Fierul are culoare cenusie, densitatea 7.

86 g/cm3, duritatea este de 6070 HB, rezistenta

mecanica la rupere 200250 N/mm2, rezilienta KCU=200250 J/cm2, temperature de topire =
1539 grade Celsius, iartemperature de fierbere = 2880 grade Celsius. Are retea cristalina
de tipcub cu volum centrat, dar prin incalzire la temperature de 910 grace Celsius ,reteaua
cristalina din cub cu volum centrat se modifica in cub cu fetecentrate, iar la 1400 grade Celsius,
revine la reteaua cub cu volum centrat.Aceste modificari ale tipului de retea poarta numele de
polimorfism, iar fiecare dintre starile cristaline poarta numele de modificatie polimorfica.
Carbonul face parte din categoria elementelor nemetalice. Atuncicand are retea cubica
complexa, carbonul se gaseste in natura sub denumireade diamante, iar atunci cand are retea
hexagonala, se gaseste in natura subforma de grafit. Aceste doua forme de carbon se comporta in
mod diferitfata de fier, functie de temperature, iar in fierul lichid se dizolva usor,formand solutii
lichide. Carbonul, in aliajele fier-carbon solidificate, seregaseste fie dizolvate in fier, formand
solutii lichide, fie legat de fierintrun compus numit
cementita.
Materialele fier-carbon se impart in doua mari grupe:
1.Fonte
2.Oteluri
Fierul pur nu reprezint o importan practic. n schimb, aliajele fierului cu carbonul
numite font i oel sunt materialele metalice cele mai utilizate n tehnic. Fonta este aliajul
fierului cu carbonul, care conine ntre 2,11% i 6,67% carbon, iar oelul, aliajul fierului cu
carbonul care conine sub 2,11% carbon. n afar de fier i carbon, att fontele ct i oelurile,
mai conin, n cantiti mici, i alte elemente ca siliciu, mangan, sulf,fosfor (numite elemente
nsoitoare), care nu au putut fi complet ndeprtate n procesul de elaborare sau care au fost
introduse n mod voit, pentru a le conferi anumite proprieti (elemente de aliere). [2]

FONTA
Fonta este aliajul fierului cu carbonul ,care contine intre 2,06% si 4,3% carbon
,iar otelul ,aliajul fierului cu carbonul care contine sub 2,06% carbon. In afara de fier si
carbon,atat fontele cat si otelurile ,mai contin, in cantitati mici ,si alte elemente
siliciu ,mangan, sulf, fosfor(numite elemente insotitoare)-care nu au putut fi complet

indepartate in procesul de elaborare sau care au fost introduse in mod voit ,pentru a le
conferi anumite proprietati (elemente de aliere).
Fonta prezint urmtoarele caracteristici generale: se toarn bine, se prelucreaz prin achiere,
dar nu se poate prelucra plastic (nu se poate lamina sau forja) i nu se poate suda. Fontele turnate
n piese mari sunt numite i fonte de a doua topire i se obin din fonte brute, prin retopirea n
cuptoare speciale (cubilouri) n scopul nlturrii impuritilor i a obinerii anumitor compoziii.
Ele pot fi: fonte cenuii,fonte nodulare i fonte maleabile.

Fontele cenuii (simbol Fc, urmat de cifra care ii indic rezistena minim la rupere la
traciune, n daN/cm2) se toarn foarte bine i se prelucreaz prin achiere, fiind ieftine.

Fontele nodulare (simbol Fn - font cu grafit nodular) se obin prin adugarea

de magneziu n baia de font. Prezint proprieti mecanice la fel de bune ca oelul i se
toarn la fel de bine ca fonta cenuie.

Fontele maleabile (simbol Fm) se obin printr-un tratament termic special (de
maleabilizare); se pot prelucra bine prin achiere i au proprieti mecanice apropiate de ale
oelului.

Fonta se obtine prin topirea si reducerea minereurilor de fier in cuptoare speciale numite
furnale.Fontele obtinute in furnale se numesc fonte brute .Dupa compozitia chimica se deosebesc
in fonte brute obisnuite si fonte brute aliate.Ele pot fi folosite in:
~elaborarea otelului(fonte pentru afinare)
~turnarea pieselor (fonte pentru turnatorie)
Fonta prezinta urmatoarele caracterisrici generale:se toarna bine, se lucreaza prin
aschiere,dar nu se poate prelucra plastic(nu se poate lamina sau forja)si nu se poate suda.
Fontele turnate in piese mai sunt numite si fonte de a doua topire si se obtin din fonte
brute ,prin retopirea in cuptoare speciale (cubilouri)in scopul inlaturarii impuritatilor si a
obtinerii anumitor compozitii.Ele pot fi :fonte cenusii,fonte nodulare si fonte maleabile.
*fontele cenusii(simbol Fc,urmat de cifra care ii indica rezistenta minima de rupere la
tractiune,in daN/cm2) se toarna foarte bine si se prelucreaza prin aschiere,fiind ieftine.

