.Precautii speciale aditionale pentru manopere stomatologice in SARS(sind acut resp
sev)....................................................................................................................................... 41
119.Flora microbiana a pielii............................................................................................ 41
120.Spalarea uzuala,Spalarea antiseptica si Antisepsia chirurgicala...............................41
121.Criterii generale de alegere a unui agent antiseptic.................................................41
122.Factori care pot influenta eficacitatea igienizarii mainilor.........................................42
123.Linerii manusa........................................................................................................... 42
124.Manichiura................................................................................................................ 42
125.Bijuteriile de mana.................................................................................................... 42
126.Dermatitele de contact. Cauze. Clasificare...............................................................42
127.Hipersensibilitatea intarziata (tip IV).........................................................................43
128.Hipersensibilitatea imediata (tip I)............................................................................ 43
129.Conditii de mediu in caz de alergie potentiala sau evidenta la latex.......................43
130.Echipament individual de protectie. Definitie. Categorii...........................................44
131.Rolurile echipamentului individual de protectie........................................................44
132.Reguli de folosire a mastilor...................................................................................... 44
133.Clasificarea mastilor.................................................................................................. 44
134.Caractere constructive comune mastilor filtrante.....................................................45
135.Avantajele materialelor sintetice de tip TNT.............................................................45
136.Protectia oculara. Rol. Tipuri de protectie..................................................................45
137.Alegerea tipului de protectie in functie de tipul de manopera..................................45
138.Caracteristici necesare unei tinute de protectie........................................................46

139.Manusile de contact clinic. Rol. Caracteristici...........................................................46


140.Reguli de folosire a manusilor................................................................................... 46
141.Factori care influenteaza gradul de rezistenta si integritatea manusilor...................47
142.Rolul supramanusilor................................................................................................. 47

1.Grosimea smaltului si implicatiile clinice


Smaltul-are o forma neregulara cu grosimi diferite,coroana clinica se gaseste deasupra gingiei si e mai mare decat
coroana anatomica.
-struct minerala de origine epiteliala,ce formeaza un invelis protector la nivelul coroanei dentare
-organizare complexa,grad de mineralizare mare fiind cea mai dura structura din organism
2,6-3 mm-cuspizii molari
2,3-2,6mm-cuspizii premolari
2mm-marginea incizala a frontalilorpt ruperea alimentelor
0,2mm-colet incisivi laterali
-grosimea cea mai mare o are la nivelul cuspizilor dintilor laterali,datorita procesului de masticatie, presiunea
exercitata fiind de 2kg/dinte si cea mai mica grosime se afla la coletul dintilor frontali.Smaltul protejeaza tesuturile
de dedesupttesutul pulpar si dentina

2.Aspectul de suprafata al smaltului si implicatiile


clinice
-Nu e neted pe toate suprafetele dintelui,nereguli de suprafata ale smaltului ce provin din dezvoltarea
ontofilogenetica pe fetele ocluzale(M si Pm),smaltul prezentand santuri,care,la locul de interssctie se termina in
fosete oarbe(=locuri de unire ale cuspizilor).
-Fata P la frontali la foramen cecum sub forma unei fosete-resturi alimentare retentionate;placa bacteriana.
-Fata Vsi O ale molarilor in 1/3 ocluzala=>fosete de descarcare a santului orovestibular,ce se continua de pe fata
ocluzala pe fata vestibulara
-determina triturarea alimentelor,totodata retentioneaza resturile alimentare ,astfel incat ,daca nu exista o
autocuratire si o curatire eficienta determina BP si CD.

3.Rolurile smaltului
1.neutralizarea presiunilor masticatorii(Rolul capacitatii de sustinere a dd in alveola-se transmit la nivelul
ligamentelor pana la punctul de contact)
2.protectia tesutului pulpar fata de excitatiile fizice,chimice si electrice din mediul bucal
3.prin forma sa are un rol activ in procesul functional(favorzeaza apucarea si taierea alimentelor,triturarea si
formarea bolului alimentar)

4.Caractere fizice ale smaltului,implicatii clinice


1.Duritatea
2.Rezistenta
3.Transluciditatea
4.Izolator fata de excitatiile fizice,chimice si electrice
5.Radioopacitate
6.Vulnerabilitate la atacul acid
Duritate:smaltul prezinta cel mai inalt grad de mineralizare din organism,fiind singurul tesut cu origine
ectodermala care se mineralizeaza.
-are duritate 5-8 pe scara Mohs(asem cu diamantul care are 9)

-cea mai mare duritate pe fetele ocluzare si cea mai mica la nivelul stratului superficial de pe suprafetele proximale
si la nivelul jonctiunii smalt-cement
-duritate mare,probleme deosebite in abordarea manoperelor terapeutice in smalt(in cazul unui dinte
integru,devitalizarea se face prin patrunderea in smalt cu o freza diamantata,cu turatie inalta).
Rezistenta:mineralizarea inalta,structura compleza=>format din prisme de smalt din cristale de
hidroxiapatita,separate de substanta interprimatica,cu traiectorie curba a prismelor
Transluciditatea:normal,smalut e translucid,culoarea smaltului e alb-galbui pana la albastru-cenusiu
-functie de grosime;structura arhitectonic aa prismelor;componenta chimica;gradul de mineralizare;varsta
pacientului.
-la dd cu grad crescut de mineralizare:aspect de fildes,cei mai putin mineralizati:alb-albastru
-persoanele in varsta:nuanta mai cenusie(prin acumulare de coloranti,minerali si modificari ale dentinei subiacente)
-la colet mai subtire smaltul ,culoare galbuie,datorita dentinei care transpare cu usurinta
Izolator: fata de excitatiile fizice,chimice si electrice,transmiterea acestui tip de excitatii spre interiorul dd e
favorizata de imperfectiunile structurale ale smaltului precum
1.hipoplazii
2.displazii
3.grosime redusa a smaltului
Radioopacitatea: smaltul e radioopac,radioopacitate mai mare data de dentina,cement si os
Vulnerabilitate la atacul acid: e una din cauzele care stau la aparitia procesului carios,eroziunii acide
-sub obturatie poate aparea radioopacitatea la carie care se poate vedea numai la radiografii

5.Compozitia chimica a smaltului


Substanta minerale 95-96%din Volum; 87-91%din Greutate
Substante organice 0,4% din Volum;2% din Greutate
Apa:3,6% din Volum(din care 1% apa libera);7-11% din Greutate
Componenta minerala:90% fosfati de Ca sub forma de cristale de hidroxiapatita; 3% fluorapatita; in rest
carbonati,silicati,fosfati 7%
Ioni minerali:
1.Constituentii majori Ca 36,6-39,4%;P 16,1-18%; Carbonat 1,95-3,66%; K 1-2%; Na,Mg ,Cl >1%
2.Constituentii minori : in ansamblu toate elementele ,mai putin cele din grupa lantanidelor
Hidroxiapatita:cristal cu lungimea 0,05-1,grosime 0,02-0,04 ,format din 18 ioni minerali.Pe sectiune
transversala are forma hexagonala.
Componenta organica:
Fractiuni insolubile:Hidroxiprolina si Hidroxilizina-lanturi poliedrice asemanatoare cu colagenul si
keratina.
Fractiuni solubile:Proteine de smalt; Glicoproteine; Proteine serice;Proteine legate de Ca;fosfoproteine;
Peptide si Ac. Citric.
Apa:97%(cea mai mare parte)apa legata de moleculele serice(nu se evapora la 800-1000 oC)
1% apa libera in spatiile interprismatice mai ales in aproprierea jonct smalt-dentina(se evapora la400 oC)

6.Prisma de smalt si Striile lui Retzius


Prismele de smalt:sunt unitatea fundamentala a smaltului
-nr lor variaza de la dinte la dinte(12 mil la molari si 5 mil la incisivii mandibulari)
-traiect oblic fata de suprafata dintelui
-diametrul mediu 4-8,lungime variabila
-la colet mai scurte iar pe cuspizi mai lungi,lungime alor nefiind egala cu grosimea smaltului,ci este mai mare(sunt
linii curbe->det rezilienta)
-unele se intind de la suprafata smaltului pana la dentina,altele dispar pe parcurs,fiind continuate de alte prisme
-prezinta o serie de striuri transversale,la intervale de 4-5 microni
-aspect de diguri suprapuse,intunecoase sau luminoase care alterneaza regulat

Striile paralele ale lui Retzius:-liniile de crestere.Smaltul se depune succesiv in straturi,iar striatile
transversale=depunerea ciclica a matricei si calcificarea sa.Ritm de 7-10zile.Dif perioade de formare a smaltului si
se datoreaza curburilor prosmelor si unor pigmentari ale smaltului tulb de mineralizare.La distante mai mari decat
striile transversale,apar zone intunecate,care intereseaza toata sectiunea examinata.
Long:urmeazza conturul modificat al dd pana la colet si JAC de unde are traiect pe axul lung al dd.I/23
medie coronara are traiect oblic.In apropriere de suprafata o/inciz,in dreptul cuspizilor,iau forma de
arcuri,adaptandu-se formei de suprafata.
Transv:cercuri concentrive ,paralele cu suprafata ext a smaltului,dispuse la intervale neregulate.
Linia neonatala:striatie in smalt mult mai ampla decat celelalte,ce delimiteaza modificarile metabolice
aparute in momentul trecerii de la viata intrauterina la cea extrauterina
-pe sectiune longitudinala,prismele de smalt sunt coloane poliedrice,orientate astfel incat sa reziste presiunilor
masticatorii
-in general,de la limita smalt-dentina,prismele se indreapta radiar spre suprafata coronara,dar traicetul lor nu e
rectiliniu,ci e ondulat
-ondulatiile prismelor fac ca pe o sectiune longitudinala, sa fie prinse fragmente de prisme=>aparitia unui fenomen
optic,vizibil la ME (cu lumina polarizata),cunoscut ca liniile HUNTER-SCHREGER
-benzi clare=parazonii si benzi intunecate=diazonii
-conturul prismelor de smalt e polimorf
-cele mai multe prisme au forma poligonala,dar mai pot avea forma rotunda,ovalara,in forma de solz sau gaura de
cheie
-partea periferica a prismei e mai putin mineralizata=>teaca prismei
-la nivelul suprafetei ocluzale si a marginilor incizale,prismele au traiect sinuos,se intrepatrund,ceea ce da un aspect
particular de smalt nodos.

7.Lamelele,fusurile, smocurile smaltului


1.Lamele smaltului-formatiuni lineare care strabat smaltul pe toata grosimea sa si uneori patrund si in dentina
-localizare variabila-cel mai frecvent cervicala sau la nivelul fosetelor ocluzale
-pot fi lamele adevarate sau false
Adevarate:in stadiile finale ale amelogenezei
False:dupa eruptia dintilor pe arcada fara material organicfisurile
2.Smocurile-formatiuni organice,mai slab mineralizate,deact prismele,au aspect de smocuri de iarba
-formate dintr-un manunchi de lamele ramificate si ondulate
-incep de la limita smalt dentina si ajung pana in 1/3medie a smaltului
=amortizoare de socuri datorita traiectului ondulat si elastic
nutritia smaltului
-la baza sunt ami voluminoase iar la periferie se subtiaza
3.Fusurile-zonele bogate in material organic cu deficit de mineralizare,fusiforme,licalizate in 1/3 interna a
smaltului.
-frecvente la nivelul coletului dentar,mai putin ramificate.Zona de matrice organica hipomineralizata

8.Structurile de suprafata ale smaltului


1.Fisurile-in numar mare la nivelul coletului dentar;capul extern al lamelelor;constituie spatiul de clivaj foarte
ingust la suprafata smaltului
-lungimi variabile de la 1mm la din grosimea smaltului,de la JAC in sens O,pe distante variabile
2.Perikymatiile-capul extern al linilor de crestere Retziusse sterg cu varsta,datorita uzurii
-apar pe suprafata externa a coroanei dentare sub forma de santuri continue,paralele intre ele,la intervale
neregulate;sunt mai evidente si mai frecvente in smaltul cervical spre cuspizi si spre marginea incizala
-prin fracturare determina caria marginala secundara
3.Smaltul aprismatic=portiunea edentata a smaltului ce are o grosime medie de 30u
-aspect mai omogen,fara prisme net delimitate
-frecventa maxima la coletul dintilor si minima la nivelul cuspizilor
-aspect amorf/pluristratificat lamelar

-ultimul produs de secretie al ameloblastelor,inainte de incetarea activitatii lor


-mai mineralizat decat restul prismelor
4.Cuticulele-formatiuni alcatuite din material organic,in numar de 3:
a.Cuticula primara-produsul final de secretie al ameloblastelor,dupa incetarea formarii matricei smaltului
-strat organic care se continua in lamele smaltului(cu care face corp comun) situat intre ameloblasti si capatul extern
al prismelor de smalt,dimensiunea de 0,2-1 m
-cuticula primara impreuna cu epiteliul adamantin redus(adamantin intern si intermediar si extern) si cu ameloblastii
aplatizati formeaza membrana NASMYTH->acopera coroana in timpul eruptiei;ulterior dispare prin uzura
functionala
b.Cuticula secundara -se formeaza in timpul eruptiei dintelui
-strat epitelial,alcatuit din epiteliu adamantin redus impreuna cu epiteliul gingival(pe care dintele il strabate in
timpul eruptiei),dimensiunea de 2-10 m
-ulterior prin fuziunea celor 2 epitelii ia nastere Insertia epiteliala->care la finalul eruptiei dentare, ramane atasata la
coletul dintelui(are rol de protectie a ligamentelor alveolo-dentare si a spatiului periodontal,fata de factorii iritanti
din mediul bucal)
c.Cuticula tertiara-apare dupa formarea si eruptia dintilor pe arcada
-strat de natura exogena,care se depune in permanenta si dispare prin uzura functionala(masticatie,periaj)->cuticula
de abraziune
-alcatuita din:GlicoP salivare;celule epiteliale descuamate;detritusuri din mediul bucal; celule sangvine din
seria alba(care strabat santul gingival)
-participa la formarea placii bacteriene
-poate compromite unele tratamente dentare(prin prezenta sa poate favoriza aparitia cariilor secundare coronare)

9.Modificarile smaltului in raport cu varsta


Uzura supafetei(functionala sau patologica):
o
disparitia(totala sau pe unele portiuni) a smaltului aprismatic extern
o
Subtierea(uniforma sau pe anumite zone) a stratului de smalt
Modificarea culorii(prin incorporarea de substante colorante din mediul bucal si /sau datorita modificariilor
de la nivelul dentineipot deveni vizibile prin stratul de smalt subtiat datorita uzurii)
Reducerea permeabilitatii
Cresterea concentratiei de fluor din stratul superficial
10.Caracterele topografica ale dentinei, implicatii clinice
Reduce forma exterioara a dintelui la nivel coronar si radicular,intr-un strat neintrerupt.Inconjoara camera pulpara si
canalul radicular.Acoperita la exterior de smalt la nivel coronar si cement la nivel radicular.
Grosimea: Apical 1-3mm
Colet dentar 3-4mm
Radicular 3-5mm
Incisivii frontali 3-4mm
Fetele ocluzale ale molarilor si premolarilor3-7mm
La un dinte normal nu vine in contact direct cu mediul bucal fiind protejata de smalt si cement.Exista cazuri in
care,din cauza smaltului care este foarte subtire la colet,in aceasta zona sa existe o portiune in care dentina sa nu fie
acoperita,fiind expusa mediului bucal-hiperestezie dentinara;sindrom dureros

11. Caracterele fizice ale dentinei, implicatii clinice


Culoare galben deschis(se modifica cu varsta),semitransparenta.Duritatea=5 Mohs(mai mare ca a osului,mai mica
decat smaltul).Depresibila,elastica-amortizare socuri masticatorii.Are conductibilitate termica si electrica mai mare
decat a smaltului,e radioopaca.Grosimea mai mare la dintii permanenti decat la cei de tranzitie.
Culoare,semitransparenta si duritatea ne ajuta in cazul realizarii unor preparatii,am depasit stratul de smalt:suprafata
mai mata,mai galbena pana la alb-galbuie,duritate mai mica in raport cu smaltul.Conductibilitatea-in evitarea
aparitiei fenomenelor inflamatorii pulpare,izolam adecvat plaga dentinara.Iar radioopacitatea ne ajuta sa ne dam

seama daca procesul carios a depasit smaltul, profunzimea, prezenta depunerilor de carie 2 sau 3,diferite ca
opacitate de dentina primara.

12..Componenta anorganica a dentinei


Dentina contine mai putine substante minerale decat smaltul,in proportie de 25% din volum si 80% din
greutate.Important este raportul Ca/P de 2/1 si prezenta fluorului,care este de 2 ori mai mult in smalt.
Ca: 28-35%
P 13-17%
Carbonati 3%
Mg 1-2%
Na Cl K F Si ZN <1%
Elementul structural al dentinei e cristalul de hidroxiapatita: de 200 de ori mai mic decat cel din smalt,neuniform
repartizat de la un dinte la altul; nr cristalelor mai mic decat cele din smalt; au forma aplatizata.

13.Componenta organica a dentinei


Structura organica e grupata sub forma de matrice colagenica,produs al secretie odontoblastilor in timpul
adontogenezei.E de 100 mai mare decat in smalt.
o
Colagenica 90%: tropocolagen; protocolagen; colagen matur
o
Necolagenica 10%: 50% fosfoproteine;proteine plasmatice; proteoglicani( Rol in initierea si
controlul mineralizarii); glicoproteine acide
Fibrele de colagen contin AA: 1/3 glicina;1/3 alanina,prolina,hidroxiprolina; 1/3 alti 15 AA:lizina,
fenilalanina,tirozina.Dentina mai contine si glucide,acid sialic,mucopolizahahride,lipide,acizi
organici(lactic,citric)enzime(FAL;peroxidaze,transaminaze)

14.Mantaua dentinara
Aflata la jonctiunea amelo-dentinara.Grosime de 7-30 u.Formata de catre odontoblastii nepolarizati,de aceea nu
prezinta canalicule dentinare si fibre Tomes.Nu exista prelungiri odontoblastice.este mai slab mineralizata.Aici
coexista:colagen,molecule amelare,cristale mari de smalt. Radicular e mai greu de pus in evidenta,lipsit de
canalicule si distinct de stratul cement afibrilar si de cel initial acelular.Caracteristici diferite de dentina
circumpulpara:
1.
este formata de odontoblastii nepolarizati,nu prezinta prelungiri odontoblastice
2.
prezinta o trama organica compusa din fibre de colagen si este mai putin mineralizata

15. Fibrele Tomes


Prelungire citoplasmatica a odontoblastului.Inconjurata de o prelungire a membranei celulare.Intre membrana
celulara si peretele calcifiat canalicular exista un spatiu ce contine substanta fundamentala amorfa cu aspect fin
granular.Diametru de 0.5-1 um.In interior se observa microtubuli si microfilamente de actina care formeaza la
periferie un invelis intern submembranar.

16.Dentina intertubulara si dentina peritubulara


Peritubulara:dentina formata in partea principala a dentinei circumpulpare,ca structura primara si circumscrie
procesele odontoblastice.In jurul canaliculelor,mai ales la nivelul jonctiunii amelo-dentinare apare o zona unde
dentina -pericanaliculara- e neregulata,mai bogat mineralizata.Matricea organica> de din volum.Fibrele de
colagen dispuse impachetat in jurul canaliculului.Grosime de 0,4-1,5 um.Se diferentiaza de dentina intertubulara
prin cantitatea mica de colagen.Rezista mai bine la presiunile exercitate asupra dintelui si la abraziune.Fata de
dentina intertubulara,are cristalele de hidroxiapatita mai fine si mai bogate in Mg si carbonati.

