 Endooral: buze, obraz, planșeu, palat, limbă etc

 Exooral: tegumentar

 Cele cu punct de plecare subperiostal sau osos

pot să producă rezorbție osoasă
Tumori benigne = proces de creștere tisulară dismorfică
ireversibil, cu potenția de creștere autonomă teoretic
nelimitată.

Hiperplazie = proces de proliferare tisulară bine diferențită,

autolimitantă și fără capacitate de creștere autonomă /
ceștere excesivă a unui țeut datorită înmulțirii celulelor

Hipertrofie = proces de creștere tisulară prin creștere

volumetrică a celulelor

Epulis = excrescență cu aspect tumoral de la nivelul

părților moi ale reboirdului alveolar (terment generic) /
tumoră inflamatorie a mucoasei gingivale (def dicționar)
 ! NU dau metastaze în limfonoduli sau în alte
organe
 Debut lent, asimptomatic
 Dimensiuni mici
 În general bine delimitate
 Radio rezistente
 Nu periclitează viața bolnavului
❑ Hiperplazii și hipertrofii reactive
➢ Epulis like
• Hiperplazia fibroasă inflamatorie
• Granulomul piogen
• Fibromul osifiant periferic
• Granulomul periferic cu celule gigante
• Granulomul congenital
➢ Musculare
• Hipertrofia maseterină benignă
• Miozita osifiantă
❑ Tumori benigne epiteliale propriu·zise
• Papilomul
➢ Tumori benigne ale glandelor salivare mici
• Adenomul pleomorf, etc.
➢ Leziuni pigmentare ale mucoasei şi tegumentului
• Macula melanică orală
• Nevul melanocitic dobândit şi variantele sale
➢ Tumori ale anexelor pielii
• Tumori ale foliculului pilos, glandelor sudoripare, sebacee
 Tumori benigne mezenchimale
➢ Tumori predominant fjbroase
• Fibromul
• Fibromatoza gingivală
➢ Tumori ale ţesutului adipos
• lipomul
• Lipomatoza cervico-facială (Sindromul Madelung)
➢ Tumori ale structurilor nervoase
·Scwhannomul
• Tumora cu celule granulare
• Neurofibromul solitar
• Neurofibromatoza
• Paragangliomul
➢ Tumori ale tesutului muscular
• Rabdomiomul
• Leiomiomul
➢ Tumori vasculare şi limfatice
• Hemangiomul
• Malformatii vasculare
• Angiomatoza encefalo-trigeminală (sindromul Sturge-Weber)
• Limfangiomul
• Hemangiopericitomul
➢ Coriostoame osoase si carti/aginoase
• Osteomul şi condromul părtilor moi
Definiție: reacție inflamatorie / proliferare fibroasă a
mucoasei orale datorată unor iritații mecanice

Etiologie:
- traumatisme repetate: proteze mobile
neadaptate, dinți / resturi radiculare restante
- rezorbția osului maxilar
- țesut conjunctiv fibros
- epiteliu scuamos stratificat
- infiltrat limfoplasmocitar
- ulcerare
Frecvența:
- adulți – vârstnici
- femei
Localizare:
- sanț vestibular anterior maxilar/mandibular al crestei
edentate
- lingual la mandibulă – ocazional
Inspecție:
- pliu mucos unic/multiplu – “carte deschisă”
- roz albicios
- semne de inflamație
- ulcerație la baza pliului ≈ tumora

