SUBIECTUL 1

METALURGIA FONTEI. ELABORAREA FONTEI. PRODUSE ALE

METALURGIEI FONTEI.

RASPUNS:

In metalurgia fontei se folosesc urm. grupe de -materii prime:

 Minereuri
 Fondanti
 Combustibili -materiale auxiliare (materiale
refractare) :
 Aerul/oxigenul
 Apa de racire.

FONTA este un aliaj al carui component principal este Fe, componentul de

aliare principal fiind C in proportie de ( 2,14 –6,9 %).
Pt. elaborarea fontei se utilizeaza urm. materii prime:
 Minereuri;
 Fondanti;
 Combustibili;
 Alte materii auxiliare.

MINEREURILE utilizate la elaborarea fontei pot fi: minereuri de Fe, de

mangan si alte minereuri.
Dintre minereurile de Fe amintim: manganita, hematita,
limonitul,sideritull.........
Dintre minereurile de mangan amintim: piroluzita si haufanita.
FONDANTII sunt materii prime necesare pt. obtinerea si separarea zgurilor.
Pt elaborarea fontei drept se folosesc drept combustibili coxul, manganul,
gazele naturale, pacura
Utilizati in furnal au rolul de a realiza aportul aduce aportul termic necesar
reactiilor chimice in furnal.

SUBIECTUL 2

METALURGIA OTELULUI. ELABORAREA OTELULUI. INSTALATII

FOLOSITE LA ELABORAREA OTELULUI.

RASPUNS:

OTELUL este aliajul Fe cu carbonul ce contine sub 2,06%C, un nr, de

constituienti naturali (Si, Mn, S, P) se obtine in urma unor procese fizico-chimice
complexe care utilizeaza ca materie prima fie fonta (prin reducere indirecta), fie
minereul de Fe.(prin reducere directa).
Prin reducerea metodei indirecte se parcurge 2 etape:
 - Oxidarea;
- Dezoxidarea.

OXIDAREA consta in indepartarea C prin procesul de oxidare, precum si a altor

componenti ( Si, Mn, fosfor), care se gasesc in baie.
Prin oxidarea acestor elemente rezulta dioxidul de siliciu, oxid de magneziu,
pentaoxidul de fosfor, care formeaza zgura.
DEZOXIDAREA conta in reducerea avansata a oxidului de Fe din baie. Aceasta
met. se realizeaza prin:
- Precipitare;
- Difuzie;
- In vid

Prin PRECIPITARE – metoda consta in introducertea in baia de metal topit a unor

dezoxidanti puternici sub forma de fero-aliaje si a un or metale care inlocuiesc Fe
din oxid.
Prin DIFUZIUNE- metoda consta inpresararea asupra bai a unei zguri lipsite de
oxidul de Fe si care dizolva oxidul in baie.
IN VID se creaza o incinta cu vid inaintat, in aceste conditii oxidul de Fe
reactioneaza cu C formandu-se oxidul de C.
INSTALATII FOLOSITE LA ELABORAREA OTELULUI
- CONVERTIZOARELE- sunt cuptoare care se bazeaza
pe oxidarea C si a altor elemente componente ale fontei
lichide cu ajutorul O di aer.
- Cuptare cu vatra
- Cuptoare electrice

SUBIECTUL 3

TURNAREA OTELULUI IN LINGOURI. DEFECTELE LINGOURILOR.

RASPUNS:

Otelul lichid se evacueaza din instalatia de evacuare in oala de turnare, cu

cvapacitatea variabila de la 1-100 t, din care se toarna in forme metalice denumite
LINGOTIERE.
Blocurile de otel obtinute in urma solidificarii in aceste forme, p.n. de LINGOURI.
LINGOTIERA are forma de trunchi de con sau de piramida confectionate din
fonta cenusie prin turnare sau din tabla de otel fiind captusita la interior cu un
strat subtire refractar , care impiedica lipirea otelului turnat de peretele metalic al
lingotierei.
LINGOTIERELE INVERS conice sunt prevazute la partea superioara cu o parte
fixa denumita MASELOTIERA, in care se formeaza portiune de lingou cu cele
mai multe defecte de turnare, denumita MASELOTA.
DEFECTELE INTERNE SI DE SUPRAFATA IN LINGOURI

RETARSURA – este un gol de contractie si se localizeaza in partea superioara a

lingoului.
SUFLURILE – sunt goluri care apar la lingourile de otel necalmate (in maselota) si
apar datorita retinerii bulelor de oxigen.
SEGREGATIILE – se datoresc scaderii solubilitatii elementelor insotitoare, cum
ar fi S, fosfor, O .
In aceste conditii apar depuneri selective de cristale rezultand o
segregare microcristalina .

SUBIECTUL 4

OBTINERA PIESELOR METALICE PRIN TURNARE. PROPRIETATI DE

TURNARE ALE MATERIALELOR METALICE .