Intertubulara:mai putin mineralizata decat cea pericanaliculara.Mineralizarea substantei fundamentale determina


prezenta unor linii:Liniile de contur EBNER-striatii concentrice paralele cu camera pulpara pe sectiune
transversala,dispuse la intervale de 4-8u,reprezentand ritmul de crestere diurn si nocturn.
Paralel cu camera pulpara si perpendicular pe canaliculele dentinare ,dar la distante mai mari se gasesc liniile de
contur Owen: zone de substanta organica mai slab mineralizata-corespund unei perioade de repaus in timpul
dezvoltarii.Pe sectiune transversala apare o linie Owen mai bine exprimata:linia neonatala care marcheaza trecerea
de la viata itnrauterina la cea extrauterina.

17.Predentina
Zona de dentina,cea mai apropiata de pulpa dentara,si dentina propriu-zisa.Structura particulara,datorita acestei
vecinatati.Banda ingusta,eozinofila,formata din fibre de colagen de origine pulpara paralele intre ele ,structurate
intr-o matrice extracelulara nemineralizata, substanta fundamentala.Mai contine fosfolipide,albumine si
proteoglicani si putine fosfoproteineFixeaza usor sarurile minerale in cadrul procesului de mineralizare.Are o
grosime de 15-20 u.Structura prelungirii odontoblastice e diferita de cea din dentina primara,fiind o structura de
tranzitie de la corpul celular odontoblastic la prelungirea propriu-zisa.

18.Dentina primara,secundara si tertiara


Primara=localizata circumpulpar pana la jonctiunea amelodentinara.Prezinta tubuli dentinari ce contin prelungiri
odontoblastice.Prezenta la eruptia dintilor pe arcada.Formarea sa incepe dupa polarizarea odontoblastilor.E
rezultatul transformari predentinei in dentina.
Secundara(functionala)=se gaseste subiacent dentinei primare si supraiacent dentinei tertiare.Se formeaza si se
depune pe toata perioada de mentinere a vitalitatii pulpare.E o dentina cu structura regulata.Depusa pe suprafata
interna a dentinei,ritm de depunere de 0,5u/zi.Structura asemanatoare cu a dentinei primare,cu dgad de mineralizare
mai scazut si numar de canalicule mai mic.
Tertiara=apare la diversi stimuli,ca reactie de aparare a pulpei.Caracter amorf cu putine canalicule
dentinare,orientate aleator.Grad scazut de mineralizare.Poate fi de 2 tipuri: de reactie si de reparatie:
De reactie:de 2 subtipuri:
sclerotica-formata in detrimentul lumenului canalicului dentinar(prin marirea fiziologica a procesului de formare a
dentinei pericanaliculare);foarte mineralizata,translucida
Peripulpara-la interfata dentina-tesut pulpar, pe baza predentinei; e formata de odontoblasti.
De reparatie:apare dupa disparitia odontoblastilor,ca urmare a progresiei accelerate a procesului carios.Produsa de
odontoblastii de inlocuire(de generatia a IIa),care se formeaza din preodontoblasti=celule mezenchimale
nediferentiate.Poate fi mai mult sau mai putin mineralizata.Nu prezinta canalicule dentinare.

19.Caracterele fizice ale cementului


Duritatea: variabila in raport cu zona de provenienta,mai mica decat a smaltului de 2,4 ori si decat a dentinei de 1,4
ori
Culoarea: alb-galbuie,mai galben decat smaltul,dar mai putin galben decat dentina
Aspect:mat prin lipsa transluciditatii
Permeabilitatea:crescuta fata de smalt si dentina;pentru unele substante(favorizeaza schimburile metabolice cu
structurile invecinate:dentina/desmodontiu) si pentru microorg si produsii lor de metabolism (favorizeaza
propagarea prin dentina->modificari pulpare:inflamatie/necroza/gangrena)
Radioopacitatea:mai scazuta fata de smalt si dentina
Rezistenta:mai scazuta la atacul acid (in zona cervicala la nivelul JSC sau pe suprafata radiculara denudata)
Grosimea stratului de cement:pe sectiune longitudinala,la dintele erupt si functional:20-60um la colet incisivi
centrali superiori si 150-200um la apex.Pana la varsta de 70 de ani ,valorile se pot tripla,deoarece cementul se
formeaza si se depune pe tot cursul perioadei de functionare a dintelui pe arcada.

20.Substanta anorganica a cementului(45-50%)


Masa uscata:61% din greutate si 31% din volum.Formata din :fosfati de Ca-in forma de cristale de hidroxiapatita
aciculare,cele mai mici din organism si carbonati ,floruri.
Prezinta F in concentratie maxima in raport cu celelate tesuturi mineralizate din organism.Resturi fine din alte
elemente minerale:Cu,Fe,Mg,Pb.Fractiunea minerala sufera modificari cu varsta:
1.cresterea cristalinitatii fazei minerale
2.cresterea gradului de mineralizare
3.cresterea continutului de fluor
Apa reprezinta 12% din substanta anorganica.(36%din Volum)

21.Substanta organica a cementului


Matricea fibrilara de natura colagenica(90% colagen tip I ,agregat in fibrile,care la randul lor formeaza fibre;5%
colagen tip III;fibre de reticulina in forma de benzi)
Fibrele de colagen contin:prolina;hidroxiprolina;glicina;alanina si pot fi:
1.
fibre intrinseci,fine sintetizate si secretate de cementoblasi multidirectionati,incorporate in totalitale
in cursul proc de mineralizare al cementului
2.
fibre extrinseci,fibre de colagen cu striatii periodice ce formeaza benzi caracteristice de 67nm.Ele
provin din fibrele sacului folicular in cursul edificarii dintelui si vor da nastere fibrelor desmodontale
propriu-zise,cand dintele intra in functiune.Pe masura apozitiei de cement fibrele se mineralizeaza,sunt
mascate de cristalele de hidroxiapatita si proteine neocolagenice.Fibrele traverseaza cementul pe toata
grosimea sa,aproape perpendicular pe axul lung al radacinii.

22.Varietati de cement
Morfologia cementului variaza dupa: varsta pacientului,stimulii la care e supus in ocluzie, procesele de migrare
fiziologica a dintelui.Fiecare varietate de cement se diferentiaza prin cateva caracteristici:
o
denumire
o
viteza de formare
o
compozitie chimica
o
grad de mineralizare
Clasificarea tipurilor de cement:

dupa localizare: radicular si coronar

dupa prezenta de celule in structura sa: celular si acelular

dupa continutul in fibre: fibrilar si afibrilar

dupa momentul formarii: primar si secundar


Exista mai multe tipuri de cement:
1.
Cement acelular si afibrilar CAA
2.
Cement acelular cu fibre extrinseci CAFE
3.
Cement celular si acelular cu fibre intrinseci CCFI-CAFI
4.
Cement celular mixt stratificat CCMS

23.Cementul acelular si afibrilar(CAA)


Format inaintea eruptiei dintelui pe arcada,formarea sa incepe inaintea maturarii smaltului si se continua pe o
perioada de timp nedefinita.Prezent la nivelul coletului dentar,in situatia in care smaltul e acoperit aici ,pe o anumita
intindere,de cement.E lipsit de fibre si celule.Nu are functii de legare prin adeziune la dinte.e un mod heterogen de
distributie pe suprafata dentara.
NU este un tesut indispensabil.Are un strat subtire sub forma de plaje izolate,acoperind zona de smalt. Ocazional
poate fi prezent si in regiunea cervicala a dentinei radiculare.Aparenta stratificare sugereaza existenta unor perioade
de repaos.

24.Cementul acelular cu fibre extrinseci(CAFE)


Predomina in regiunea cervicala a radacinii si in 1/3 medie- se poate intinde mai mult spre apical la dintii
anteriori.In 1/3 apicala este inlocuit de cementul celular.formarea sa incepe in perioada initieri formarii radacinii,se
mineralizeaza lent,in 3-4 ani,de la JDC catre periferie.Dupa dezvoltatarea radacinii are aproximativ 15 um.
Are aproximativ 30.000 fibre/mm2 izolate sau grupate in fascicule.Fibrele traverseaza cementul acelular dinspre
dentina spre spatiul periodontal si merg paralel intre ele.Extremitatea lor-aparent in contact cu fibrele tesutului
conjunctiv din ligamentele parodontale.Pe masura mineralizarii fibrelor intrinseci se vor mineraliza si cele
extrinseci.
Ligamentele alveolo-dentare se intind si travereaza spatiul intre radacina si peretele alveolar,orientarea se schimva
in decursul vietii.Creste cu viteza de 2-4um/an.Ritm de crestere mai accelerat pe suprafata distala a radacinii fata de
cea meziala.In interior se observa canalicule fine si spatii perpendiculare pe suprafata externa a dintelui.

25.Cementul celular si acelular cu fibre intrinseci(CCFI si


CAFI)
CCFI-Predomina in zona radiculara apicala,la furcatia radiculara si in regiunea medie a radacinii.grosime
neuniforma si poate acoperi cementul acelular si fibrilar depus anterior.E depus de cementoblaste-asemanatoare
morfounctional cu osteoblastele.Cementoblastele-formate prin metaplazia celulelor mezenchimale nediferentiate.
Cementoblastele-sintetizeaza colagen,iar pe masura incorporarii lor in cement se transforma in
cementocite.Cementocitele =corp celular adapostit in lacune de grosimea cementului-cementoplaste-legate intre ele
printr-o retea de canalicule ramificate,in care se gasesc prelungiri citoplasmatice ale cementocitelor,care leaga de
prelungirile cementocitilor vecini.Aici procesul de depunere a matricei colagenice si cel de mineralizare sunt mai
rapide.
CAFI-forma speciala a CCFI,care e depus dupa un model polarizat.Structura regulata,cu predominanta fibrelor
intrinseci dispuse in fascicole.Lipsit de cementocite si are aceeasi distributie cu CCFI in zona apicala si/sau la
nivelul furcatiei.
CARACTERISTICI:cementuri intrinseci,nu au functie de ancorare a dintelui.Rol important in fenomenul de
orientare si mentinere in pozitie a dintelui(prin potentialul cementoblastelor producatoare de CCFI de a depune
rapid matrice organica).Rol important in repararea pierderilor de substanta radiculara de tip resorbtie.

26.Cementul celular stratificat mixt


Amestec de CAFE pur si CAFI/CCFI.Stratificare data de alternanta straturilor consecutive de CCFI/CAFI si CAFE
depuse aleatoriu.Prezent in 1/3 apicala pana in 2/3 din lungimea radacinii si la furcatii. Poate servi la ancorarea
dintelui(daca e acoperit de CAFE)sau nu(daca e acoperit de CCFI),Functie adaptiva, in ambele cazuri.

27.Functiile cementului
1.substrat tisular pentru atasarea ligamentelor alveolo-dentare
2.mentinerea relatiilor ocluzale(adaptarea functionala=compensarea pierderilor prin uzura)
3.repararea pierderilor de substanta radiculara datorita: traumatismelor,rezorbtiei radiculare externe,leziuni osteitice
cronice periapicale/periradiculare
4.depunere permanenta pe suprafata radiculara peste cementul imbatranit(se pastreaza intacte ligg alveolo-dentare si
functionalitatea lor)

28.Particularitatile cariei dentare, determinate de


particularitatile de structura
ale tesuturilor dure dentare
Caria dentara proces patologic fara analogie in organism.Nu poate fi incadrat in nici o alta entitate
clinica.Smaltul dentina si cementul nu sunt vascularizate asa ca nu determina inflamatie.

Prezinta metabolism redus(mai ales smaltul)-imposibila cicatrizarea! prin metaplazie fibroasa dupa aparitia
cavitatiei.Leziunile carioase initiale necavitare,pot beneficia,in anumite conditii de o remineralizare a smaltului
demineralizat,care nu seamana cu o cicatrizare specifica altor tesuturi din organism.
Procesul cavitar netratat,va evolua ireversibil in timp,atat in suprafata cat si in profunzime.Poate determina
afectarea tesutului pulpar si tesuturilor periapicale.
Procesul carios ajuns in dentina,determina stimularea complexului pulpodentinar,care determina aparitia
dentinei de aparare,care vor limita temporar evolutia procesului carios.Daca leziunea are o evolutie rapida sau daca
ramane mult timp netratat,procesul isi va continua actiunea distructiva cu consecinte asupra pulpei si a
parodontiului apical.

29.Teoria chimico-parazitara Miller de aparitie a


procesului carios
In mecanismul de apariti a cariei dentare sunt incriminati agenti chimic(acizi)cu actiune directa (din alimente) si
indirecta(de la microorganismele orale).Demineralizarea initiala asmaltului-determina o presa prin care patrund
micoorganismele acidogene si proteolitice care distrug structura smaltului si a dentinei. Prismele de smalt
demineralizare de prabusesc determinand cavitatea(unde se acumuleaza resturi organice,determinand un mediu
optim de cultura)
Dupa Miller,procesul carios are 2 stadii:
1.
de decalcifiere si inmuiere a tesuturilor dure
2.
de dizlocare a tesuturilor alterate rezultate
Pentru aparitia cariei e necesar prezenta a 3 categorii de factori(triada lui KRAUSE)
1.
resturi alimentare glucidice,stagnante in zonele retentive
2.
flora microbiana acidogena,existenta la suprafata dintilor
3.
acizi de fermentatie(lactic,piruvi,acetic,oxalic,formic,propionic) rezultati din glicoliza
hidrocarbonatelor
Miller nu indica un anume agent patogen,ca unic si singur responsabil de productia de acizi-ia in considerare
lactobacilul acidofil,bacilul odontolitic,streptococii,cu rol in decalcificare.cei care au preluat si continuat teoria, au
limitat nr microorganismelor cauzatoare de carie la lactobacilul acidofil.

30.Argumente si contra-argumente in sustinerea teoriei


chimico-parazitare
Miller.
Argumente:1.Numarul mare de lactobacili la indivizii cu boala carioasa,lactobacilii find rezistenti la un pH mai mic
de 4(3.6)
2.cresterea numarului de lactobacili cu cateva luni inaintea aparitiei procesului carios
3.In saliva indivizilor indemni la carie se gaseste un factor anti-lactobacil,care nu e prezent la indivizii cu boala
carioasa
4.Masurile de profilaxie prin fluorizare fac sa scada numarule de lactobacili
Contrargumente:1.Lipsa leziunilor carioase la indivizii carioactivi in toate zonele retentive ale arcadei dentare,desi
exista conditii de pH optime pentru aparitia acestora
2.Nu explica mecanismul de demineralizare-remineralizare
3.Aparitia leziunilor carioase simetrice,simultane ,pe dintii omologi
4.Aparitia brusca de carii la indivizii indemni,igiena orala buna
5.Existenta sindromului DuBreuil-Chambardel(distructia carioasa simultana a incisivilor maxilari ,la varst de 14-18
ani)
6.Recidiva de carie la dintii cu tratamente corecte
7.Oprirea brusca in evolutie a cariei generalizate,pe partea unde este lezat simpaticul cervical.

31.Teoria proteolitica Gottlieb


Ia in consideratie existenta matricii organice in smalt(pusa in evidenta prin tehnici de histologie,analiza
chimica,microradiografie).Substanta organica din tesuturile dure dentare e calea initiala de invazie a
microorganismelor.Atacul cariogen initial se produce in zonele de smalt bogate in substanta organica,prin
proteoliza,principalul responsabil fiind SataNfilococul Auriu(proteolitic).
Teorie localicista:nu ia in considerare toate aspectele legate de complexitatea mediului bucal,rezistenta tesuturilor
dure,protectia data de lichidul bucal,integrarea in economia sistemica a organismului.
Gottlieb a zis ca sub actiunea unui acid se poate produce smaltul cretos,dar nu carii adevarate.

32.Argumente si contra-argumente privind teoria


proteolitica de aparitie a
cariei dentare
Argumente:1.Acumularea unei cantitati crescute de AA liberi,la limita dintre smalt sanatos si pata allba cretoasa
2.Prezenta bacteriilor proteolitice in dentina dintilor cariati
3.Cercetarile microscopice si autoradiografia au aratat ca, in dentina cel putin,dezintegrarea proteica poate precede
demineralizarea.
4.Pigmentatia brun-galbuie se datoreaza eliberarii unor pigmenti(melanici),sub actiunea enzimatica a stafilococului
auriu.
Contraargumente:1.Pigmentatia nu e caracteristica numai mecanismelor proteolitice,ea poate fi data si de produsii
de degradare a glicogen-metil-glicoxalui sau acetololulului
2.In substanta organica exista o fractiune acidorezistenta,ce nu poate fi indepartata prin proteoliza
3.Colagenul dentinar nu poate fi degradat enzimatic fara o prealabila demineralizare a structurilor dure in mediul
acid
4.Debutul cariei nu se produce doar in zonele bogate in substanta organica
5.Debutul si evolutia cariei pot fi la distanta de lamelele smaltului
6.La animalele de laborator,inocularea de microorganisme proteolitice nu declanseaza caria dentara
7.La animalele de laborator la care sau declansat leziuni carioase prin inoculare de microorganise acidogene,prin
adaugarea de microorganisme proteolitice nu s-a remarcat nici o influenta asupa evolutiei procesului carios

33.Teoria proteolizei-chelatiunii
Sustine demineralizarea tesuturilor dure prin reactii de chelare(combinatie fizio-chimica a unui ion metalix cu cel
putin 2 grupari de radical organici si anorganici independent de pH-ul mediului ce are ca rezultat formarea unei
structuri inelare capabile de alega apa=chelat).Chelatorul e molecula capabila sa retina ionul metalic(precum cheia
in broasca).Chelarea=explicatie a producerii cariei ,considerandu-se ca elementele anorganice ale smaltului pot fi
scoase din structura acestuia la un pH neutru sau chiar alcalin
Caria dentara =distructie bacteriana sub actiunea produsilor de metabolism(chelatori),capabili sa scoata ionii de
calciu din hidroxiapatita(chelare),precedata de degradarea initiala afazei organice(proteoliza)
Colagenazele bacteriene au actiune proteolitica prin distrugerea componentei organice a smaltului care da nastere la
substante chelatoare(AA,peptide)->chelare a componentei minerale ,cu extractia Ca 2+ din hidroxiapatita,indiferent
de prezenta si actiunea acizilor,dand nastere la chelati solubili.

34.Criticile aduse teoriei proteolizei-chelatiunii


Argumente:1.Cercetari multiple efectuate in laborator,in vitro,pe dinti animali sau umanii extrasi si pe oase
2.culturi bacteriene mixte,dotate cu actiune proteolitica,in contact cu pulbere de smalt,isi exagerbeaza activitatea
metabolica
3.Rezulta produsi de degradare proteica,cu potential semnificativ de chelare
Limite:1.Proportia de substanta organica a smaltului este foarte redusa ca atare,cantitatea de substante chelatoare
eliberate este mica.