**fontele nodulare (simbol Fgn-fonta cu grafit nodular)se obtin prin adaugarea de

magneziu in baia de fonta .Prezinta proprietati mecanice la fel de bune ca otelul si se toarna la fel
de bine ca fonta cenusie.
***fontele maleabile(simbol Fm)se obtin printr-un tratament termic special (de
maleabilizare)se poate prelucra bine prin aschiere ,are proprietati mecanice appropriate de ale
otelului.

2.OTELURI
Oelul este un aliaj ce conine ca elemente principale fierul i carbonul, avnd un coninut de
carbon sub 2,11 %. Aliajele fier-carbon cu mai mult de 2,11% carbon se numesc fonte. Oelurile
sunt materialele cu cea mai larg utilizare n industrie. Proprietile lor pot s varieze n limite
foarte largi n funcie de coninutul de carbon i de alte elemente de aliere.
n funcie de coninutul n elemente de aliere, oelurile se mpart n:

oeluri nealiate (numite i oeluri carbon), care conin ca elemente principale doar fierul
i carbonul

oeluri aliate, care pe lng fier i carbon conin i alte

elemente: nichel, crom, molibden, vanadiu etc.

n condiii de echilibru, cei mai importani constitueni ai oelurilor nealiate

sunt ferita, austenita, cementita i perlita.
Pentru a mbunti ct mai mult duritatea i rezistena oelurilor, acestea se supun de regul
unor tratamente termice cum ar fi clirea sau nitrurarea. Scopul final al unor asemenea
tratamente este de obicei obinerea martensitei.

Otelul se obtine din fonta si fier vechi (deseuri),prin topire si afinare( proces de oxidarea
a

elementelor

insotitoare

si

de

eliminarea

lor)

in

cuptoare

speciale:

Siemens-

Martin,convertizoare cu oxigen , cuptoare electrice, etc.

Otelul se toarna bine ,poate fi prelucrat prin deformare plastica laminare (in profiluri
laminate,rotund patrat , cornier :table ,tevi sarme groase), tragere(in sarme subtiri ), forjare (in
piese)-poate fi prelucrat prin aschiere ;otelul cu continut mic de carbon poate fi sudat.

Proprietatile mecanice ale otelului sunt superioare celor ale fontei si ale majoritatii
metalelor si aliajelor utilizate in tehnica .Aceasta este cauza pentru care majoritatea fontei nu este
transformata in piese ,ci constituie materia prima din care se obtine otelul.
Dupa compozitia chimica se deosebesc:oteluri-carbon si oteluri aliate
a)Oteluri-carbon
Otelurile-carbon sunt otelurile care,in afara de fier,carbon si elemente insotitoare(mangan
,siliciu ,sulf , fosfor),mai contine si alte elemente insotitoare (introduse in mod voit).
In functie de destinatie ,se deosebesc:
~oteluri-carbon pentru constructii;
*oteluri-carbon obisnuite
*oteluri-carbon de calitate
~oteluri-carbon pentru scule;
Otelurile carbon obisnuite pentru constructii(simbol OL 00..OL 70) sunt produse
folosite in mod curent fara tratament chimic,la constructii metalice(sarme,nituri, table ,
suruburi ,cuie ,otel beton,balamale,etc.) si in constructia de masini,putand fi livrate cu garantarea
caracteristicilor mecanice si cu garantarea compozitiei chimice.
Otelurile carbon de calitate pentru constructii (simbol OLC 10OLC 60)sunt oteluri
elaborate mai ingrijit carora li se garanteaza atat caracteristicile chimice cat si compozitia
chimica.Se folosesc cu tratament termic sau termochimic in constructii de masini (pentru piesele
care lucreaza in conditii mecanice grele).
Otelurile-carbon pentru scule(simbol OSC 7OSC 13)sunt oteluri carbon superioare
carora li se garanteaza caracteristicile mecanice , compozitia chimica si structura . Sunt destinate
executarii sculelor de lacatuserie ,de tamplarie , a ferastraelor, a daltilor etc. (adica a sculelor
care prelucreaza metalele mai putine dure ,lemnul si materialele plastice etc.).
b)Oteluri aliate

Otelurile aliate sunt oteluri care,pe langa fier,carbon si elementele insotitoare,contin si

elemente introduse in mod voit(crom ,nichel, wolfram) pentru a le conferi anumite proprietati.
Ele sunt destinate:
~constructiilor cu solicitari mecanice mari;
~sculelor si uneltelor care prelucreaza metale si aliaje dure;
~unor utilizari speciale (fabricarii :arcurilor ,rulmentilor , pieselor rezistente la temperaturi
inalte, la uzura, la coroziune, etc)
Dintre otelurile aliate cele mai importante sunt :
~otelurile cu crom(pana la 5%)care sunt inoxidabile si foarte rezistente la tractiune;
~otelurile cu nichel (pana la 36%Ni)care sunt foarte rezistente la coroziune , la tractiune ,au
coeficient de dilatatie foarte mic si rezistenta electrica foarte mare;
~otelurile cu wolfram(oteluri rapide )care sunt destinate executarii pieselor de aschiere rapida.