TURNAREA este o metoda tehnologica de fabricatie a unei piese prin solidificarea

unei cantitati de metal lichid introdus intr-o cavitate cu forma si dimensiunea
corespunzatoare piesei.
AVANTAJE - se pot obtine piese cu o geometrie complicata
- se pot obtine un nr. Mare de piese dintr-o singura sarja
- posibilitatea unei prelucrari mecanice ulterioare pe
anumite suprafete cu rol functional bine detrminat, care
necesita o anumita calitate d.p.d.v al rugozitatii.

DEZAVANTAJE - piesele turnate pot avea defecte , care apar in structura .

PROPRIETATILE DE TURNARE ALE MATERIALELOR METALICE

1. Materialele metalice, in stare lichida isi pastreaza ordinea apropiata si isi pierd
ordinea indepartata.
2. Atomii metalelor lichide prezinta o mobilitate foarte mare, de aceea prezinta
proprietate de curgere.
3. TURNABILITATEA este influentata de mai multi factori:
- FUZIBILITATEA reprezinta proprietatea mecanica de a trece in st.lichida;
- FLUIDITATEA reprezinta proprietatea materialelor mecanice de a curge
cu usurinta si de a umple vasul;
- TENSIUNEA SUPERFICIALA este tensiunea rezultata ca urmare a fortie
de frecare ce actioneaza la suprafata
lichidului si vasul prin care se toarna.
SUBIECTUL 5

PRINCIPIUL OBTINERII UNEI PIESE TURNATE. TOPIREA

MATERIALELOR METALICE DESTINATE TURNARII. TIPURI DE
INSTALATII FOLOSITE.

PRINCIPIUL OBTINERII UNEI PIESE TURNATE

 piesa turnata se obtine prin umplerea cu metal topit a unei cavitati executate
intr-o FORMA DE TURNARE.
 Pt obtinerea cavitatii , in care se toarna metalul se utilizeaza un AMESTEC DE
FORMARE.
 In acest amestec se realizeaza FORMA EXTERIOARA a piesei cu ajutorul
modelului.
 Pt. obtinera golului piesei se utilizeaza MIEZUL, realizat din amestec de piese.
 Pt. sustinerea materialului si a formei se folosesc o ½ de cadru metalic, care
poarta numele de RAMA DE FORMARE.
 Pt. obtinerea piesei se asambleaza cele 2 rame de formare si se prinde cu
ajutorul stifturilor;
 Introducerea metalului in forma se face prin RETEAUA DE TURNAREA.

TOPIREA MATERIALELOR METALICE DESTINATE TURNARII

Topirea se face in instalatii speciale, care trebuie sa asigure:

 Compozitia chimica;
 Temperatura corespunzatoare;
 Un consum redus de combustibil;
 Pierderi mici de material prin ardere;
 Viteza de topire corespunzatoare;
 Cheltuieli de investitii.

TIPURI DE INSTALATII FOLOSITE:

 PT. OTEL – utilizarea convertizorilor;
- cuptoare electrice.

 PT. NEFEROASE – cuptoare cu creuzet;

 PT. FONTE SPECIALE – cuptoare cu creuzet;
 PT. FONTE UZUALE - cubilou ( este un cuptor de topire pt. elaborarea
fontei in turnatorie, asigurand sa fie uniforma
compozitia chimica);
SUBIECTUL 6

MATERIALELE DE FORMARE. RETELE DE TURNARE. METODE DE

TURNARE.

MATERIALELE DE FORMARE sunt materialele folosite la executarea formelor

si miezurilor. Ele pot fi:
 materiale principale (nisipuri, lianti);
 materiale auxiliare ( adaosuri pt. imbunatatirea prop. amestecului de formare/
finisarea formelor/miezurilor );
 amestecului de formare = materialul natural /sintetic compus din nisip, liant si
materiale auxiliare cu/far amestec refolosit.

Principalele materiale de formare sunt:

 NISIPURILE =au drept constituienti de baza silicea, care in afara de partea
utila ( granule dure) mai contin si o componenta levigativa ( particule de argila,
praf de dimensiuni <0,02 mm) si impuritati.
 LIANTI = au rolul de a lega silicea si de a imbunatati prop. Mecanice ale
amestecului de formare. Acestia sunt:
 Lianti anorganice naturale : argila, betonita, care isi exercita rolul de
liant numai in contact cu apa;
 Lianti organici: uleiurile mineralerasini sintetici.
 MATERIALE AUXILIARE = SE compun din apa, agenti de activare si
accelerare a proceselor de liere (legare a nisipurilor)pt. imbunatatirea prop.
fizico-mec. ale amestecului de formare.
 AMESTECUL DE FORMARE REFOLOSIT = rezulta dintr-o turnare
anterioara de unde se recupereaza si este redus in procesul tehnologic dup ace
in prealabil au fost separate resturile metalice ,apoi sfaramat si cernut.

RETELE DE TURNARE =reprezinta ansamblurile elementelor, care urmaresc

introducerea metalelor topite in cavitatea formei.
SCOPUL RETELEI = conduce metalul in forma, nu tine zgura si impuritati,
asigura repartizarea corecta a temperaturii.
RETEAUA CUPRINDE:
 Palnia de turnare;
 Colectorul de zgura;
 Canalele de alimentare.