2.Chelatorii din lichidul bucal si placa bacteriana leaga mai usor Ca 2+ solubil,prezent in concentratie mare in lichidul
nucal si in placa bacteriana,decat pe cel inglobat in hidroxiapatita
3.chelatorii reprezinta un rezervor de Ca ce poate fi elibeat sub forma ionica,cand scade pH-ul placii bacteriene
4.Incubarea dintilor in saliva ,in absenta hidratilor de carbon si la un Ph mai mare de 8,nu a dus la demineralizarea
smaltului

35.Teoriile interne in etiologia cariei dentare


( enumerare ).Limitele teoriei
interne de aparitie a cariei dentare
Dintele este integrat circuitului metabolic al organismului a carui perturbare determina aparitia bolilor,deci si a
cariei dentare.Ele neaga rolul microorganismelor si al acizilor organici,amplificand rolul tulburarilor sistemice
neuri-hormonale si metabolice.
1.Teoria enzimatica(CSERNEY)
2.Teoria neurodistrofica(LUCOMSKI si PLATONOV)
3.Teoria reflexa(ENTIN)
4.Teoria biochimica (SHARPENAK)
5.Teoria discolagenozei(RYBACOV)
6.Teoria tulburarii metabolismului transdentar(LEIMGRUBER/ SOGNNAES/ HILL)
Limitele teoriilor interne1.NU explica eficienta tratamentului cariei simple prin preparare de cavitati
2.Nu explica eficienta profilaxiei prin fluorizare si dispensarizare precoce
3.Nu explica formarea dentinei tertiare in procesele carioase cu evolutie lenta si nici stimulare neodentinogenezei
prin coafaj indirect
4.Nu poate da explicatii privind aparitia cariilor proximale(la nivelul ariei de contact interdentar)
5.Nu explica cresterea frecventei bolii carioase la persoanele cu dieta bogata in hidrocarbonate rafinate si la
pacientii cu igiena orala deficitara

36.Factorii care sunt necesari, conform teoriei moderne,


pentru aparitia cariei
Dentare
Caria dentara=proces distructiv cronic al tesuturilor dure dentare,evoluand fara caracter inflamator tipic,care
produce necroza acestora,urmata de aparitia cavitatii coronare si/sau radiculare si determina in final aparitia
inflamatiei pulpare.Se defineste ca o boala infectioasa dependenta de interactiunea a 3
factori:microbian,alimentatie,teren(triada lui Keyes)
Terenul:structura si calitatea tesuturilor dure dentare,cantitatea si calitatea salivei(lichidului bucal)
Alimentatie:substrat fermentabil pentru micoorganisme,dieta bogata in hidrocarbonate inalt rafinate si sursa de acizi
organici->demineralizare
Microbian:microorganismele acidogene,colonizate pe suprafetele dentare,colonizate pe suprafetele dentare,sub
forma placii bacteriene dentare

37.Carenta in vitamina A, ca factor perturbator al


formarii matricei organice a
smaltului
Vitamina A provine din scindarea hidolitica a carotenului si are rol important in formarea epiteliului
adamantin,care prin adamantoblaste,secreta matricea organica a smaltului.Pe dintii erupti,carent de vitamina A nu

are efecte decelabile.Atrofia organului smaltului cu sistarea formarii lui datorita atrofiei epiteliului adamantin,avand
in vedere rolul de mentinere a integritatii si troficitatii pe care il are vitamina A.
Deficitul de vit A in perioade de formare a matricei organice metaplazii severe ale org smaltului,matricea
prezentand o dispozitie spiralata a prismelor,structura deficitara,susceptibila la carie,traduse prin atrofia smaltului.
Efecte:
1. atrofia org smaltului cu sistarea formarii lui
2. largirea zonei de predentina
3. mineralizarea deficitara a dentinei m1 superior
4. intarzierea eruptiei dintilor
5. leziuni hipoplazice usoare la incisivii temporari

38.Carenta in vitamina C(acid ascorbic), ca factor


perturbator al formarii matricei organice a
Smaltului
Vitamina C are un rol foarte important in odontogeneza,in dezvoltare si diferentierea odontoblastilor si in sinteza
colagenului dentinar..Rol important in formarea parodontiului marginal.Carenta e importanta doar cand apare la
sugar(scorbut infantil),dar la adulti nu are repercursiuni asupra structurii dentare.
Determina aparitia la smaltul si dentina copiilor:zonele de dentina interglobulara mult mai ample;lipsuri
dentinare,microchisturi si microhemoragii in smalt

39.Rolul oligoelementelor in formarea matricei organice


a smaltului
Au rol in dezvoltarea matricei organice a smaltului,dintre ele fluorul, borul, molibdenul au rol important in
carioprotectie.Ele pot determina modificari in conformatia dintilor precum:
o
rotunjirea varfurilor cuspizilor
o
largirea si reducerea profunzimii fosetelor si santurilor ocluzale
o
micsorarea dimensiunilor coroanei dentare si o imbunatatire a cristalinitatii smaltului,ce va avea in
structura cristale de hidroxiapatita mai mari si mai putin solubile ,datorate in special fluorului
Exista si fenomenul de inversare,obtinut prin modificarea cantitatilor de oligoelemente din alimentatie, astfel:
sleniul in cantitate excesiva poate deveni carioprotector si molibdenul,strontiul si borul in cantitati mari vor deveni
cariofavorizanti,cu modificarea indicelui de frecventa al cariei

40.Rolul glucidelor, principii nutritive utile in formarea


matricei organice a
Smaltului
Principiile nutritive:glucidele;protinele si lipidele
Glucidele: pot determina perturbari in formarea smaltului.O cantitate de glucide de peste 67% din ratia
alimentara,administrata in perioada formarii matricei smaltului va determina cresterea frecventei cariei prin
incorporarea unei cantitati mai mari de substanta organica in smalt.
Pe cale sistemica:femele gestante de sobolan,hranite prin intubatie cu o dieta ce contine peste 67% zaharoza
vor da nastere la urmasi cu un smalt cu rezistenta scazuta la carie
Pe cale structurala:La hamster,o dieta bogata in glucide in perioada de formare a matricei smlatului
determina o acumulare glucidica in substanta organica a smaltului
Proteinele:substante ce constituie elementul principal al tramei organice a dintilor,cu rol important in
structura t.dure dentare,cu misc dd si fisuri mai profunde in smalt..O dieta hipoproteica administrata la femela de

sobolan in perioada de gestatie si alaptare va determina la pui aparitia unor dinti cu cuspizi lipsa si cu modificarea
dimensiunilor coroanei
Lipidele:in caz de insuficienta vor duce la carenta de aminoacizi esential ceea ce va determina leziuni
severe ale ameloblastilor si aparitia unui smalt deficitatin fagure de miere.In perioada posteruptiva prezenta
lipidelor favorizeaza cariopreventia,prin formarea neomogena a matricei organice.Impiedica depunerea Pb prin
schimb propr de suprafata ale smaltului

41.Rolul bolilor infecto-contagioase in perturbarea


formarii matricei organice
a smaltului
Rol esential:hipertermia.Boli contagioase ca rujeola,scarlatina,varicela,aparute in perioada de sarcina sau la
copil in perioada de formare a maticei organice a smaltului pot determina hipoplazii ale acestuia.
Rubeola intre saptamanile VI si IX de sarcina:hipoplazii accentuate ale smaltului la copil.
Sifilisul congenital determina coroane dentare cu defecte importante,caracteristice ca urmare a lezarii
ameloblastilor.Se pot observa hipoplazii ale smaltului dintiilor incisivi si ale M1 la ambele arcade,Dintii sunt mai
mici,cu aspect de forma tronconica,cu coroane asemanatoare cu niste daltite,cu marginea incizala semilunara

42.Carenta in calciu si fosfor, ca factor perturbator al


mineralizarii matricei
organice a smaltului
Pentru o buna structurare a smaltului este importanta o alimentatie bogata in calciu si fosfor a mamei in
perioada de sarcina si alaptare.La fel de importanta este o dieta bogata in Ca si P a copilului in perioada de
mineralizare a matricei smaltului.Carenta in Ca duce la scaderea cantitativa a formarii tesuturilor dure,dar care
vor pastra pastra o compozitie chimica normala.O cantitate in exces a ionilor de Ca si P va determina o incorporare
preferentiala a carbonatilor in structura smaltului.
Carenta in fosfati va produce perturbari in compoz chimica a tesuturilor dure cu scaderea componentelor
minerale si modific struct.
Pentru prevenirea aparitiei bolii carioase este benefic un raport de 2/1 la 1/3 de Ca/P
Mentinerea concentratiei optime de Ca si fosfati
o aport alimentar
o absorbtie intestinala
o circuitul plasmatic
o depozitarea in oase si dinti
o eliminarea renala
Hipocalcemia:scaderea de 6-8g/100mldd cu hipoplazii severe de smalt,cu radacina scazuta si camera pulpara
mare

43.Modificarile de structura care apar in etapa de


maturare pre-eruptiva a
Smaltului
Se continua procesul de mineralizare a smaltului.Nu se formeaza noi cristale de hidroxiapatita,dar se
imunatateste cristalinitatea acesteia,prin urmare se imbunatateste rezistenta la carie.
La nceputul acestei perioade substanta organica reprezinta 15% din compozitia chimica a smaltului,iar la
sfarsit va reprezenta nu mai mult de 1-2%.Se vor produce modificari biochimice a substantei organice care,la
inceput continea betakeratine,iar la sfarsit keratine mature propriu-zise si colagen.

Datorita scaderii de substante organice din structura smalului nu va creste numarul cristalelor de
hidroxiapatita,in schimb se observa cresterea in marime a celor formate deja.
Scade cantitatea de proteine si apa si se incorporeaza ioni de F.Trebuie sa existe un raport optim Ca/P.
Insuficienta hipofizara:-Atrofia a smaltului fara ca aceasta sa impiedice formarea normala a dentinei si cementului
Nanism hipofizar-intarzierea eruptiei si incidenta mai scazut la carie
Hormonii sexuali-Pubertatea precoce la fete fata de baieti determina o eruptie mai rapida dintilor la fete.Rezulta o
perioada de maturarea mai scurta,iar incarcarea cu flor este mai mica cu 10% la fete.Ulterior se va uniformiza.

44.Structurile deficitare ce pot sa apara in etapa de


maturare pre-eruptiva a
smaltului si factorii care determina gravitatea
distrofiilor dentare
Datorita tulburarilor metabolice,determinate de o alimentatie irationala sau o deficiciente endocrine etc vor
aparea repercursiuni asupa germenelui dentar,caracterizat prin aparitia unor structuri deficitare:
Displazii dentare=dispunerea arhitectonica modificata a cristalelor de hidroxiapatita din smalt sau dentina cu o
arhitectura modificata fata de cea normala
Hipoplazii dentare=micsorarea cantitatii de substanta minerala a dintelui,cu cresterea continutului organic
Factorii: 1.Momentul aparitiei tulburarilor metabolice in etapele odontogenezei,cu cat ami precoce cu atat
mai grav
2.cumularea mai multor dismetabolisme
3.intensitatea si durata dimetabolismului
4.sumarea actiunii de-a-lungul mai multor etape de dezvoltare a dintilor
Displaziile favorizeaza formarea cariei dentare pe structura deficitara.

45. Rolul factorilor loco-regionali in aparitia cariei


dentare
Dintele adult are capacitatea de a incorpora in smalt fosfati de Ca prin schimburi osmotice cu saliva si
aceastea pot fi uneori destul de importante in smaltul hipoplazic incat acesta poate capata o oarecare rezistenta la
atacul carios.,lucru foarte rar.
Dintele erupt recent prezinta o structura amelara mai permeabila (incorporeaza de 10-20 ori mai multi ioni
minerali).Dintele tinerilor e mai permeabil si mai vulnerabil la atacul acid,iar dintele matur mai putin permeabil si
mai putin expus.Odata cu varsta schimburile metabolice adulte scad.
1.Morfologia-santurile ocluzale adanci si inguste,fosetele ocluzale sau vestibulare,orale,palatinale
adanci,reprezinta zonele de acumulare a resturilor alimentare
2.Pozitia pe arcada-dintii erupti in malpozitii,ectopi,nealiniati,rotiti,cu incongruente dento-alveolare cu
inghesuiri au curatirea si autocuratirea deficitara si deci se poate depune placa bacteriana mai usor
3.Uzura dentara-planurile inclinate,cuspizii rotunjiti

46.Factorii componenti ai lichidului bucal


Lichidul bucal,calitate si cantitate,alaturi de calitatea tes dure dentare,e primul factor al teoriei moderne de
aparitie a cariei dentare.El e constituit din:
1.saliva-constituentul major si produsul de secretie al galndelor salivare parotidiene,submaxilare si
sublinguale si salivare secetorii
2.lichidele din:transudatul din mucoasa bucala
Secretia din santul gingival sau din pungile parodontale,care creste propor cu gradul de
inflamatie gingivala/parodontala
3.elementele rezultate din degradarea resturilor alimentare si din activitatea enzimatic aa florei microbiene
4.Mucusul nazo-faringian

5.Regurgitat gastric
6.Lichidele de pasaj

47.Cantitatea salivei
Cantitatea de saliva secretata intr-o zi e de 0,5-1,5l/24 h din care 10% se datoreaza glandelor salivare
accesorii si 90% celor principale,controlata de stimulii simpatici si parasimpatici.Rata secretiei salivare e de 0,081,83ml/min.
Glanda parotida asigura secretia salivara din timpul meselor,cea mai importanta cantitativ.Secretia salivara
intre mese precum si cea noctura se datoreaza in principal glandei submaxilare care secreta de 3 ori mai multa saliva
in perioada de repaus salivar decat parotida .
Secretia salivara poate fi diferentiata in secretie stimlata=cantitatea de saliva secretata pe o perioada de timp
,sub influenta unor factori stimulatori alimentari sau nealimentari din cavitata orala si secretia salivara de
repaus,dintre mese si in timpul noptii

48.Rata secretiei salivare


Atat cea stimulata cat si cea de repaus,este mai mare la barbati.La copii pana la 8-10 ani,secretia salivare e
mai mare decat la adultul .Ritmul secretiei salivare este diferit de la un individ la altul,cele mai mari variatii fiind
obs la secretia de repaus:
-ritmul secretiei saliare stimulate e de 1-3ml/min.O secretie salivara sub 0,7 ml/min este socotita hiposialice(risc
crescut de carie)
-secretia salivara de repaus are ritm de 0,2-0,3/min.Sub 0,1ml/min se considerea hiposialie
Saliva formeaza pe suprafetele dentare,pe mucoasele bucale un film de 0,01-0,1mm in permanenta
miscare(0,8-8mm/min),dependenta de musculatura partilor moi.Saliva poate stagna in anuminte zone din cavitatea
orala cu ar fi fata vestibulara a dintilor frontali si a molarilor inferiori

49.Rolul fluxului salivar


1.indepartarea mecanica prin spalare a alimentelor pe suprafata coronara a dintilor
2.in diluarea si dispersia actiunii enzimatie din mediul salivar,indiferent de natura lor
3.influnteaza concentratia initiala a glucidelor in cavitatea bucala si eliminarea acizilor din placa bacteriana
4.impiedica concentrarea florei microbiene numai pe anumie suprafete dentare

50.Vascozitatea salivei
O saliva vascoasa favorizeaza depunerea placii bacteriene si aderarea microorganismelor si a resturilor
alimentare pe suprafetele retentive ale dintilor,iar o saliva mai putin vascoasa,va impiedica aceste acumulari.Saliva
are vascozitate diferita functie de provenienta sa si de cantitatea de mucina(glicoP cu greutate moleculara mare,cu
rol in adeziunea si aglutinarea bacteriilor pe suprafetele dentare):
-1,5 pentru saliva parotidei(cea mai imp cantitativ)
-3,4 pentru saliva submaxilarei
-13,4 pentru saliva sublingualei

51.Timpul de clearance salivar


=intervalul scurs intre momentrul introducerii unei substante in cavitatea orala care prin prezenta sa v-a
declansa secretia salivara si momentul in care aceasra va ajunge la o dilutie ce va determina revenirea secretiei
salivare la nivel cantitativ din stadiul de repaus.Caracteristici:
1.invers proportional cu intensitatea secretiei salivare
2.se pastreaza constant cat timp glandele salivare functioneaza normal

3.are variatii topografice datorita stagnarii salivei in anumite zone de pe suprafata unor dinti(fata vestibulara a
frontalilor si molarilor inferiori).
Clearence-ul trebuie sa fie scurt pentru a asigura protectia la carie

52.Compozitia chimica a salivei : materialul anorganic


Saliva contine in compozitie material organic 0,4% anorganic 0,2% si apa 0,994%(aceasta influenteaza
colonizarea microbiana prin presiunea osmotica si capacitatea tampon)
Materialul anorganic:
1.Ca ionizat(liber)-intervine in echilibrul dintre fosfatii de Ca din structura tesuturilor dure si cei din lichidul bucal
si placa bacteriana.Concentratia sa scade cu scaderea pH-ului
2.Ca neionizat(legat)-10-20% fosfati si bicarbonati de Ca.Mai putin de 10% de compusi organici cu masa
moleculara mica.10-30% compusi organici macromoleculari.O mica parte legati de amilaza salivara
3.Concentratia de Ca din saliva,independenta de regimul alimentar e influentata de :
o Cantitatea din secretia salivara(cea din submaxilara si cea din sublinguala contin de 2 ori mai mult Ca
decat parotidiana)
o Antagonistii de Ca si pilocarpina
o Ritmul cicardian
4.Fosfatii salivari-combinati cu Ca si proteine 10-25% si 10% pirofosfati.Au rol in:
o Sistemele tampon salivare
o Pastrarea echilibrului demineralizare-remineralizare
o Asigura mediul nutritiv glicolizei bacteriene
o Inhiba formarea tartrului
5.
Fluorul:prezent in secretia salivara,in transudatul gingival.Blocheaza ionii bivalenti de Ca si Mg.Se
elibereaza treptat la un pH sub 5. Fluorura de Mg deregleaza glicoliza

53.Materialul organic al salivei


Saliva contine in compozitie material organic 0,4% anorganic 0,2% si apa 0,994%(aceasta influenteaza
colonizarea microbiana prin presiunea osmotica si capacitatea tampon)
Materialul organic:
o Proteine
1.staterina-proteina cu masa moleculara mica,prezenta in saliva glandei parotidiene si submaxilare si
impiedica precipitarea spontana a sarurilor de Ca din saliva
2.Proteinele bogate in prolina ce se absorb usor pe hidroxiapatita tesuturilor dure dentare sau bogate in
histidina,participa la inhibarea cresterii si multiplicarii bacteriene.
3.Mucina-glicoP cu masa moleculara mare,confera vascozitatea salivei si intervine in aglutinarea si
adeziunea microorganismelor la suprafata apatitei smaltului
o Glucidele
1.libere-din alimentatie(glucoza,fructoza)
2.legate de proteine(glicoP cu masa molec mare,peste 40% glucide)
3.polimeri ai glucozei si fructozei
o Lipidele:80-100 mg.l in secretia gl salivare
1.75% lipide neutre,ac grasi,colesterol si mono si ditrigliceride
2.20-30% glicolipide
3.
2-3% fosfolipide(rol de legare a calciului si de inhibatee a precipitarii sountante a fosfatilor de Ca
di saliva si ajuta la mentinerea homeostaziei minerale a dintelui)

54.Enzimele salivare.Amilaza salivara


--amilaza
-fosfataza acida
-esteraze nespecifice
-colinesterazza

-aldolaza
--glucuronidaza
-succindehidrogenaza
-anhidraza carbonica

-calikreina
Enzimele microbiene sau dint esuturile moi:
-fosfataza alcalina
-proteinaze
-hialuronidaze
-ureaza
-catalaza
-amilaza-cea mai importanta enzime,sintetizata 80% din glanda parotida si submandibulara.Are rol in desfacerea
amidonului alimentar in maltoza,maltotrioza si dextrine-elemente fermentabile cu timpul de clearence redus.Lipseste in
saliva secretata de gl salivare accesorii

55.Sistemele tampon salivare


Importante prin influenta lor asupra aciditatii din cavitatea bucala.Intre sistemele tampon si concentrata
anorganica a salivei e o corelatie -.Tipurile:
1.Sistemul tampon al bicarbonatilor(pH-6)
2.Sistemul tampon l fosfatilor(pH-6,8-7,2)
3.Sistemul tampon al proteinelor si glicoP(pH-4,5)
ST bicarbonatilor:are actiune cea mai importanta,este influentat de fluxul salivar.Are capacitatea maxima de actiune la
un pH=6,dar foarte slaba la un pH=5-6.Se caracterizeaza printr-o mare fluctuatie a ionilor bicarbonat intre saliva de
repaus si cea secretata mai lent
ST fosfatilor:capacitatea maxima la un ph=6.8-7.2.Principalul sistem tampon in saliva de repaus si in cea cu secretie
lenta.
ST glicoP si P:cel mai slab sistem tampon.Actioneazala un pH=4.5.Foarte important pe suprafetele dentare,unde celelate
2 sisteme nu mi sunt active
Capacitatea tampon a salivei depinde:
1.Valoarea initiala a pH-ului bucal si variatiile sale
2.Reologia bucala=proprietatea lichidului de a curge pe suprafete-filmul salivar va ajunge in toate zonele unde trebuie
sa action sistemele tampon
3.Ritmul secretiei salivare-mai intens in timpul zilei,mai putin abundent noaptea(pH mai acid)
4.Metabolismul filmului salivar-prin pierderea si refacerea permanenta se CO 2 si CO3
5.Unele stari fiziologice cum ar fi graviditatea
6.Administrarea de medicamente contraceptive

56.Lizozimul salivar
Enzima hidrolitica,cu actiune bacteriolitica si bacteriostatica prin actiunea asupra mucopolizaharidelor din
capsula germenilor gram+.
E o carbohidraza prezenta in: salvia glandelor principale si accesorii; transudatul santului gingival; leucocite din
epiteliul santului gingival.Scade pe masura cresterii fluxului salivar.E inhibat de mucina si actioneaza:
1. pe o membrana celulara prin scindarea peptidoglicanilor din structura peretelui celular al microorganismelor pe care
o distruge
2. inhiba aderenta bacteriilor la hidroxiapatita
3. poate produce liza bacteriilor(mai ales S mutans,mai putin bacilii gram -)

57.Aglutininele salivare si factorii specifici de aparare


FACTORII: 1.Lactoferina:glicoP,cu afinitate pt Fe.Se gaseste in transudatul santului gingival.Bactericid prin cuplarea la
peretele celular cu captare de Fe.Aglutinant al S.Mutans
2.Peroxidazele salivare:se gasesc in : saliva gl parotide,submandibulare,leucocite si microflora bucala.Rol
de protectie a celulelor mucoasei bucale si a proteinelor mediului bucal impotriva actiunii foarte toxice a peroxidului de
hidrogen.Activitate la un pH scazut in faza de debut a cariei.Sunt foarte active pe lactobacili si S.Mutans.

AGLUTININELE SALIVARE:proteine cu actiune antimicrobiana cu rol in unirea mai multor celulue in conglomerate
de sunt indepartate de pe suprafetele dentare de catre saliva:
o glicoP salivare cele mai active
o mucinele glicoP cu masa moleculara mare ce aglutineaza microorg si impiedica adeziunea lor pe dinte
o IgA-s-efect aglutinant scazut+mucinele-complex aglutinant puternic
o IgG si IgM- impreunsa cu unii constituenti ai complementului alcatuiesc opsoninele;actiune in sensibilizarea
micoorganismelor in vederea fagocitarii de catre leucocite
o 2-micoglobulina-imunoglobulina salivara cu masa moleculara mica cu actiunea aglutinanta pe S mutans
o Fibronectina-glicoP din plasma membranei bazale si substanta fundamentala a tesutului conjunctiv-viata scurta in
saliva,inactivata de proteazele salivare;actiune pe S mutans
o Leucotoxina salivara-polipetid ce creste permeabilitatea capilara si stimuleaza diapedeza PMN,ce se gaseste in
concentratie mai mare in placa bacteriana fata de saliva

58.Functiile salivei
1.Regleaza pH-ul prin sisteme tampon
2.Mentine echilibrul ecologiv al cavitatii bucale
3.Are rol de diluare(clearance)
4.Rol de luvrifiere a mucoasei bucale
5.Rol in digestie(formarea bolului alimentar cu ajutorul amilazei salivare)
6.Rol in excretia unor sustante organice si anorganice(Ca,F)
7.Favorizeaza perceptia gustativa prin dizolvarea excitantilor specifici

59.Mecanismele prin care lichidul bucal isi exercita rolul


cariopreventiv
1.Se exercita prin timpul de clearence ai alimentelor fermentabile
2.Scurteaza timpul de clearence salivar al microorganismelor cariogene prin spalare mecanica si aglutinare
3.Tamponeaza aciditatea bucala prin sisteme tampon salivare si prin unele substante alcaline (sialina,uree)
4.Inhiba metabolismul bacteriilor si are efect bactericid
5.Previne colonizarea smaltului cu microorganisme cariogene
6.Inhiba adeziunea microbiana
7.Satureaza placa bacteriana cu subst minerala ce protejeaza smaltul impotriva demineralizarii
8.Ajuta la remineralizarea proceselor carioase incipiente necavitare prin formarea de fosfati de Ca-activitate potentata
de fluor

60.Factorii importanti prin care alimentele isi exercita


rolul in cariogenitate
(enumerare)
1.Schimbarea dietei alimentare-cresterea consumului de carbohidrate duce la cresterea riscului de carie
2.Gradul de rafinare al alimentelor
3.Momentul consumului
4.Contactul hidrocarbonatilor cu dintele
5.Timpul de stationare in cavitatea bucala

61.Schimbarea dietei alimentare


Cresterea consumului de carohidrate duce la cresterea riscului de carie.

Studii epidemiologice:In Groenlanda-indicele de carie la populatia din centru insulei-mai scazut:se utilizeaza
predominant alimentele neprelucrate.La populatia din vestul insulei-mai crescut:prin patrunderea civilizatiei s-au
schimbat obiceiurile alimentare cu imbogatirea dietei cu conserve,dulciuri,sucuri
In al-2lea Razoi Mondial-In timpul razboiului,-scaderea nr de carii in conditiile unei diete alimentare mai
restrictive,cu scaderea cant de glucide,mai alse cele rafinate.Dupa razboi,prin revenira la o alimentatie bogata in hidrati
de carbon se remarca o crestere spectaculoara a incidentei bolii carioase,chiar peste cea din perioada antebelica
La persoanele cu intoleranta ereditara la fructoza,ei evita consumul de glucide,principala sursa de fructoza fiind
zaharoza.Consuma:lactate,cartofi,paine,orez-toate contin glucoza,lactoza,galactoza.Incidenta carioasa este foarte
scazuta.Cariile,atunci cand exista,nu apar pe suprafetele netede

62.Gradul de rafinare al alimentelor


S-a observat ca prin mentinera cantitatii de hidrocarbonate din dieta,dar prin cresterea gradului acestora de
rafinare se obtine o crestere a incidentei bolii carioase.Se pare ca unele alimente naturale,neprelucrate contin substante
ce scad incidenta la carie
Produsele alimentare neprelucrate contin glucide 20-25% din greutatea produsului,cele prelucrate 60100%.Populatia bantu odata cu schimbarea domiciliului si-a schimbat obiceiurilealimentare inlocuind alimenteleinlocuiesc alimentele neprelucrate cu cele rafinate->creste numarul de leziuni carioase

63.Momentul consumului de hidrocarbonate


Se face in raport cu mesele principale.S-a facut un studiu in Suedia intre 1945-1951 pe 3 loturi de pacienti cu
handicap psihic ce a demonstrat relatia intre caria dentara si momentul consumului de glucide,Consumul de cafea
indulcita inainte de micul-dejun determina aparitia unui pH acid ce va fi tamponat de micul dejun.Consumul dupa
micul-dejun duce la o scadere mai mica a pH-ului ce se va mentine timp indelungat

64.Contactul hidrocarbonatilor cu dintele


Pentru aparitia cariei dentare e necesara prezenta contactului direct dintre hidrocarbonate si dinte.Pt acest lucru
s-a administrat la sobolan solutie de zaharoza+inoculare de streptococ mutans ceea ce a dus la o expozie de
carii.Administrarea pe sonda gastrica de zaharoza +inocularea de streptococ mutans nu a produs acelasi efect
necesitatea contactului direct al hdrocarbnatelor du dintele oentru producerea efectului cariogen

65.Timpul de clearance al alimentelor


Consistenta,marimea,duritatea alimentelor.Alimentele dure determina secretia salivara importanta,iar cele moi
fiind mai cariogene.Pulberile sunt mai cariogene decat lichidele.Vascozitatea si gradul de aderenta al hidratilor de
carbo:alimentele lipicioase au timp de stagnare mai mare in cavitatea bucala.
Secretia alivara pe care provoaca prin sumarea calitatilor organoleptice.Retentivitatiile naturale si artificiale ale
dintilor si arcadelor,plus capacitatea partilor moi peridentare de curatire a suprafetelor dentare.
Clearance-ul cel mai scazut il au painea prajita sau uscata,pesmetii;legumele,fructele; bauturile au un timp de
clearance de 5 min;bomboanele;guma de mestecat cu zahar au unul de 20-40 min.
Prelungirea lui:
1.ritm scazut de secretie salivara
2.vascozitatea crescuta a salivei
3.factorii de retentie alimentara
Scurtatea lui:
1.secretia salivara abundenta
2.utilizarea de alimente detergente
3.consum de alimente ce cresc pH-ul
4.guma de mestecat fara zahar
5.periaj dentar imediat dupa mese

66.Hidratii de carbon cu potential cariogen


Potentialul cariogen depinde de:
o Participarea anumitor forme ale acestora in formarea placii bacteriene care e dependenta de proportia
de:monozaharide(glucoza,fructoza,lactoza,galactoza); dizaharide(maltoza,zaharoza); polizaharide(amiodon)
o Posibilitatea ca majoritatea formelor sa fie metabolizate pana la treapta de acid organic
Zaharoza-hidratul de carbon cu cel mai mare ptential cariogen.Folosit de microorganisme pentru inmultire si
dezvoltare;Substrat esential al polizaharidelor extracelulare insolubil din constitutia placii; Usor fermentabil de catre
microorganisme, ducand rapid la aparitia unei cantitati mari de acizi organici.
Are capacitate de a intensifica producerea di glicani-cresterea grosimii si aderentei placii care impiedica
actiunea sistemelor tampon.Monozaharidelor(lactoza si galactoza) sunt mai putin cariogene,efectul lor patogen depinde
de clearance-ul bucal.Din desfacerea di si polizaharidelor rezulta acizi organici in cantitate mai mica si in ritm mai lent.
Amidonul-polizaharid de depozite din plante,suv actiunea amilazei salivarese descompune in maltoza, care se
scindeaza in 2 molecule de glucoza.Neprelucrat alimentar,este virtual cariogen.Prin prelucrare (coacere, fierbere) ca
nasterea unor forme solubile,posibil de descompus enzimatic.
Adaugarea de zahar la amidon potenteaza capacitatea sa cariogena prin sumarea actiunii zaharozei cu aderenta
crescuta a amidonului,actiunea lor e direct proportionala cu cantitatea de zahar pe care o contin.are efect de
demineralizare de 4 ori mai mic decat zaharul

67.Modalitatea prin care intervin hidratii de carbon in


cariogeneza
Sursa de sinteza a polizaharidelor extracelulare insolubile(dextran,mutan) cu rol in adeziunea placii
bacteriene .Aceasta sinteza e atribuita in special Streptocolului mutans care cu ajutorul unor enzime
extracelulare(glucozil si fructozitransferaza) va sintetiza si glucan, levan, fructan toate avand un rol esential in formarea
si dezvoltarea placii bacteriene.Levanul e polizaharid extracelular solubil,hidrocarbonat de rezerva si poate fi degradat
de microorganismele din placa si folosit
Unele polizaharide extracelulare insolubile pot fi sintetizate si de mitis si sangvis,dar ei dau dextrani cu masa
moleculara mai mica fara rol important in structura palcii bacteriene.Actynomices vascosus sintetizeaza levan si un
heterogluci,folosin ca substrat alti hidrati de carbon decat zaharoza.
Au capacitatea de aproduce acizi ca urmare a actiunii florei bacteriene asupra multor forme de hidrati de
carbon,pe care le metabolizeaza la nivelul cellelor microbiene pana la forma de acid.Acizii organici rezultati:
o
Ac piruvic,lactic(glicoliza anaeroba)
o
Acid acetic, formic,proprionic si alcool etilic,dioxid de carbon
Datorita acestori acizi,pH-ul va cobori la 4,8-5,2 la interfata smalt/placa si el se obtine si inafara perioadei de
ingerare de glucide prin degradarea hidratilor de carbon de rezerva din placa bacteriana,precum si a celor extra
si intracelulari.aciditatea finala se obtine din actiunea sinergica ce se desfasoara dupa o schema complexa,cu
participarea larga a florei microbiene

68.Inlocuitorii de zahar, clasificare


Clasificare: naturali:
1.Zaharide:
1.glucoza
2.fructoza
3.galactoza
4.sorboza
Artificiali
1.
2.
3.
4.
5.

Zaharina
Ciclamat
Aspartam
Lycasil
Isomal

2.Polioli:
1.Sorbitol
2.Malitol
3.Xilitol
4.Lactol

3.Polipetide
1.Thaumatin
2.Monelin

69.Caracteristicile si modul de actiune al principalilor


indulcitori
Indulcitori mai putin calorici:Zaharina:descoperita in 1879,grad de indulcire 300,nu e metabolizata de placa.In
concentratie mai mare de 0.1% are gust amarui metalic,0.5% e caiopreventiva.Inhiba asctiunea Streptococului Mutans
prin inhibitia lalctatdehidrogenazei.Se gaseste sub forma de tablete in diverse alimente sau bauturi dietetice
hipocalorice.
Aspartamul:acid aspartic + fenil alanina;grad de indulcire 200,putere calorica 4calorii/gr.Se gaseste in guma de
mestecat,bauturi,ingetate si tablete
Cilamatul de sodiu:grad de indulcire 30,gust mai putin amar decat zaharina
Indulcitori calorici(polioli)Sorbitol,manitol:actiune cariogena mai mica decat zaharoza.Grad de indulcire 0,50,6,Caracteristici asemanatoare zaharului mai putin caramelizarea.Fermentate lent de microorganisme(SM.).Produc
acizi in cantitate mica si in concentratie 15-25% produc diaree.Se gasesc in ape de gura, paste de dinti, gume de
mestecat
Xilitorul:capacitate de indulcire egala cu a zaharului.Nu este fermentat de streptococus mutans.La dizolvare
produce absorbtie de caldura.Cel mai bun substituent al zaharului.Nu e acidogen.Administrat paralel cu fluorul
determina secretie salivara abundenta.Reduce prevalenta cariei cu 46%.E de 10 ori mai scump decat zaharul
Lycasilul:amestec de sorbitol, manitol si alti alcooli.Masa moleculara mare,cu efect cariogen redus.NU se
metabolizeaza.Se gaseste sub forma de tablete.

70.Placa bacteriana, structura, localizare, metode de


evidentiere
Sistem ecologic microbian viguros,bine adaptat mediului bucal in care se dezvolta si cu o bogata activitate
metabolica.Depozit moale ,care formeaza un biofilm ce adera de suprafetele dentare,dar si de alte structuri prezente
in cavitatea bucala.Formata din microorganisme unite intre ele,dar si de alte structuri,cu ajutorul unei matrici organice.
Are aderenta crescuta si nu poate fi indepartata cu usurinta.Poate fi supragingivala si subgingivala
Are structura diferita de materia alba,formata din bacterii,leucocite si celule epiteliale descuamate,acumulate pe
suprafata placii bacteriene.Apare la persoanele cu o igiena defectuasa,atasata de placa bacteriana.Spre deosebire de
placa bacteriana are aderenta scazuta:poate fi indepartata prin spalare cu spary de apa.
Placa supragingivala:pe toate suprafetele dentare; pe restaurarile coronare; pe suprafata lucrarilor protetice si
ortodontice; pe suprafata implantelor, pe suprafata mucoasei bucale.
Placa subgingivala:Se depune in santul gingival si in pungile parodontale.Nu se observa cu ochiul liber ci
doar cu ajutorul unor substante colorante speciale sau la palparea cu sonde.
Solutiile revelatoare de placa:lipsa toxicitatii,capac crescuta de colorare a placii fara a colora tesuturile
dentare,sa persiste culoarea dupa spalare.Sa se indeparteze usor prin periaj.Exemple:Tinctura de Iod 2%, Albastru de
toluidina 1%, Eozina 1%,Hematoxilinia 1%,Fuxina bazica 0,03%
Pentru colorare se mai pot folosi:paste de dinti cu substante colorate, drajeuri si comprimate colorate.

71.Factorii de care depinde formarea placii bacteriene si


etapele de dezvoltare
ale acesteia
1.dieta
2.cantitatea si calitatea salivei
3.varsta pacientului
4.igiena orala
5.aranjamentul dd pe arcada
6.prezenta unor afectiui generale

Etapele de formare :
o etapa de formare a unei pelicule primare,care acopera dintele
o etapa de colonizare bacteriana initiala a peliculei primare
o etapa de maturare sau de colonizare secundara a placii bacteriene

72.Formarea peliculei primare , compozitie chimica,


mecanisme de aderare a
microorganismelor la pelicula primara
Reprezinta faza initiala de dezvoltare a placii bacteriene.E o structura organice formata din glicoP salivare,lichid
crevicular, resturi celulare si produse de metabolism care acopera elementele din cavitatea bucala.
Mecanismul de depunere=absorbtia P salivare pe suprafata hidroxiapatieti(datorita interactiunii dintre ionii
de Ca si gruparile fosfat,respectiv macromolecule salivare incarcate cu sarcina de semn contrar) si se depun in
porozitatile smaltului,unde au rol de substrat nutritiv pentru dezvoltarea bacteriilor.In primele ore e lipsita de
bacterii,dar e colonizata rapid bacterii pioniere.Are o grosime de 0,5-3m.Trecerea de la pelicula la placa bacteriana
e foarte rapida prin colonizarea de catre bacteriile pioniere:cprimul strat:coci si bacili gram +lactobacili si
actinomyces viscosus+celule epiteliale si PMN.La inceput apar centrii de condensare cu localizare in spatiile
retentive;In decursul a 20 min-1h vor conflua, iar in 14h acopera toata suprafata dentara.
Primele microorganisme vor adera la pelicula sub forma unui strat monocelular,prim mai multe tipuri de
mecanisme:
1.de atasare cu ajutorul pililor sau fimbriilor-formatiuni tubulare rigide,extrem de numeroase
2.prin receptori specifici de suprafata+enzime=adezine(situsuri biochimice):elaboreaza glucoziltransferaza
care este adeziva,si cand este expusa la zaharoza,se absoarbe pe suprafata dintilor,unde se produce glucan
3.prin mecanism electrostatic-unii anioni de suprafata din membrana bacetriana se orienteaza catre Ca 2+ cu
dubla legatura
4.prin mecanisme hidrofobe
Compozitia chimica a peliculei primare :-glicoP-cele mai multe salivare,ce asigura vascozitatea.Cele cationice
sunt nevascoase,iar cele anionice sunt vascoase si foarte aderente
-aminoacizi:prolina,acid glutamic si glicina
-hexozamine
-amilaza
-lizozim
-Ig A
Adeziunea bacteriana: se recunoaste prin fenomenul de recunoastere specifica: in colonizarea placii
bacteriene sunt interesat specii si varietati care nu sunt in mod obligatoriu numeroase in rezervorul salivar:
Streptococus mutans-nu este prezent in cantitate mare in saliva
Streptocosuc salivarius-nu trece decat limitat n placa,chiar daca e destul de mult in saliva
Fenomene de aderenta suplimentare se datoreaza interferentei:
1.
tulpinile de Streptococ mutans vor sintetiza polizaharide extracelulare(glucan=aderenta
fructan=sursa de energie)
2.
prezenta zaharozei ca substrat obligatori pentru biosinteza
Modificarea substrtului utilizat prin inlocuirea zaharozei cu maltoza,glucoza sau fructoza conduce la formarea unor
tipuri de polizaharizi solubili si deci a unei placi instabile.
Infara de germeni,in structura placii bacetriene se mai gasesc:
o Material amorganic salivar:
o Ca,P,K,Na,Mg
o Hidrati de carbon
o Enzime
o Proteaze
o Acizi(lactic,proprionic) intr-o cantitate dependenta de:-cantitatea de germeni si activitatea lor enzimatica si
cantitatea de substrat metabolizabil

o Resturi alimentare
o Colagenaze
o Hialuronidaze
o Sulfataze
In circa 30 de zile de la colonizarea peliculei primare,apare placa bateriana matura