METODE DE TURNARE

TURNAREA DIRECTA : - SE FACE DE SUS IN JOS;

- metoda este simpla, dar are un dezavantaj poate distruge
captusala.
TURNAREA INDIRECTA = se construieste o retea de turnare,umplerea se va face
de jos in sus si exista riscul aparitiei stropilor. A re un dezvantaj se investeste
suplimentar in pod si metalul se pierde prin reteaua de turnare.

SUBIECTUL 7

EXECUTAREA MANUALA A FORMELOR. ELABORAREA

TEHNOLOGIEI DE TURNARE IN DOUA RAME .

EXECUTAREA MANUALA A FORMELOR

Formarea in rama, in solul turnatoriei si in miezuri

Atunci cand numarul de piese de acest fel este sub 100 de buc. Este avantajos sa se
utilizeze formarea manuala.
Prin acest procedeu se obtin piese atat simple, cat si complicate de la greutati mici
pana la greutati mari. Tot manual se realizeaza si formarea in rame ( 2 / mai
multe; executarea formei se poate face cu model/ cu sablon ).

ELABORAREA TEHNOLOGIEI DE TURNARE IN DOUA RAME

1. Stabilim plane de separatie ;

2. Stabilim pozitia de turnare;
3. Stabilim adaosul de prelucrare;
4. Stabilim adaosurilor tehnologice pt. extragerea nodului termic de taiere a
maselotei, de inclinatie si racordarile constructive;
5. Se calculeaza adaosul de contractie pt. stabilirea dimensiunii modelului;
6. Se calculeaza adaosul formei maselotelor;
7. Se calculeaza adaosul miezului maselotelor;
8.
9.

SUBIECTUL 8

FORMAREA IN SOLUL TURNATORIEI. FORMAREA MIEZURILOR.

FORMAREA IN SOLUL TURNATORIEI

Se aplica in urm. cazuri: - pt. piese de dimensiuni cand manevrarea si intoarcerea

ramelor provoaca greutate;
- cand nu exista rame cu dimensiuni corespunzatoare
piesei respective.
Etapele formarii in solul turnatoriei :
1. Stabilirea planelor de separatiei;
2. Stabilirea pozitiei de separare;
3. Stabilirea adaosului de prelucrare
4. Stabilirea adaosurilor tehnologice (taierea maselotei);
5. Stabilirea formei maselotelor;
6. Stabilirea formei miezurilor;
7. Stabilirea zonei de umplerea cu un amestec de model si de umplere;
8. Stabilirea metallului de turnare;
9. Stabilirea formei semiramelor;
10. Stabilirea canalelor de aerisire.

FORMAREA MIEZURILOR

Pt obtinerea formei piesei se folosesc blocuri din amestec de formare s.n.

MIEZURI.
Acest procedeu este raspandit deoarece prin asamblarea unor miezuri simple
se obtine forma de turnare complicate.
Aceste miezuri pot fi utilizate si la realizarea gaurilor pieselor.
Miezurilor se pot realize mecanizatreducandu-se manopera de formare, se
imbunatateste aspectul pieselor turnate necesitand un nivel de turnare scazut.
Acest procedeu se aplica la piesele mari la care formarea mecanizata nu este
posibila/ la piesele complicate la care nu se poate gasi un plan de separatie.
Succesiunea operatiei de formare este identical cu cea de la formarea in 2
rame.

SUBIECTUL 9

TURNAREA METALELOR SI ALIAJELOR IN FORME TEMPORARE CU

AMESTEC DE FORMARE SPECIAL ( cu amestec de nisip si silicat de sodium
intarite cu dioxid de carbon).

TURNAREA IN FORME DIN AMESTEC DE NISIP CU SILICAT DE SODIU

Aceasta tehnologie de turnare foloseste pt. operatia de formare un amestec de

formare special pe baza de nisip cuartos si sticla solubila silicat de sodium folosit ca
aliant.
Gelul rezultat leaga particulele de nisip cuartos, producand intarirea.
AVANTAJE: - durata de intarire foarta scurta;
-instalatii simple;
- marirea preciziei di mensionale a formelor.
SUBIECTUL 10

TURNAREA METALELOR SI ALIAJELOR IN FORME TEMPORARE CU

AMESTEC DE FORMARE ( in forme –coji obtinute cu liant trmoreactiv)

TURNAREA IN FORME-COJI OBTINUTE CU LIANT TERMOREACTIV

La acest procedeu cavitatea formei se obtine prin asamblarea a 2 semiforme

subtiri, denumite forme-coji.
Amestecul folosit pt. obtinerea cojilor se format din nisip cuartos de granulatie
fina avand ca liant nu o rasina termoreactiva cu proprietatea ca prin incalzire la
80-90 grade se topesc, iar la temperature mai mari (100-180C) trec ireversibil in st.
solida.