73.Glicocalixul si rolul sau in dezvoltarea cantitativa si


calitativa a placii
Bacteriene
Sinteza de fructan,dar mai ales de glucan,duce la constituirea unei retele de filamente
polizaharidice=GLICOCALIX sau MATRICE INTERMICROBIANA,prin care streptococil mutans adera pe suprafat
asmaltului si devine colonizant stabil al suprafetei dentare.Pe aceasta retea se vor agata bacteriile care gasesc aici
conditii optime denutritie si multiplicare.
Glicocalixul ofera si protectie multiplicarii microbiene,deoarece impiedica fagocitarea acestora de catre
leucocite si impiedica actiune aanticorpilor.In acest mod se pun bazele dezvoltarii cantitativ si calitative a placii
bacteriene

74.Principalele microorganisme ale placii bacteriene si


zonele lor de atasare
o S Mitis-fata ventrala a limbii,mucoasa jugala si labiala
o S.Sangvis-suprafetele dentare
o S.Salivarius-fata dorsala a limbii
o Spirochete,Bacteroides-santurile gingivale si pungile parodontale
o Neisseria,Corynebacterium-zona sublinguala
Reprezinta 70-80% din constituentii placii.1 mm 3 are aprox 1 mg si 108 microorganisme ,iar cantitatea lor e de
10-300 ori mai mare decat lichidul bucal

75.Streptococul mutans si rolul sau in aparitia procesului


carios
Streptococii sunt cei mai imp coci +.Reprezinta 20-30% din flora placii.Colonizeaza suprafetele dentare prin
intermediul adezinelor.Tipuri:Mutans,Mitis,Salivarius,Sangvis
Streptocosus mutans:Rol cheie in declansarea procesului carios.rol in producerea polizaharidelor insolubile:produce
glucozil si fructoziltransferaze, folosite pentru descompunerea zaharozei in dextran,care ramane atasat de peretele
celular si devine element de legatura intre celule si levan-sursa de energie.
Produce acid lactic in cantitate mare,fiind cel mai important producator de acid ldintre streptococi(la un pH-4,4
produce in 24h cat lactobacilul in 3-6 zile).Produce leziuni carioase mai mult pe suprafetele netede.
Nivelul lui in placa e legat de:
1.dieta alimentara
2.cantitatea si calitatea salivei
3.igiena orala
4.interactiunea cu alte microorganisme din placa
5.nivelul S mutans de la membrii intragii familii
6.utilizarea sistematica de antibiotice
7.imunitatea organismului

76.Lactobacilul si rolul sau in producerea procesului


carios
Lactobacilul oralis-varietati: L.casei; acidofil; salivarius; celobiosus; fermentum; brevis
-localizare:suprafetele dentare,saliva,fata dorsala limba,mucoasa vestibulara,palatul dur
In saliva indivizilor cu leziuni carioase,sunt prezenti in numar mare.Cresterea nuaruli lor precede cu 2-3 luni
aparitia leziunilor bolii carioase.Se gasesc in orice cavitate bucala si reprezinta a 1/2000 parte din totalul de
microorganisme si realizeaza a 1/3000 parte din productia de acid.Apar secundar in unele leziuni carioase,contribuind
la evolutia lor.

77.Conditiile in care un microorganism al placii bacteriene


poate avea rol
Cariogen
In smaltul si dentina cariate s-au demonstrat prezenta microorganismelor cariogene.Acestea pot in vitro
determina demineralizarea smaltului.Antibioticele,factorii antimicrobieni adm pe cale sistemica reduc severitatea si
incidenta leziunilor carioase.
Conditii:
1.sa determine aparitia unei cantitati cat mai mare deacizi in cavitatea bucala
2.sa reziste mediului acid produs prin leziune carioasa
3.cultura pura a acestui microorganism,odata inoculata pe dinte sau in cavitatea bucala,sa fie capabila sa produca
singua leziunea carioasa.
4.agentul cauzal sa fie absent de pe suprafetele dintilor ce nu prezinta leziuni carioase si de la pacientii indemni de
carie.

78.Capacitatea patogena a placii bacteriene


1.concentrarii unui numar imens de microorganisme ,cele mai multe acidogene,pe o suprafata mica,cu
predominanta la interfata dinte/placa bacteriana
2.continut crescut in glucide(material fermentabil),proteine(rezervor de nutritie al microorganismelor)
3.capacitatea unor microorganisme,in special streptococul mutans de a fermenta o cantitate mare de hidrati de
carbon(in special sorbitol,manitol) realizand rapid o cantitate mare de acizi organici
4.posibilitatea de a produce acid si in lipsa unui aport de hidrati de carbon din alimentatie,prin capacitatea
streptococului mutans de a produce polizaharide bacteriene de rezerva:levan,amilopectine
5.scaderea constanta si indelungata a pH-ului critic su 5.5 acesta depinzand de:
o clearance-ul bucal al hidratilor de carbon
o productia de acizi organici
o varsta placii bacteriene
o concentratia scazuta de calciu si fosfati din saliva
o pastrarea unui grad de ionizare puternica a acizilor.Acidul lactic reprez 50% din acizi si are gradul de ionizare cel mai
mare putand determina scoaterea ionului bivalent de calciu din structura smaltului
o este impermeabila pentru substantele antimicrobiene din compozitia salivei(lizozim,peroxidaza, lactofeina,IgA) si
pentru substantele ce dau alclinitatea lichidului bucal

79.Secventa atacului acid in aparitia procesului carios


Initierea leziunii carioase la nivelul smaltului coronar sau a cementului radicular poate fi explicata printr-o serie
de fenomene fizico-chimice prin care acizii produsi din metabolismul placii bacteriene induc demineralizarea
tesuturilo calcifiate ale dintelui>Evolutia depinde de echilibrul factorilor fizico-chimici: solubilizarea tesuturilor
calcifiate,pH,permeabilitatea si concentratia ionica a mediului bucal.Acest proces biologic e modulat de celule salivare
secretorii, responsabile de cantitatea si calitaltea salivei prezenta,precum si de celulele locale si cele de la distanta,care

intervin in mecanismele de aparare imunitaraprocesul carios e un proces dinamic,complex,in care demineralizarea e


urmata de remineralizare,pana cand ultima e depasita si apare procesul cavitar,ireversibil.
La un ph neutru,hidroxiapatita e in echilibru local cu mediul lichid oral,saturat cu ioni de Ca si F.La un pH
critic de 5,5 solutia devine nesaturata si apare un proces de dizolvare supreficiala a cristalelor de
hidroxiapatita=demineralizareaun spatiu rugos,spatii ce amplifica porozitatea normala.Demineralizarea are loc in
stratuld e subsuprafata al smaltului,mai putin rezistent la actiunea acida.
Daca pH-ul devine enutru si exista suf ioni de Ca si fosfati poate aparea remineralizarea,care se va produce ca
urmare a tamponarii si neutralizarii produsilor de descompunere ai hidroxiapatitei.Datorita precipitarii ionilor de Ca is
fosfat din lichidul bucal,sub forma de fosfati de Ca insolubili,apare un proces de reconstructie a cristaleolr de apatita
partial dizolvate,iar ionii precipitati sunt incorporati in structura smaltului,desfiintand defectele incipiente de
demineralizare.

80.Scopurile utilizarii studiilor epidemiologice in


cariologie
Epidemiologia=studiul distributiei si cel al factorilor sau evenimentelor ce determina starea de sanatate la
nivelul unei populatii specifice si aplicarea acestui studiu in controlul problemelor de sanatate.
Studiile ajuta la :-elucidarea etiopatogeniei
-perfectionarea metodelor de diagnostic
-testarea eficientei metodelor de preventie si tratament

81.Tipuri de studii epidemiologice utilizate


I.Observationale:aduc dovezi preliminare ce pot fi ulterior folosite ca ipoteze in studiile experimentale.In acest
gen de metode epidemiologice cercetatorul masoara dar nu intervine.Pot fi:
a)Descriptiva:descrie boala dupa criteriul temporal,geografic si al caracteristicilor personale. Foloseste:prevalenta,
incidenta si spitalizariile.Descrierea cariei dentare se face:
-diferentele de frecventa
-diferentele de concordanta intre prezenta/frecventa bolii si prezenta/intensitatea factorilor ce au
actionat/imbolnavit.
-a variatiei concomitente
-tehnica analogiei deoarece acelasi factor a fost indentificat si in alte boli.
b)Analitica:analizeaza relatia dintre starea de sanatate si alte variabile.
1.
studiul de cohorta(de incidenta,longitudinal,de urmarire)-studiu prospectiv,analitic,observational,bazat
pe date obtinute duoa expunerea la factorii de risc interesati,in scopul determinarii legaturilor dinte expunere si
rezultat.Lot martor=persoane ce nu au facut boala,cu sau fara frecventa factorilor de risc. Anchetele dureaza
mult timp si necesita resurse umane multe, rezultatele sunt bune pentru studiile de sanatate.
2.
studiul caz/control-retospectiv,analitic,observational,bazat pe date secundare,in care proportia cazurilor
de indivizi bolnavi si cu potential factor de risc e comparata cu propor.unor indivizi-contol(fara boala),expusi la
acelasi factor de risc.Lotul martor(control) trebuie sa fie construit dintr-o colectivitate pe sexe,grupe de varsta in
dimensiuni si structuri comparabile cu ale lotului de studiu.
3.
studiul transversal(de prevalenta)-in care masurarea expunerii si a efectul se fac in acelasi
moment.Acest studiu permite:
o
diagnosticul situatie odontale si a factorilor de risc existenti la fiecare colectivitate examinata
o
diagnosticul starii de educatie cu distributii individuale si pe colectivitati
o
calcularea nevoilor de tratament preventiv,curativ si de restauare pe repere/persoana si a
costurilor specifice si generale
II.Experimentale:studii de interventie:care incearca sa schimbe o variabila la nivelul unui grup sau a mai
multora.Testarea unui nou tip de tratament pe un grup de pacienti constituie cel mai puternic tip de studiu
epidemologic=studiu clinic experimental randomizat.Subiectii sunt alesi la intamplare si selectati in 2 grupuri-cel supus
tratamentului si cel de control.

82 Prevalenta si incidenta cariei dentare ( ce sunt si cum


se calculeaza ele)
Prevalenta-metoda de studiu transversal(studiu efectuat la un anumit moment dat);=proportia unei populatii
afectate de boala la un moment dat(numarul cazurilor existente intr-o populatie).Se calculeaza prin impartirea
numarului de persoane afectate sau a cazurilor la numarul total de persoane dintr-o populatie bine definita.
Ex: P=nr copii 14 ni cu carii din reg X/nr copii 14 ani cu risc de carie din reg X
Incidenta-medoda de studiu longitudinal(studii efectuate pe o anumita perioada de timp); =masurarea ratei de
progresie a bolii(cresterea sau scaderea numarului de cazuri noi de imbolnavire ce apar in cadrul unei populatii intr-o
anumita perioada de timp).Pentru masurare se fac 2 masuratori una la inceput si una la sfarsitul perioadei de timp.
o
Rata incidentei(IR)=cazuri noi/timp-persoana
o
Proportia incidentei cumulative(CIP)=cazuri noi de imbolnavire intr-un timp dat/persoane supuse
riscului la inceputul intervalului
-Inaintea P si I se face o masurare ce va reflecta corect extinderea bolii in cadrul populatiei.E necesar sa se respecte
criteriile de diag. la fiecare indiv. studiat.
-Criteriile de masurare a cariei conform OMS folosesc inreg. simpt. cariei intr-un stadiu avansat de progresie(pe
principiul dihotomizarii:da/nu;absent/prezent)prezenta cand exista in santuri si fosete,suprafete netede,podeaua
cavitatii detectabila si moale,smalt subminat sau peretii cavitatii moi.
-examinatorul se asigura ca a patruns cu sonda in leziune pe fetele aproximale.
absenta cand exista indoieli
o
Gr I-carie in smalt
o
Gr II-carie in dentina,inclusa intr-o cav redusa
o
Gr III-cavitate carioasa situata profund in dentina,fara posibilitatea exist. unei infl. pulp.
o
Gr IV-prezenta unei pulpopatii
-leziunilor li se atribuie scoruri in raport cu localizarea in: -smalt(extern E1 si intern E2)
-dentina(extern D1 mediu D2 intern D3)

83.Indicii de apreciere a cariei dentare ( DMF-S, DMF-T)


Prima etapa de inregistrare a cariei dentare a unui individ consta in definirea unui scor care sa exprime intr-un
mod experienta la carie,acumulata de individ(indicele DMF)
o
Nr dintilor(sau suprafetelor) cu leziuni carioase netratate (D)
o
Nr dintilor(sau suprafetelor) lipsa (M)
o
Nr dintilor(sau suprafetelor) obturate (F)
-indicele DMF-s numararea suprafetelor dentare
-indicele DMF-t calculul nr de dinti
Pentru dentitia temporara:def-t sau def-s (e=nr de dinti temporari extrasi)
-se calculeaza dupa stabilirea gravitatii leziunilor carioase
Dezavantaje:
1.
suprafetele clasificate ca find indemne de carie,includ o proportie necunoscuta de diagnostice falsnegative.Orice estimare va fi subestimata,in raport cu preval. reala
2.
inainte ca un dinte sa fie inregistrat ca lipsa,trebuie sa existe siguranta ca acesta a fost pierdut in urma
evolutiei cariei(ex.extractia molaruli de minte).Chiar daca certitudinea exista,includerea M3 in DMF-s duce la o
supraestimare considerabila(M3-1 suprafata cariataextractie,dar in indice vor aparea 5 suprafete).De obicei M
e frecvent scos din DMF-s,dar inclus obligatoriu in DMF-t
3.
in cazul F,atunci cand exista o singura suprafata afectata de carie,posibil obturatia sa fi fost extinsa si pe
alte suprafete(realizarea extensiei)-supraestimare

84.Evaluarea riscului cariogen. Factorii care pot fi folositi


in evaluarea riscului de carie
Riscul dpdv medical= probabilitatea ca un individ sa dezvolte o anumita boala sau sa prezinte o modificare a
starii de sanatate intr-o perioada de timp precizata.

Riscul de carie=probabilitatea aparitiei unui nr specific de leziuni cariose noi si/sau progresul unor leziuni
preexistente,intr-o perioada de timp bine definita.Evaluarea riscului de carie are scoul de a identifica suficient de
devreme o populatie cu indivizi cu risc crescut,pentru a se interveni efectiv in intreruperea procesului bolii.2 motive
necesitatea evaluarii:
1.
pentru a directiona masurile cariopreventive ,in special catre indivizii cu risc crescut(identificati din timp si
includerea intr-un program cariopreventiv,tratamentele invazie vor fi minime,va creste rezistenta dintelui la carie,se vor
preveni sau amana interventiile chirurgicale,restaurarile inutile,cariile II, disconfortul pacientului)
2.
pentru a identifica indivizii cu risc scazut,in scopul temporizarii metodelor de tratament chirurgical si a evitarii
restaurarilor dentare inutile.

85.Modalitati de evaluare clinica a riscului de carie


Evaluarea clinica=proces care implica mai multe etape de decizie.Principalele motive pentru care e nevoie de
informatii si sedinte clinice suplimentare:
-estimarea prognosticului
-stabilirea planului de tratament si a monitorizarii acestuia
Categoria I-informatii care sunt obtinute in timpul examenului de rutina:
1.
Istoricul dentar DMF-s/t,sigilari, status parodontal ,frecventa sedintelor stomatologice
2.
Factorii iatrogeni:dispozitive ortodontice, restaurari coronare incorecte
3.
Obiceiurile igienice ale pacientului:fol prod florurante,tehnici de periaj,folosirea atei dentare; obiceiuri
alimentare:consumul de zahar, frecventa
4.
Tesuturile dentare:varsta posteruptiva a dintelui,morfologia fosetelor si a santurilor,ocluzia si
implantarea dintilor,spatierile dentare,gingivita ca indicator al statusului de igiena orala,retractii gg
5.
Carioactivitate crescuta:severitatea leziunilor,localizarea leziunilor(suprafete,dinti implicati),natura
leziunilor(I,II,stagnante),viteza de formare
6.
Istoricul fluorului:fluorizari generale(apa tablete),locale profesionale,folosirea de produse fluorurante
de catre pacient
Examenul clinic:
1.
Statusul dentar: leziuni carioase primare cavitare sau necavitare;restaurari existente cu sau fara leziuni
carioase,secundare; existenta unor suprafete dentare susceptibile,neprotejate fata de agentii cariogeni locali
2.
Istoricul personal al activitatii carioase-relatare pacient;nr restaurari si dd lipsa;localiz rest
3.
Istoricul familial al carioactivitatii dentare
4.
Factori medicali agravanti:boli generale si medicamente ce reduc fluxul
salivar(hipnotice,antiparkinsoniene,diuretice), radioterapia zonei cap-gat,chimioterapia,diabet,boli
hepatice,gastrice,rezistenta scazuta la infectii,boli cu modificarea igienei orale(AVC,Parkinson)
5.
Lipsa fluorizarii locale sau generale
6.
Obiceiuri alimentare vicioase(consum crescut de sucroza)
7.
Igiena orala habituala
8.
Deficiente ale unor tratamente stomatologice anterioare
9.
Conditii socio-economice ,obiceiuri familiale
Categoria II-teste care pot constitui un instrument de identificare a indivizilor care prezinta unul sau mai multi factori
de risc la carie.Eficacitatea este discutata in functie de valorile obtinute-drept obiectiv:
1.
sa explice motivele dezvoltarii cariei care sa permita un plan de tratament l factorului etiologic cel mai
important
2.
sa determine efectul tratamentului cauzal si saindice necesitatea unor masuri suplimentare
3.
sa asigure informatiile pe care medicul sa le poata folosi in prognostic sau in activitatea bolii
Testele: o microbiene:numaratoarea in placa sau in saliva a streptococilor mutans si lactobacilior
o rata fluxului salivar:saliva totala stimulata sau nestimulata
o capacitatea tampon al salivei
o Indicele de placa
o Istoricul alimentatiei in 24h sau orarul pt 3,5,7 zile
Categoria III-testele care necesita aparatura speciala de analiza si ele nu identifica un factor etiologic specific.Teste de
laborator complexe:
1.
sialometria avansata:secretia stimulata si nestimulata a glandelor salivare

2.
compozitia salivei:factori antimicrobieni(Ig,lizozim,lactoferina,peroxidaze) factori anti-acid
(bicarbonati, amoniu,uree,sialina),factori antisolubilitate(F,Ca,Fosfat,Staterina,P bogate in prolina, compusi
oranici implicati in formarea peliculei dobandite)
3.
analiza totala si localizat-specifica a fluidului placii
4.
caracteristicile dentare:solubilitatea la acizi,continutul in fluor,oligoelemente
5.
profilurile orale clearance/retentie;clearance-ul zaharului,al fluorului
Testele de risc la carie nu constituie o alternativa a examenului clinic,rezultatele lor combinate cu cele clinice
determina decizia de prognostic

86.Teste bacteriene pentru masurarea Streptococului


mutans
Bacteriile=agentul etiologic in caria dentara si numeroase studii au aratat asocierea nr de carii cu nivelul
streptococilor mutans in saliva si in placa,atat la copii cat si la adulti.Mamele sunt prima sursa de transmitere a SM la
sugari,acestia fiind mult mai susceptibili de a dezvolta carii la nivelul M temporari.
In general SM sunt considerati un bun indicator pentru dentitia primara.Sunt acidogeni si acidurici,produc
gluccani extracelulari,adera de suprafetele dentareprincipala grupa de bacterii cariogene.Ei prezinta o specificitate de
localizare,ceea ce inseamna ca acelasi dinte poate prezenta suprafete colonizate si suprafete indemne
La baza testului salivar pt SM sta faptul ca nivelul crescut de SM in saliva depinde de nr suprafetelor dentare
colonizate.Un nr crescut(mai mult de 1 mil UCF/ml saliva) arata ca majoritatea dintilor sunt colonizati cu aceste
bacterii.
METODA DE LABORATOR
Saliva sau placa bacteriana e colectate de la pacient,amestecata cu un mediu de transport specific si trimis la
laborator.Dupa incubare intr-un mediu selectiv de crestere sunt numarate coloniile de mutans de pe placile de agar agar
si exprimate in UCF.Deoarece agar agar au valabilitate 1 sapt,azi se utilizeaza o tehinca simplificata ,cu spatula de lemn
contam. cu saliva ce sunt aplicate direct pe placi, eliminandu-se transportul,dilutia etc.
METODA DIRECTA
Se bazeaza pe capacitatea SM de a creste pe suprafete dure si pe folosirea unui mediu lichid selectiv,cu o
concentratie mare de sucroza si bacitracina.Nivelul SM e apreciat dupa o scala al carei nivel prag e 105-106 UCF
METODA SPECIFICA ZONEI
Recoltarea se face din spatiile proximale cu ajutorul unor pene de lemn care se pun direct pe placile de agar agar
specifice si dupa incubatie sunt identificate zonele cu sau fara SM

87.Metode de masurare a ratei fluxului salivar si


capacitatea tampon a salivei
Rata fluxului salivar:
1.
Colectarea salivei de repaus:Pacientul e pus sa isi colecteze saliva timp de 10-15min intr-un tub
gradat si rezultatul e exprimat in ml/min , 1 gr de saliva echivaleaza cam 1ml.O valoare a secretiei de repaus mai mica
de 0,1 ml/min=val de risc
2.
Colectarea salivei stimulate.Pacientul mesteca parafina topita(42-44 oC) timp de 5 min,spuma
rezultata se elimina din calcul prin folosirea unui tub gradat si rezultatul e exprimat in ml/min.Valoarea limita de risc
este 0,7 ml/min.
Capacitatea tampon a salivei:
1.
metoda de laborator:se obtine prin amestecarea 1 ml saliva cu 3 mlHCl(0,033 M saliva de repaus si 0,05
M pentru cea stimulata).Amestecul e supus unui curent de aer 20 min apoi e masurat pH-ul final
2.
metoda directa.O picatura saliva stimulata e pusa pe o banda ce contine un acid si un indicator de
pH.Dupa reactia dintre saliva si acid,culoarea rezultata este comparata cu o scala de valori si se obtine valoarea
finala a pH-ului

88.Grupe de risc cariogen


RISC CRESCUT:2 sau mai multe leziuni carioase primare

Un nr mare de restaurari cu sau fara carii secundare


Leziuni carioase complicate,care au necesitat tratamente endodontice
Dinti lipsa
Obiceiuri alimentare proaste
Flux salivar scazut
Numar mare de bacterii cariogene in saliva
Neglijenta fata de starea de sanatate dentara
Conditii socio-profesionale proaste
Acesti pacienti vor fi examinati la interval de timp de 6 luni,clinic si radiologic
RISC SCAZUT DE CARIE: Nici o leziune carioasa I si/sau II decelabila clinic si radiologic
Nici o obturatie sau foarte putine in raport cu varsta dentara
Nici o obturatie sau carie
RISC MEDIU DE CARIE:sunt cei care nu se pot incadra in cele 2 categorii

89.Controlul carbohidratilor din alimentatie


Sucroza din alimentatie are 2 efecte nocive asupra placii bacteriene.
1.
ingestia frecventa de alimente zaharoase ofera potential crescut de colonizare a SM,crescand potentialul
cariogen
2.
placa matura,metabolizeaza mai rapid sucroza si porduce acizi organici ceea ce condce la o scadere
marcanta si prelunfita a pH-ului
Frecventa consumului de sucroza si nu cantitatea e raspunzatoare de cresterea carioactivitatii.
Analiza alimentatieiidentificarea surselor de zahar din alimentatie si reducerea indigestie lor.
Se face prin anamneza si trebuie efectuata tuturor pacientilor cu crisc crescut si celor care prezinta moduri
particulare de aparitie a cariilor:
o inregistrarea dietei in decursul a 24 h
o inregistrarea alimentatiei in decursul 3-7 zile
Se completeaza de pacient la domiciliu,implicand onestitatea si capacitatea de memorie.Daca analiza se face pe un
interval de 4 zile ,se vor lua in calcul 2 zile lucratoare si sfarsitul de saptamana(obiceiurile alimentare pot diferi)
Se vor inregistra toate produsele care contin zahar:
1.
daca mesele principale sunt suficient de hranitoare sau constituie motivul pentru care pacientul
consuma frecvent gustari intre mesele principale
2.
potentialul cariogen al gustarilor(consistenta)
3.
orice produs medicamentos care contine zahar sau reduce secretia salivara
4.
numarul si tipul bauturilor dintre mese
5.
consumul gumei de mestecat cu zahar sau al oricarui produs zaharos care necesita dizolvare in saliva
6.
produse zaharoase consumate inainte de culcare
Daca se vrea corectarea regimului alimentar ,trebuie sa i se explice pacientului efectele produselor zaharoase.a
gustarilor dntre mese sia bauturilor dulci in producerea cariei,cu tact din partea medicului.
Nu e necesara oprirea copiilor de la consumul de dulciuri ci sa ii invatam sa le consume o data pe zi, dupa
mesele principale.Adultii sa nu consume lichide indulcite intre mese si sa inlocuiasca zaharul cu indulcitor.

90.Modalitatile de evolutie morfopatologica a leziunii


carioase la nivelul
santurilor si fosetelor si suprafete netede
Suprafete netede:
-forma de con(triunghi pe sectiune),cu margini neregulate,cu varful spre JSD.
-Evolutia in directia paralela cu ca a prismelor de smalt.
-Adancimea variabila,dependenta de momentul in care fiecare prisma a suferit atacul carios.
-partea cea mai veche=profunda:localizata central
-partea cea mai noua=superficiala: localizata la periferie

Santuri si fosete:
-unele au forma bulbara,mai larga la baza,cu un gat ingustat spre exterior(sub 10%)
-altele au forma de V, de U, de Y , de clepsidra
-majoritatea fisurilor au pe sectiune o forma de sant,cu o intrare longitudinala,urmata de o crevasa de aproximativ 1mm
adancime si 0,1 mm latime ,in apropierea JDS
-este mai greu de urmarit evolutia,in raport cu directia si orientarea prismelor de smalt
-initial,leziunea carioasa evolueaza in oglinda,pe 2 pereti(fata in fata) ai unui sant sau ai intrarii intr-o fisura
-prin evolutie spre JDS,cele 2 leziuni in oglinda se vor uni la baza lor(origine initiala se pierde)
-la acest nivel,catre JDS,leziunea carioasa este mai extinsa

91.Zona translucida si zona intunecata, evidentiate la


examenul microscopic
al smaltului cariat
Zona translucida:-modificarile produse sunt prezente la dintii temporari(1 pdin 4 cazuri=25%) si la cei permanenti(1
din 2 cazuri=50%)
-zona situata intern,adiacenta cu smaltul profund catre JSD
-pe sectiune transversala,zona apare fara structura vizibila
Microradiografic:arii multiple cu pierdere de substanta minerala
Histochimic:creste cantitatea de F,scade cea de Mg si carbonati
-mai poroasa decat smaltul normal(=0,1%)
-porozitatea de 1% din Volum,datorita demineralizarii
-Localizarea preponderenta a porilor:-la jonctiunea prismelor se smlat si la nivelul striilor RETZIUS
-porii sunt umpluti de chinolina/balsam de Canada=aspect de zona translucida
Zona intunecata:situata mai superficial decat zona translucida
Microscopic:culoare maro-inchisa
-mai poroasa decat translucida(2-4% din volum)
-Pori de dimensiuni variate-unii sunt permeabili pentru substanta de impregnare,altii nu(aspect de sita moleculara)
Biochimic:catitatea de substante minerale este scazuta cu 6%/unitate ade volum,fata de smalul sanatos
-Mg are o scadere marcanta de 12%

92.Caracteristicile corpului leziunii carioase si a stratului


de suprafata , puse in
evidenta la examenul microscopic al leziunii carioase
in smalt
Corpul leziunii=zona de subsuprafata(situata intre zona intunecata si cea de suprafata)-cea mai intinsa
-Zona de aspect difuz,cu o reducere a minerlelor de cca 24%/unitatea de volum.Porozitatea mult mai
accentuata:5% la periferie si 25% in zona centrala
Microradiografie:alternanta zone radiotransparente/radioopace;au traseu oblic catre stratul de suprafata,cu interspatii
de 30m.Striile RETZIUS mai bine marcate(=demineralizarea/solubilizarea preferentiala a zonelor centrale ale
prismelor)
Zona de suprafata-stratul exter,cu grosime de 30-40m,relativ neafectat.Porozitatea mult mai redusa: 5% din
Volum.Stratul apare relativ intact,datorita prezentei placii microbiene dentare peste suprafata leziunii(=bariera+rezervor
de ioni:Ca,fosfat,F care pot reprecipita pe smaltul superficial)
-grad scazut de mineralizare-la acest nicel,prin evolutia demineralizarii in timp,apare caviatia(leziune carioasa
caviata)

93.Dentina opaca ( morfopatologie )


-este stratul extern al dentinei cariate-prezinta 3 zone:
1.
zona de dezintegrare totala
2.
zona de penetrare microbiana
3.
zona de demineralizare
Zona de dezintegrare totala-cea mai superficiala,zona necrotica incarcata bacterian,cu resturi alimentare,resturi de
dentina dezintegrata
Zona de penetrare microbiana-microorganismele invadeaza canaliculele dentinare,de-a lungul peretilor-in timp, le
umplu.
-distrug intai prelungirile odontoblastice,apoi demineralizeaza si distrug matricea dentinei pericanaliculare,apoi
dentina intercanaliculara
-canaliculele se largesc-devin varicoase,ampulare,apoi se rup=microcavitati pline cu detritus dentinar,germeni
microbieni si resturi alimentare
-dentina carioasa situata in corpul leziunii isi piede ireversibil arhitectura normala si structura canalara se
modifica aspectul,culoarea,consistenta(opaca,galben-bruna,moale) dentina alterata sau ramolita
Zona de demineralizare:mai profunda,demineralizarea afecteaza doar cristalele de hidroxiapatita ale dentinei
intercanaliculare,dar trauma organica de colagen este pastrata.In conditii favorabile se poate produce remineralizarea

94.Dentina transparenta ( morfopatologie )


Denumita si dentina scleroasa sau translucida.Prezinta degenerescenta calcara cu obliterarea canaliculelor prin
hipercalcificare.Procesul are loc prin apozitia minerala in spatiul dintre peretii canaliculelor si prelungirile fibrilare cu
mineralizarea acestora.Stratul hipermineralizat=bariera biologica pentru invazia microbiana si progresia leziunii
carioase
Acest proces de aparare nu se comporta intotdeauna de aceeasi maniera,el putan fi mai mult sau mai putin
eficace.

95.Dentina aparent normala ( morfopatologie )


Dentina afectata,dar nu infectata(pH-ul si aportul de substrat metabolic nu favorizeaza dezvoltarea
germenilor)
-structura foarte complexa-difcil de investigat
-modificari metabolice,evidentiate prin:vaculole de talii diferite-la nivelul prelungirilor odontoblastice si procese de
vasodilatatie,edem,staza vasculara,mobilizarea de leucocite-la nivelul tesutului pulpar.
Daca procesul carios este activ,cu evolutie rapida,nu va aparea dentina de reactie,iar celulele odontoblastice se
vor distruge in timp scurt(leziuni ireversibile)

96.Aspecte histopatologice ale cariei in cement , forme de


manifestare, mod
de progresie
Forme de mainfestare :De continuitate :vecina unui proces carios de la coletul dentar,cementul fiind protejat
de parodontiul marginal,de mucoasa gingivala.
Localizata direct in cement :cand aceasta dubla protectie lipseste.
Caria in cement:Evolutia rapida-cauze:
o
grad mic de mineralizare
o
prezenta stratului granular Tomes
o
prezenta fibrelor Sharpey,orientate in unghi drept pe suprafata radacinii
Progresia:se petrece de-a lungul ligamentelor alveolo-dentare; din geoda in geoda si la suprafata,in zonele bogate in
substante organice.
Categorii de leziuni:leziunea cementara initiala,zona de invazie bacteriana si leziunea cementara avansata

97.Leziunea cementara initiala ( histopatologie )


Microscopie electonica de transmisie:
o
distructie progresica a cementului
o
invazie microbiana
o
distructie difuza a cristalelor de hidroxiapatita,intinsa neregulat in suprafata,dand aspect de material
amorf,cu contur festonat
o
la suprafata persista o banda fina,calcificata,permeabila datorita unor orificii fine,localizate ,cu
diametrul de 0,2-0,5 m
Microscopie electonica de baleiaj
o
cavitati rotunjite,separat intre ele de pereti fini calcificati
o
formeaza o retea caracteristica cuib de albina

97.Demineralizarea de suprafata a cementului


( histopatologie )
Microradiografic
o
zona superficiala puternic mineralizata,radioopaca,acest strat provine din precipitarea mineralelor de
origine salivara din pelicula externa,depusa pe suprafata cementului expus mediului bucal
o
10-40m si contine in principal fosfati de Ca
Procesul demineralizarii de suprafata:fie prin aparitia de mici zone de demineralizare si mici fisuri,ce traverseaza
cementul si ajung in dentina ,fie printr-o demineralizare uniforma a cementului si a dentinei subiacente,in suprafata
neexistand pierderi de substanta.

99.Zona de invazie bacteriana in cement ( histopatologie )


Invazia microbiana dupa distructia cristalelor de hidroxiapatita.Bacteriile patrund in stadiu foarte precoce,in
raport cu smaltul.Microscopia electronica a pus in evidenta posibilitatea invaziei microbiene fara o demineralizare
prealabila la nivelul cementului(infiltrare bacteriana 5-6m)
Procesul de distructie e progresiv si simultan pentru componenta minerala si cea organica a cementului
acelular.Se produce progresiv si simultan o distructie a componentelor minerale si organice ale cementului acelular

100.Leziunea cementara avansata ( histopatologie)


Suprafata de cement e partial distrusa.Distructia cementului are loc la interfata microorganismecement.Imaginea de resturi de cement in forma de puncte,intr-o masa de microorganisme,dentina este expusa iar
marginile de cement ramase sunt pline de germeni.
Cand leziunea carioasa ajuge la Jonctiunea cement dentina,evolutia procesului carios din dentina imbraca
aceleasi aspecte descrise la caria in dentina.

101. Strategiile de tratament cariopreventiv al cariei


simple
Caria dentara=boala infectioasa.Tratamentul:
1.
evitarea si/sau amanarea cat mai mult posibil a interventiilor restauratoare.In tratamentul traditional,leziunile
carioase care ajung la jonctiunea amelo-dentinara sunt in mod curent tratate restaurator,indiferent daca leziunea este sau
nu activa;principiul profilactic al tratamentului traditional consta in realizarea unor cavitati cat se poate de
reduse.Tratamentul modern are la baza evitarea obturatiilor rau a reobturatiilor in aceste cazuri

2.
diagnosticul de cetritudine al leziunilorcavitare si a progresiei acestora in medie a dentinei.Tratamentul
traditional presupune ca evolutia leziunilor este rapida si ca pacientii ce prezinta astfel de leziuni apartin grupului cu risc
crescut ,de aceea tratamentul se realizeaza chiar din prima sedinta
3.
aplicarea controlului infectiei si a monitorizarii metodelor de evaluare a riscului de carie,a starii de activitate
a leziunii si a remineralizarii pe parcursul unor perioade mari de timp.Evolutia cariei in smalt este mult mai lenta(mai
ales la pacientii ce beneficeaza de fluorizare locala sau consuma apa fluorizata) decat se presupunea cu un deceniu in
urma si are tendinta de stagnare.Un procent mare de leziui in smalt raman neschimbate timp de 3-4 ani,dar exista
categorii de populatii care prezinta o rata a progresiei de 8 ani.Caria in dentina are aceeasi caracteristica de evolutie
lenta.
Conceptul de cariopreventie=echilibrul dintre factorii de protectie si cei patologici.Leziunile carioase,care devin
reversibile sau inactive(stagneaza) daca cele 2 categorii de factori sunt in echilibru.
Metode de abordare a tratamentului
o Folosirea masurilor de profilaxie in scopl stoparii evolutiei bolii
o Indepartarea chirurgicala a t.bolnave,inlocuirea lor si prevenirea recidivei
La baza cariopreventiei sta modificarea factorilor principali:1.placa bacteriana
2.susceptibilitatea suprafetei dentare
3.carbohidratele din alimentatie
Strategii:1.blocarea transmiterii microorganismelor cariogene
2.Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite in ecosistemul oral
3.Cresterea rezistentei dintelui la atacul acid
4.Controlul carbohidratelor din alimentatie

102.Blocarea transmiterii bacteriilor cariogene prin


imunizare
Odata cu demonstrarea etiopatogeniei bacteriene a bolii carioase a aparut si ideea imunizarii prin vaccinare,mai
ales impotriva SM,principalul agent etiopatogenic al cariei.Obiectivul teoretic al vaccinarii in caria
dentara=amplificarea potentialului protector al sistemului imun.Cercetarile experimentale au demonstrat ca e posibil
prin folosirea anticorpilor homologi componentelor de suprafata sau extracelulare microbiene.Cercetarile s-au axat pe
metodele ce determina raspunsuri imune salivare impotriva SM
Imunizarea mucozala s-a dovedit a fi cea mai sigura ,deoarece raspunsul anticorpilor are loc exclusiv in secretii
ceea ce elimina asocierea reactiilor autoimune si pentru ca anticorpii IgA nu induc inflamatia.Imunizarea mucozala
determina un raspuns imun produs de sistemul imun comun mucozal format din limf B si T si descendentii lor,celulele
dendritice,celulele epiteliale specializate si distribuite pe mucoasa bucala si gl exocrine,limfonodulii de drenaj ,aparatul
circulator si zonele efectoare din lamina propria mucoasei orale si a glandelor.Ig A secretorie e principala Ig prezenta in
saliva si ea constituie prima linie de aparare impotriva colonizarii suprafetelor dentare de catre SM.Metoda traditionala
de imunizare mucozala e cea orala,dar azi se accepta si calea nazala,mai eficienta ce determina raspuns imun in secretia
nazala si salivara.

103.Eliminarea populatiilor de bacterii cariogene stabilite


in ecosistemul oral prin indepartarea mecanica a placii
bacteriene
Se face zilnic prin mai multe procedee:ata dentara,periaj dentar,clatit bucal.Aceste metode nu elimina flora orala
normala,nu determina riscul de infectie cu microorganisme oportuniste,ci modifca doar compozitia speciilor placii,atat
selectia organismelor pioniere,cat si mediul celor patogene.Microflora orala a pacientilor cu igiena buna,prezinta un
procent crescut de S.sangvis si mitis,mai putin cariogena decat placile mature,vechi,cu procent crescut de SM.Se pot
utiliza pentru evidentiere agenti coloranti:lichide; capsule; tablete ce contin eritrozina sau coloranti vegetali. Acestia
sunt aplicati de pacient dupa periaj pentru a evidentia zonele in care igiena a fost deficitara.
1)Periajul dentar-trebuie sa permita pacientului sa abordeze cu usurinta toate suprafetele dentare.Cele mai bune
periute,cele medii si cu cap mic,inlocuite la 3 luni sau cand filamentele sunt rupte. Pacientul trebuie sa fie informat
asupra necesitatii de indepartare a placiidin zonele interdentare-doar cu periuta interdentara si ata dentara

2)Pastele de dinti-ajuta la curatirea si lustruirea suprafetelor accesibile ale dintilor,actioneaza ca un vehicul


pentru fluorizarile locale si asigura o senzatie de confort..Contin substante abrazive(pirofosfat de Ca,fosfat
dicalcic,carbonat de Ca,silicat de zirconium 20-40%),detergenti 1-2%, agenti de legatura,aromatizanti si indulcitori 15%,umectanti 2-040%, coloranti, fluoruri(monofluorurat de Na,fluorura de NA) si uneori desensibilizanti(Cl,Na,Clorura
de strontiu 10%,formaldehida 1,4%)
Pers cu risc scazut pot aplica periajul,ata si clatitul ora seara, o data pe zi.

104.Agentii chimioprofilactici,clasificare
Ideal ar trebui: sa nu fie toxic sau alergizant; sa nu coloreze dintele; sa fie absorbit de mucoasa orala sau
gastrointestinala; sa nu tulbure echilibrul microflorei orale.Pt eliminarea SM:
1. cationici(clorhexidina si clorura de cetilpiridinium)
2. antibioticele clasice
3. compusii derivati din plante(extractul de sanguinaria)
4. ioni metalici(Zn si Cu)
5. agenti anionici(sulfat dedecil de Na ,F si I)
6. Agentii neionici(triclosan)
Acestia pot fi constituentii apelor de gura, pastei de dinti, in geluri si lacuri dentare,irigatoare orale si sparyuri.Adeziunea lor la suprafetele dentare si eliberarea lor treptata prelungesc efectul inhibitor.

105.Clorhexidina : mod de actiune, indicatii,


contraindicatii, efecte secundare -cationic
Este o bis-biguanida:
-activitate bactericida impotriva bacteriilor gr + si
-efect asupra SM mai mare decat asupra lui Sangvis sau a lactobacililor
Tratamentul cu clorhexidina se reia la perioade de 6 luni,atunci reapare SM,datorita slabei permeabilitati a clorhexidinei
in placa bacteriana de la nivelul fisurilor,fosetelor si suprafetelor proximale.
Mecanisme:
o Legarea de diferite suprafete cum e pelicula smaltului,hidroxiapatita sau membranele muc ,dat polarizarii
sale +
o Stabileste legaturi cu suprafetele bacteriene incarcate si distruge membranele citoplasmatice si
componentele cu masa moleculara mica.
o Produce precipitarea continutului celular si inhiba enzimele metabolice principale
o Actiunea sa anti-cariogena e crescuta de combinatia cu fluorul sau cu metale ionice
Daca concentratia sa de pe suprafetele orale scade,din bactericida devine bacteriostatica.Clatitul bucal cu
clorhexidina e indicat numai cu prescriptie medicala:
1.
la persoanele cu risc crescut la carie,indiferent de categoria de varsta,in asociere cu fluorizare locala
2.
in prevenirea transmiteri SM de la mama la sugar(ultimul III de sarcina si I 6 luni ale sugarului)
3.
la copil la dintii temporari sau permanenti
Efecte secundare:1.gust amar sau scaderea acuitatii gustative
2.coloreaza dintii si limba in maroniu
3.determina iritarea si descuamarea mucoasei
4.edem al glandei parotide
5.determina dezvoltarea unor tulpini rezistente *

106.Produse cu fluor pentru aplicatii locale in prevenirea


cariei dentare si metode moderne de aplicare locala a
produselor cu fluor
1.Produse cu concentratii reduse pentru uz frecvent:

-Pasta de dinti.Majoritatea celor comercializate contin fluor sub forma de monofluorofosfat de Ns,acesta fiind
compatibil cu cele mai comune sisteme abrazive; cu proprietate anticariogenica
-Apa de gurareprezinta cea mai eficienta masura anticariogenica in zonele in care apa potabila nu e
fluorizata.Concentratia de fluor in apa de gura depinde de frecventa folosirii(0,05% NaF pentru clatitul zilnic si 0,2%
pentru cel saptamanal)
Clatitul zilnic la copii are eficienta crescuta si o siguranta mai mare datorita concentratiei scazute de F.CI la
copii sub 6 ani care nu pot executa un clatit corect.Nu e necesara pt copii care iau tablete cu fluor
2.Produse cu concentratie crescuta,pentru uz periodic
-solutii de fluorura de Na; staniu si de fosfat de fluor acidulatse aplica direct pe dinti cu bulete de vata,prin stergerea
timp de 4 min.Operatiunea se efectueaza pe cate o hemiarcada,dupa izolarea prealabila si uscarea suprafetelor
dentare.Clatitul nu erecomandat-se aplica pe dd curatati anteriori si periaj profesional
-geluri cu fosfat de fluor acidulatse aplica pe o arcada intreaga,folosind linguri standard,dupa izolare si uscare.In cnd
in care nu se face o izolare corecta,78% din cantitatea de fluor e ingerata
-lacul fluorizant cu fluoruri de Na-e metoda ideala de fluorizare locala,datorita capacitatii sale de a se elibera lent;se
aplica cu o periuta dupa periajul dintilor si uscarea lor(Duraphat se poate aplica si umed)
toate produsele sunt indicate copiilor peste 6 ani,adultilor cu risc scazut sau mediu la carie,care folosesc apa
de gura luorizanta si la pacientii cu aparate ortodontice.Aplicari bianuale
copiilor peste 6 ani si adultilor cu susceptibilitate crescuta la carie
pacientilor care sufera de malformatii ale glandelor salivare,ca urmare a consumului de medicamente a
diverselor afectiuni ale gl salivare sau radioterapiei,cu diminuarea consecutiva a fluxului salivar
in tratam cariilor necavitare,pt revesibilitate
nu se recomanda sub varsta de 6 ani

107.Sigilarea santurilor si fosetelor in prevenirea cariei


dentare
Fosetele si santurile sunt zone anatomice susceptibile la carie datorita retentiei placii bactariene si a eficientei
scazute a fluorizarilor locale.
De aceea sigilarea lor reprezinta o metoda eficinta de cariopreventie, manifestate prin:
-umplerea fosetelor si santurilor cu rasina rezistenta la atacul acid
-impiedica dezvoltarea SM in habitatul lor preferat
-fosetele si santurile sigilate pot si mai usor curatate
Reticente datorita:1.riscului prezentei cariei sub zona de sigilare
2.retentie precare a sigilantului
3.pretul de cost ridicat
Sub sigilant cariile active nu mai evolueaza,retentia e mai buna deact a obturatiilor ocluzare de amalgam,pretul
de cost se justifica la pacientii cu susceptibilitate la carie
Santurile si fosetele =cel mai mare risc cariogen,iar leziunile initiale sunt greu de diagn, se recomanda sigilarea
imediad dupa eruptia dd.Sigilarile se controleaza la 6 luni-pierdera adezivitatii la smalt.

108. Modalitati si cai de expunere la agentii patogeni


biologici
In cabinetele de medicina dentara oamenii sunt expusi la contaminarea cu sg,secretii orale si repiratorii si alte
fluide corporale ,in care exista micoorganisme ce pot infecta CB,tractul respirator,organe ducand la boli,uneori letale.
Expunerea=situatia in care o persoana e pusa in contac cu un element,care prin proprietatile sale sau modul de
actiune,induc eefecte nocive asupra sanatatii
Expunerea in cabinete se face prin contact cu:
1.direct cu
o sangele
o fluide orale
o alte fluide corporale

2.indirect
o instrumente contaminate
o echipament si aparatura operator
o suprafete din cabinet
3.cu agenti aerieni din:
o picaturi
o particule
o aerosoli proveniti din fluidele orale respiratorii
Caile de transmite functie de mediu: Cale aeriana
Cale sangvina
Cale hidrica
Conditii de infectare:
o existenta unui agent patogen-suficient de virulent si in nr suficient pt a produce boala
o existenta uni surse-care sa permita supravietuirea si multiplicarea agentului
o existenta unei modalitati de iesire-a microorganismelor din aceasta sursa
o existenta uni mecanism de transmitere de la sursa la viitorul organism gazda
o existenta unei cai de intrate
o existenta unui organism gazda neimun la agentul respectiv

109.Directiile strategiilor de reducere a riscurilor de


expunere
Strategiile,care reduc riscurile de expunere la sange ,fluide corporale sau agenti infectanti,au la baza:
o imunizarea generala prin vaccinare
o igienizarea riguroasa a mainilor cadrelor medicale
o decontaminarea(instrumentar,aparatura,suprafete cabinet)
o tehnici si manopere aseptice
PRECAUTIUNI UNIVERSALE(PU)-procedurile de control a prevenirii transmiterii infectiilor cu cale sangvina.Se
refera la masurile aplicate in vederea prevenirii transmiterii in timpul actului medical HIV, HVB, HVC(si altii) si
considera sangele,tesuturile si alte fluide ale pacientilor a fi potential infectate.Toti pacientii sun considerati potential
infectati,pentru ca majoritatea nici nu stiu.

110.Ipotezele de baza in aplicarea PU


1.considera toti pacientii ca potentiali infectati
2.considera ca sangele ,alte fluide biologice si tesututuri sunt contaminate cu HIV,HVB,HVC
3.considera ca instrumentarul si alte obiecte folosite in practica sunt contaminate dupa utilizare

111.Reguli practice in aplicarea PU


o utilizarea corecta a echipamentului de protectie adecvat,complet
o igienizarea corecta a mainilor si a altor parti ale tegumentelor
o stabilirea unor protocoale de lucru care sa previna accidentele/expunerile profesionale

112.Precautii aditionale
Sunt introduse in concordanta cu specificul transmiterii(aeriene,de contact,hidrica) a unor anumite boli
infectioase care au particularitati de patogenitate ce depasesc posibilitatile de preventie ale precautiunilor universale.Se
aplica si la pacientii de la cre agentii infectiosi se pot transmite:
transmiterea aeriana: prin transm de secretii respiratorii-TBC,varicela,rujeola,febre hemoragipare-Ebola

transmiterea prin picaturi din secretii respiratorii:rubeola,gripa,tuse convusiva,infactii cu parvovirusi;infectii cu virus


respirator sincitial,infectii streptococie(grup A);meningita cu neisseria
transmiterea prin contact direct sau indirect: cu tegumentele sau suprafetele contaminate-bacterii rezist: Stafilococ
auriu meticilino-rezistent,herpes simplex,varicela,zona zoster,hepatita A
precautiuni aditionale speciale:in cazul unor boli(BCJ,SARS,Febrele hemoragipare,gripa aviara),care prezinta
rezistente deosebite la sterilizare a agentilor microbieni sau a potentialului letal al agentilor biologici periculosi

113.Nivelul de risc biologic ( biohazard )


Clasificarea diverselor boli infectioase la nivel international,se face pe baza nivelului de risc biologic,ce
serveste ca element d orientare in stabilirea tipului de precautiuni si a protocolului de lucru indicate categoriei
respective:
o nivelul 1:BACILLIUS SUBTILIUS;E.COLI; VARICELA
o nivelul 2:HEPATITA C,B,GRIPA,VIRUSUL WEST NILE,BOALA LYME,SALMONELLA
o nivelul 3:ANTRHRAX,BSE,HIV,SARS,POJAR,TUBERCULOZA,FEBRA TIFOIDA,FEBRA GALBENA
o nivelul 4:Febre hemoragipare-Bovina,Dengue,Ebola,Hanta,Lassa

114.Accidente prin expunere la sange (AES ). Definitie.


Mod de producere
Transmiterea-orice expunere accidentala la sange,lichid biologic contaminat cu sange,fluid cate poate sa contina
agenti patogeni transmisibili.Se poate produce intre elem cu risc potential:pacient;personal medical; instrumentul
medical si elementele de mediu din cabinet.Probabilitatea maxima e intre pacient si cadre medicale-contact frecvent si
direct
Expunerile profesionale se produc:
1.
inoculari percutante:intepaturi de ac sau taieturi cu obiecte ascutite
2.
contact cu fluidele corporale potential infectate-membrane mucoase orale,oculare,nazale si tegumente
neintacte(solutii de discontinuitate),piele expusa care e abrazata,lezata si prezinta dermatite
3.
in timpul efectuarii de manopere medicale invazive cu ace si instrumente ascutite-manipularii de
produse biologive potential contaminate sau a instrumentarului si a altor materiale contaminate
4.
prin intermediul:instrumentelor ascutie;materialelor,aparatelor utilizate in stomatologie;suprafetelor de
mediu din cabinet,deseurilor rezultate
Riscul expunerii profesionale e determinat de prevalenta infectie in grupul de pacienti tratati si de natura si
frecventa contactului cu material biologic infectat.

115.Factorii de risc de infectare pentru AES


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

tipul de inoculare(superficala/profunda)
dimensiunile inocularii-volum material biologic transmis(calibrul vehiculului)
stadiul evolutiv si nivelul viremiei sursei
existenta si eficienta unei terapii specifice aplicate sursei
calea de expunere-lezarea tegumentara/proiectarea de material biologic pe mucoase sau tegumente lezate
existenta echipamentului de protectie in momentulAES
susceptibilitatea organismului expus(receptivitate/imunitate specifica)
aplicare adecvata a profilaxiei post-expunere

116.Precautii practice in vederea prevenirii AES


1. spalarea pe maini inainte si dupa efectuarea de manopere cu contact cu lichide biologice

2. purtarea manusilor de fiecare data cand exista risc de contact cu sange sau produse biologice sau in prezenta
unor solutii de continuitate(cutanate/mucoase)
3. aplicarea de pansament impermeabil pe orice leziuni la risc de contact cu sangele
4. purtatea echipamentului de protectie(masca,portectie oculara) la risc de proiectie
5. atentie sporita in cazul manipularii de instrumente ascutite,taietoare
6. depunerea imediata dupa utilizare a instum ascutite,taietoare,intepatoare in recipiente speciale,etanse,inchse
7. evauarea deseurilor infectioase contaminate cu sange in ambalaje etanse,inchise
8. a nu se recapisona manual acele niciodata si a nu se esprinde acul de serinfa cu mana
9. decontaminarea imediata a suprafetelor ce au venit in contact cu produsele biologice
10. respectarea regulilor privind curatenia ,dezinfectarea,sterilizarea

117.Niveluri de prevenire in controlul infectiei cu


Mycobacterium tuberculosis(MTB )
MTB=principalul agent patogen transmis pe cale aeriana,sub forma de particule-nuclei in pictura ce pot fi
aerosolizati de la pacientii cu TBC laringeala/pulmonara prin tuse,stranut,vorbit,cantat.Transmitere prin contact direct
cu mb mucoase sau leziuni ale pielii-rar.Dimensiuni ale particulelor de 1-5
1. nivelul I-PPD
2. nivelul II-se adreseaza metodelor de reducere a titrului aerian de nuclaii in picatura,in cabinet si salile anexe
o dispozitive care purifica local aerul-hote,ventilatoare
o dilutia si indepartarea aerului contaminat prin ventilatie generala
o controlul directiei curgerii curentilor de aer
o curatarea aerului prin filtrare
o adjuvant al ventilatiei-iradiere germicida ultravioleta
3. nivelul III-aplicarea de precautii aditionale-utilizarea de dispozitive respiratorii individuale-tip N-95,P2,corect
adaptate facial(deoarece mastile standard utilizate nu protejeaza suficient impotriva MTB)
Daca sunt necesare efectuare de investigatii paraclinice intr-o alta sala,pacientul va purta masca de protectie filtranta

118.Precautii speciale aditionale pentru manopere


stomatologice in SARS(sind acut resp sev)
1. evitarea manoperelor ce produc aerosoli(instrument rotativ,ultrasonic,aer abraziv)
2. limitarea nr de persoane prezente in sala de tratament
3. sala de tratament trebuie prevazuta cu ventilatie cu presiune negativa sau cuv entilatie cu filtre HEPA cu
schimbarea aerului din sala intr-un ritm de 12 ori/ora
4. echipamentul de protectie indicat trebuie sa acopere integral bratele,toracele,ochii nasul,gura,se recomanda
utilizarea de costume de unic afolosinta intregi,prevazute cu gluga si scut/calota faciala atasata
5. protectia oculara e asigurata de ochelari etansi intima daptati periorbital(tip scafandru),iar protectia respiratorieasigurata de respiratoare N95,99 sau 100)=minimul acceptat
6. niveluri crescute de purificare mecanica a aerului si amsti partiale(adaptabile sau rigide) sau respiratoare cu
masti elastomerice faciale integrale cu presiune negativa,prevazute cu filtre tip P sau 100
7. alegera tipurilor de respiratoare se face in functie de impactul asupra mobilitatiii si confortului cadrului medical
si de potentialul de expunere la secretiile resp aerosolizate care sa serveasca drept sursa de contaminare
8. igiena mainilor-realizata consecutiv indepartarii echipamentului de protectie si parasirii salii de tratament
9. cadrele medicale trebuie sa evite sa isi atinga fata si echipamentul de protectie cu manusile contaminate
10. la indepratarea echipamentului de protectie trebuie sa se evute contaminarea tegumentelor a membranelor
mucoase si a articolelor vestimentate

119.Flora microbiana a pielii


E alcatuita din microorganisme pasagere si rezidente:

Pasagere:flora colonizeaza straturile superficiale ale pielii si e mai usor de indepartat prin spalarea de rutina a
mainilor,aceste microoganisme,cel mai frecvent asociate cu infectii transmise in cadrul tratamentelor
stomatologice,ajung pe pielea cadrelor medicale prin contact direct cu pacientii sau cu suprafetele contaminate din
cabinet
Rezidente:atasata la straturile mai adanci ale pielii e mai rezistenta la indepartare si mai putin probabil asociata cu astfel
de infectii

120.Spalarea uzuala,Spalarea antiseptica si Antisepsia


chirurgicala
Spalarea uzuala=frecarea viguraosa a mainilor ,una de alta,pe toate suprafetele,dupa o prealabila umezire si
sapunie,pentru operioada de 15-60 sec,urmarind reducerea florei tranzitorii.Prin urmare,pentru itnerventiile
stomatologice uzuale(examinari,proceduri noninvazive) e indicata folosirea de sapun obisnuit si apa sau in situatii
particulare agent antiseptic(sapun antimicrobian-laveta cu alcool)
Spalarea antiseptica se face dupa o spalare uzuala si uscare in prealabil,folosind cantitatea de antiseptic recomandata
de prod,pentru o perioada de contact de minim 30s-1m.In cazul unei contaminari masive cu germeni patogeni se
recomanda timpii de contact mai mari cu substanta antiseptica.
Antisepsia chirurgicala-are ca scop distrugerea florei tranzitorii si a unui procent cat mai ridicat din flora rezidenta
pentru durata procedurii si prevenirea infectarii cadrelor medicale prin rani accidentale itnraoperatorii daca manusile
sunt perforate sau rupte.Se face inaintea aplicarii manusilor chirurgicale sterile pt interventii invazive,conform
procedurii de spalare chirurgicala a mainilor si uscare dupa care se aplica substanta antiseptica,a.i.pe timpul total de
contac de 3-5 min,mainile sa fie in permaneta umezite de antiseptic

121.Criterii generale de alegere a unui agent antiseptic


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

spectru de activitate antimicrobiana


persistenta activitatii antimicrobiene
viteza de actiune
mod de prezentare-solid/lichid si posibilitatea de predozare
posibile alergii chimice la unele componente
integritatea pielii dupa utlizarea repetata
compatibilitate cu lotiuni pentru ingrijirea mainilor
ingrediente cu actiune-miros

122.Factori care pot influenta eficacitatea igienizarii


mainilor
1.
2.
3.
4.

tehinca si durata spalarii


starea mainilor(integritate pielii)
tehnici de uscare
tehinici de aplicare a manusilor

123.Linerii manusa
Pentru ca protectia suplimentara a mainilor sa inceapa inca din faza premergatoare aplicariii manusilor,au fost
introduse in utilizarea clinica spume protectoare cu rol de bariera fizico-chimica intre manusa si mana ,cele ami uzuale
fiind spumele siliconice emulsionate.Aplicarea lor in strat uniform pe tegument,dupa asepsie creeaza o microparticula
invizibila=liner manusa.Caracteristici:
1. protejeaza pielea pe o perioasa de 3-4 ore contra microorganismelor,subst chimice si ag alergeni
2. permite o perspiratie naturala a pielii,nemodificand aciditatea fiziologica
3. conserva pielea mainilor in stare hidratata si elastica
4. e analegica si atoxica

5. previne aparita dermatozelor


6. evita macerarea pielii dupa o transpratie excesiva in timpul unor interventii de durata
7. faciliteaza aplicarea manusilor din latex

124.Manichiura
Maj.florei se gaseste sub si in jurul unghiilo,asa ca unghiile trebuie sa fie suficient de scurte pt a permite
curatarea lor eficienta si a preveni ruperea manusilor ,eveniment nedorit ce poate surveni si in conditiile unei manichiuri
neingrijite cu unghii cu margini neregnulate si ascutite
Unghiile lungi,naturale sau artificiale-deficiente:
o dificila punerea manusilor si pot compromite integritatea acestora prin perforare,intepare sau taiere
o au o incarcatura cu microorganisme gram- mai mare atat inaite cat si dupa igienizare,comparativ cu unghiile
scurte
o sunt frecvnt implicate epidemiologic in infectiile bacteriene si fungice
Lacurile tip oja de unghii aplicate recent, nu maresc incarcarea microbiana periunghiala atat timp cat unghiile sunt
scurte,dar discont de pe straturile de lac pot gazdui un nr crescut de bacterii

125.Bijuteriile de mana
Inelele si incrustatiile decorative unghiale:
o cresc riscul de transm a ag patogeni prin retentiile fizice ale unghiilor
o ingreuneaza aplicarea manusilor
o pot facilita ruperea manusilor
o interfera cu utilizarea optima a manusilor,prin limitarea abilitatii de a purta dimensiunea corecta de manusa si
riscul de alterare a integritatii barierei fizice de protectie.
-inainte de antisepsia chirurgicala,toate bijuteriile de mana trebuie scoase pana la finalizarea procedurilor terapeutice.

126.Dermatitele de contact. Cauze. Clasificare


Consecinta cea mai frecventa a actiunii subst nocive din manusi asupra tegumentului=dermatitele iritative de
contact(DIC) ca react.inflamatori nespecifice la iritantii chimici,circa 1/3 stomatologi afectati.
-pot fi exagerbate de tehnici ineficiente de spalare,care nu indeprteaza in totalitate de pe maini urmele de detergenti
hiperosmotici,iar mentinerea bijuteriilor de mana dermatite de inel
-pot aparea ca imbolnavire profesionala dupa:
o Utilizarea frecventa si repetata a produselor de igienizare a mainilor
o Expunere la substante chimice
o Utilizarea manusilor
-se clasifica in:
1. dermatite iritative-forma obisnuita ,nu se datoreaza unei alergii si se amnifesta prin zone
iritative,uscate,mancarime pe piele in jurul zonei de contact
2. dermatite alergice-rare de obicei si datorate unei hipersensibilitati imediate sau intarziate

127.Hipersensibilitatea intarziata (tip IV)


E o reactie mediata celular care debuteaza cu senzatie de mancarime localizata la zona de contact ce incepe la mai
multe ore dupa contact si evolueaza lent in 24-48h pana la umflarea, aparitia de eritem,prurit,veziculatii si fisurarea
pielii,E datorata contactului cu acceleratori utilizati in producerea manusilor de tip cauciuc(latex,nitril,neopren) sau cu
alte subst chimice (metacrilati,glutaraldehida,diticarbamati,fenoli,peroxizi,pigmenti organici)Tratamentul consta in
indepartarea stimulului iritativ(manusa) si de aplicarea de preparate pe baza de steroizi in cazurile grave.

128.Hipersensibilitatea imediata (tip I)


E o reactie alergica grava(relativ rara) ca rezultat al expuerii precedente la un antigen din manusa care a intrat in
circulatia sangvina a operatorului inducand generarea de anticorpi IgE care se leaga de antigen la o noua expunere,iar
complexul antigen-anticorp se fixeaza pe mastocite sau pe celulele bazofilereactie imuna severa ce poate ajunge pana
al soc anafilactic
Se produce o reactie alergica a integului corp,ce apare in interval de cateva minute pana la cateva ore de la expunere
si are amnifestari tip:
o tegumentare:senzatie de mancarime si arsura tegumentara;urticarie
o oculare:hiperlacrimatie;iritatie conjunctiva
o nazale:hipersecretie nazala;stranuturi repetate
o deglutitie dureroasa
In formele grave apar simptome mai severe cardiovasculare(aritmii cardice),gastro-intestinale sau respiratoriidificultati la inspiratie ,pusee de tuse,respiratie suieratoare,fenomene asmatiforme; foarte rar se poate ajunge la soc
anafilactic sau deces.

129.Conditii de mediu in caz de alergie potentiala sau


evidenta la latex
1. realizarea unei anamneze atente pentru depistarea alergiilor(latex in special)
2. atentie la conditiile predispozante-alergii in antecedente(praf,fan,nuci);istoric de spina bifida sau anomalii
urogenitale
3. cunoasterea diferitelor tipuri de hipersensibilitate imediata sau intarziata si a riscurilor pentru pacient si cadrele
medicale
4. alte surse de latex-cupe/gume de profilaxie,folii de diga ,elastie pentru redresarea ortodontica,stopere de la
instumentul endodontic,capacele etanse ale carpulelor de anesteie si fiolele de medicamente cu administrare
parenterala
5. mediu fara latex,in care sa nu se poarte manusi de latex si pacientii sa nu vina in contact cu
materiale,dispozitive sau prod ce contin latex;altfel ele trebuiesc acoperite daca nu se pot indeparta din zona de
tratament
6. agentiii altenti ce pot produce simptome anafilactice sau respiratorii-pacientii alergici la altex trebuie
programati la inceputul zilei de lucru pentru a micsora expunerea la particule de latex aerosolizae,iar filtrele de
ventilatie si pungile de acuum utilizate-schimbate frecvent
7. in cabinete sa existe disponibile truse de urgenta si de tratament fara componente din latex- permanent
8. igiena mainilor e esentiala-reactiile alergice se pot provoca si prin contact indirect/direct de catre cineva care a
purtat manusi de latex
9. personalul medical ajutator trebuie instruit referitor la alergia la latex(comunicari verbale, protocoale scrise si
semne de atentionate) pentru a preveni aducerea de catre acestia materiale cu latex in zona de tratament
10. daca apar complicatiii legate de latex in timpul sau dupa procedura,controlam reactiiile pacientului si solicitam
de urgenta asistenta de specialitate daca e necesar pentru tratamentu socului anafilactic

130.Echipament individual de protectie. Definitie.


Categorii
=bariera fizica intre lucrator si sursa de infectie,utilizata in timpul activitatilor care presupun risc de
infectie.Utilizarea corecte a echipamentului adecvat si complet=cerinta importanta a PU
Categoriile de echipanet individual contin:
1. masti(nazale,cu ecran de protectie oculara)
2. protectie oculara(faciala)
3. manusi de protectie
4. imbracaminte de protectie:
o tinuta operatorie(uniforme medicale,pantaloni,fuste,camasi ,bonete)
o halat

o
o

jacheta ,bluza impermeabila


sort

131.Rolurile echipamentului individual de protectie


1. a proteja pielea si mebranele mucoase(ochi,nas gura) ale cadrelor medicale in caz de expunere la materiale
infectate de la pacient
2. a limita efectele adverse ce pot fi induse de contactul cu diverse substante chimice utilizate in etapele de
tratament medical sau intretinere din cabinet
-utilizarea echipamentului de protectie reduce riscul de transmitere de agenti patogeni pe cale sangvina sau aeriana
si face parte din PU sau PA
-sunt considerate de unica folosinta raportate la utilizarea de un singur cadru medical.Unele pot fi refolosite dupa o
decontaminare coerspunzatoare(protectia oculara si imbracamintea),iar altele(mastile si manusile) se schimba
functie de necesitati, in timpul unei interventii efectuate la un singur pacient

132.Reguli de folosire a mastilor


o
o
o
o
o
o

articole de unica folosinta raportate la medic


se aplica inaitne de orice contact cu pacientul
se mentin pozitionate pana la terminarea tratamentului
daca in timpul tratamentului apar dificultati de comunicare,ce necesita indepartarea lor,se scot si se inlocuiesc,
nu se mentin agatate in jurul gatului(contaminare suprafata interna)
daca sunt vizibil contaminate cu produse biologice de la pacient,patate umezite sau deteriorate se inlocuiesc cat
mai repede
dupa utilizare se considera deseuri medicale si vor fi procesate ca atare

133.Clasificarea mastilor
1.

MASTI DE CONSULTATIE nefiltrante


Realizate din celuloza dispuza intr-un singur strat; asigura o protectie variabila la particulele cu diametru peste 5
m de la o distanta de pana la 1 m.Micooorg transmise au dimensiuni mult mai mici decat aceste valori si de aceea
capacitatea de protectie antimicrobiana e redusa.
2.
MASTI CHIRURGICALE filtrante
In trecut se utilizau mastile de tifon sau alte materiale textile ce erau reprocesate prin sterilizare si reutilizare.
Modern se utilizeaza mastile de unica folosinta denumite TNT(tesut netesut) ale caror proprietati fizice
imbunatatesc semnificativ protectia antimicrobiana prin cresterea capacitatii de filtrate.TNT e realizat printr-un
procedeu~ cel folosit in producerea hartiei,prin aglomerare in straturi de fibre sintetice,acrilice,poliesterice sau fb de
sticlafolii de material cu grosimi si densitati variabile,cu grad de porozitate controlataprotectie prin filtrare
crescuta si eficienta de filtrare bacteriana

134.Caractere constructive comune mastilor filtrante


1.

dreptunghiularecu 2-3 pliuri dispuse pe axul lung al mastii ,care le asigura o flexibilitate marita si
permit o adaptare individuala optima la contururile faciala ale purtatorului.Au ca sistem de fixare supranazala o
banda metalica modelabila,din Al,incorporata sau aplicata pe fata externa a mastii.Mentinerea e asigurata de
benzi din acelasi material sau elastice(plate sau rotunde)care s epozitioneaza occipital sau retroauricular
bilateral
2.
hemicupescoica,botnita sau bot de maimuta;cu dimensiuni standard;rigide fara posibilitate de
adaptare la contururile faciale ale purtatorului.Au ca sistem de fixare supranazale o banda de Al maleabila de
obicei pe fata externa a mastii.Mentinerea e realizata de un elastic plat,unic cu pozitionare occipitala.

135.Avantajele materialelor sintetice de tip TNT


1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.

filtrare crescuta antimicrobiana


absorbante si fixatoare ale fluidelor organice sau impermeabile
atoxice si analergice-mai putin cele pe baza de fibre acrilice sau de sticla
suportate usor de tegument fiind lipsite de asperitati
nu produc fenomene iritative mucozale prin eliberarea de fibre
nu induc si faciliteaza perspiratia fiziologica
modelare usoara in tipare
drapabilitate crescuta
permit sterilizarea usoara si rapida
foliile pot fi supraexpuse(pentru marirea gradului de filtrare) in straturi care beneficiaza de sigilare(coasere
externa,prin tehnici ultrasonice)
unica folosinta
procesare facila prin incinerare
greutate redusa-confort crescut pentru operator in interventiile de lunga durata
pret de cost redus

136.Protectia oculara. Rol. Tipuri de protectie


Rolul general al protectie oculare=de a izola fizic tegumentele si membranele oculare in manoperele in care
exita risc de improscari/stropiri cu fluide biologice de la pacient limitand contaminarea biologica.
Protectia e asigurata de: ochelari de protectie;scuturile faciale; vizierele protective; calotele cu scut facial
Tipuri de protectie:
1.mecanica si biologica:-risc de improscari/stropiri cu fluide biologice de la pacient si risc de traumatizare oculara prin
corpi straini in ochi(resturi de materiale de obturatie,resturi dentare,fragmente metalice,sablari)
2.fizica-prin limitarea unro factori fizici tip fascicule luminoase si concetrate-preparatii cu laser,fotopolimerizare,care
pot afecta vederea datorita expunerii prelungite la radiatii ultraviolete sau la radiatia albastra cu lung de unda 540 nm
(caracteristica majoritatii lampilor de fotopolimerizare)

137.Alegerea tipului de protectie in functie de tipul de


manopera
consultatii uzuale-halate,jachete care pot fi imbracate si peste hainele obisnuite,pe care le acopera in intregime
tratamente stomatologice de rutina
manopere neinvazive- halate,jachete care pot fi imbracate si peste hainele obisnuite,pe care le acopera in
intregime
manopere invazive-uniforme medicale sterile(pantaloni,fuste,camasi,bonete)aplicate dupa indepartarea
hainelor obisnuite
interventii de mare chirurgie-obligatoriu tinut operatorie sterila(completa)

138.Caracteristici necesare unei tinute de protectie

Tinuta de unica folosinta sau reutilizabila:


Halatele,jachetele trebuie sa fie realizate obligatori cu maneca lunga pentru a evita contaminarea portiunii de
antebrat neacoperita de manusi
Maneca trebuie sa prezinte marginea elastica pentru o adaptare intima la dimensiunea antebratului cadrului medical
Halatele,jachetele trebuie sa fie realizate obligatori cu guler inalt(tip cazaca);formele deschise la gat,cu taietura in V
sau cu revere care lasa descoperite suprafete tegumentare descoperite,sunt consid. ineficiente si nerecomandate
Tinuta de protectie trebuie schimbata imediat ce e posibil daca e deteriorata fizic,umezita,patata sau imbibate de
fluidele corporale ale pacientului
Uniformele sterile numai din TNT:

Rezistenta mecanica optima,limitand sfasierea sau ruperea materialului


Toleranta tegumentara marita prin eliminarea substantelor chimice din procesul de fabricatie
Faciliteaza perspiratia fiziologica
Izolare perfecta importiva contaminarii
Impermeabilitate externa reducand penetrarea lichidelor organice sau chimice
Adaptabilitate si drapabilitate crescuta
Efect antistatic de durata
Suporta sterilizarea prin autoclavare,vapori chimic nesaturati sau radiati UV

139.Manusile de contact clinic. Rol. Caracteristici


Principalul element de protectie fizica al cadelor medicale in timpul tratamentului stomatologic
Clasificare:
1. de contact clinic(scopuri emdicale directe) :de consultatie(sterile/nesterile) si chirurgicale sterile
2. utilitate-pentru scopuri medicale indirecte si administrative
Manusile de consultatie chirurgicala=de unica folosita si trebuie utilizate doar la un singur pacient dupa care trebuie
inlocuite ,ca si in situatia in care se rup, se perforeaza in timpul procedurilor.Purtare obligatorie in cazul contactului
direct cu pacientul:
asigura o bariera protectoare ce previne contaminarea mainilor cad s eatinf membranele mucoase,sg,sau alte
materiale potential infectate
reduc posibilitatea transmiterii microorganismelor de pe mainile operatorului la pacient in cadrul manoperelor
invazive/neinvazive
limiteaza transmiterea agentilor patogeni de la cadrele medicale la pacientii in timpul tratamentului.
In general sunt netede
Prezinta pe supraf externa microrugozitati superficiale care au efect antiderapant,asigurand o priza optima si
imbunatatind controlul instrumentarului utilizat
Au o bordura de siguranta ,care,datorita elasticitatii intrinseci a materialului,asigura si mentine o fixare
cosrespunzatoare peste maneca halatului operatorului;se limiteaza derularea manusii cu expunerea consecutiva a
pielii maini la agenti patogeni sau chimici.
Purtarea manusilor nu inlocuieste necesitatea spalarii mainilor.

140.Reguli de folosire a manusilor


1. respectarea stricta a indicatiilor de utilizare
2. aplicarea consecutiva ,astfel incat tegumentulmainilor sa nu vina in cotnact direct cu suprafata externa a manusii
care va veni in contact cu tesuturile pacientului sau cu instumentarul utilizat pentru manopera respectiva
3. alegerea manusilor adaptate tipului de procedura
4. schimbarea manusilor in caz de deteriorare (rupere,sfasiere)
5. schimbarea manusilor in caz de intrerupere a actului medical
6. dupa folosire se spala mai intai mainile cu manusi acestea se indeparteaza prin prinderea marginii primei din
exterior, aruncand-o in containerul pt colectare,apoi prinzand-o pe cealalta,cu mana libera prin interior,scotando cu grija si depunand-o in acelasi container alflat la indemana
7. dupa indepartarea manusilor mainile se spala din nou,10-15 s,chiar daca manusile nu prezinta semne vizibile de
deteriorare in timpul activitatii incheiate
8. manusile de unica folosinta nu se reutilizeaza,curata,dezinfecteaza
9. manusile menajere nedeteriorate(perforate,imbatranire) se pot decontamina si reutiliza
10. manusile de consultatie si chirurgicale sunt aprobate pentru examinare pacientilor,pentru reducerea potentialului
alergenic sunt pudrate cu amidon vegetal,au un modul de elasticitate redus care nu le micsoreaza fixitatea pe
mana

141.Factori care influenteaza gradul de rezistenta si


integritatea manusilor
1.
2.
3.

1.
2.
3.
4.

Gradul de rezistenta la penetrabilitatea manusilor variaza functie de:


tipul de material(latex,vinil,nitril)
durata de utilizare(durata interventiei)
tipul de manopera
Integritatea poate fi afectata de:
erori de productie
accidente mecanice-obiecte ascutite,unghii,bijuterii de mana
expuneri chimice-dimetilacrilati
expirarea duratei optime de utilizare
Aceste variabile pot fi controlate optimizand performanta de utilizare a manusilor prin:
mentinerea unghiilor la dimensiuni reduse
limitarea purtarii sau eliberarea bijuteriilor de pe maini in timpul tratamentului
respectarea unor reguli stricte de manipulare a instrumentului ascutit
stocarea rezervelor de manusi in conditiile indicate de prod ucatori

142.Rolul supramanusilor
se evita contaminarea fisei pacientului(in cazul in care examinarea si completarea fisei de observatie se face de catre
medic )
se faciliteaza luarea(din recipiente,cutii, sertare) de materiale sterile necesare tratamentului
se permite ca operatorul sa raspunda la telefon fara a contamina receptorul
e permisa aranjarea optima a sursei de lumina si amesei de lucru pe care sunt amplasate intrumentele de consultatie
sau tratament
e facilitata operarea de echipament medicale neacoperit cu bariere fizice de protectie si actionarea de
intrerupatoare,dispozitive de declansare,care nu pot beneficia de decontaminare si pentru ca nu exista sisteme de
izolare fizica