Palpare: fermă
 Îndepărtarea factor cauzal

 Excizie
 Definiție: leziune hipertrofică cauzată de
microtraume (ocluzale, masticatorii, etc) în prezența
unei flore patogene nespecifice, cu virulență scăzută
 Etiologia infecțioasă este discutabilă actualmente, în
principal este vorba despre o leziune hiperplazică
 localizare caracteristică – pe gingie
 alte localizări: limbă, palat, buza inferioară,
mucoasă jugală
 consistenţă moale
 mărime: câţiva mm până la 1-3 cm
 are o creştere rapidă, apoi staţionează
 aspect: reliefate, eritematoase, pediculate sau sesile, cu
suprafaţa netedă, granulată sau ulcerată
 infecţia este secundară, cauzată de flora saprofită
nespecifică, cu virulenţă scăzută
 din cauza infectării poate să apară adenopatia satelită,
ceea ce poate duce la confuzii cu tumori maligne
 asemănător cu ţesutul de granulaţie, dar de
dimensiuni mai reduse
 ţesutul de acoperire este subţire, atrofic sau
hiperplazic
 caracteristic: bogăţia de endotelii vasculare
 în cazul prezenţei ulceraţiei apar PMN,
limfocite, celule plasmatice
 Excizie până în țesut sănător
 Igienizarea dinților vecini, nu se extrag dinții
vecini
 Etiologie
- dezechilibru hormonal

- deficiențe nutriționale

- igiena orală deficitară

 Anatomie patologică
- apare în luna a 3-a / mai târziu
- crește până în mom. nașterii → regresează
- se decolorează la compresiune
- roșie purpurie
- sângerează spontan /masticație

- extirpare chirurgicală
! Se poate transforma malign
 proliferare pseudotumorală a ţesutului
nonosteoblastic ce se dezvoltă în jurul
dinţilor

 origine exactă necunoscută, se datorează

granulării aberante a ţesuturilor din periost
şi ligamentul periodontal sub influenţa
unor traume locale, iritaţii dentare şi
infecţii cronice
 apare în ţesutul interdentar, anterior de molari
 aspect: pediculată sau sesilă, roşie purpurie,
uneori prezintă ulceraţii, 0,5-3,5 cm
 poate să apară şi la edentaţi: ovoidă sau fusiformă
 uneori este implicat şi osul subiacent
 Anatomie patologică:
 masă necapsulată de ţesut conjunctiv reticulat sau
fibrilar
 celulele gigante seamănă cu osteoclastele
 aspecte caracteristice: focare hemoragice cu
pigment de hemosiderină, infiltrat inflamator,
ţesut osos nou format
 Radiologie:
distrucţia procesului alveolar („os ciupit”) sau a septului
interdentar
 extirpare chirugicală în totalitate, chiuretaj riguros
 baza tumorii electrocauterizată
 dacă se poate se păstrează dinţii adiacenţi
 la excizii întinse plaga se protejează cu meşă
iodoformată
 patogenie:
 tumoră benignă, origine pe suprafaţa epiteliului oral
 fibropapilom când există şi ţesut fibros
 apare ca răspuns inflamator la iritaţii mecanice sau
bacteriene
 Cavitate orală: limbă, buze,
mucoasă jugală, gingie, palat
dur și moale

 Piele – Veruca vulgaris

 ax conjuctivo-vascular cu prelungiri
digitiforme, învelit de epiteliul scuamos
stratificat
 dimensiuni: câţiva mm până la 4-5 cm
 aspect: verucos, conopidiform, creştere exofitică,
prelungiri digitiforme, bine circumscris, pediculat,
suprafaţa este albicioasă şi reliefată sau cu un strat
keratinizat.
 consistenţă: moale sau dură (cu ţesut fibros)
 Consistență:
- moale - “-” țesut fibros
- dură - “+” țesut fibros
- fermă - cheratinizat
 veruca vulgaris
 este o formă comună, analogă papilomului,
localizată la piele
 cauza: papilomavirusul
 sindromul facial dermal hipoplazic
 papilom solitar
 hamartomul multiplu
 leziuni papilomatoase cu localizări variate în
cavitatea orală
 afecţiune autosomal dominantă
 leziuni papilomatoase faciale şi
orale asociate cu anomalii
tiroidiene, ale musculaturii
scheletului, tractului
gastrointestinal.
 este un marker tumoral al
cancerului mamar
 patogenie:
 cea mai frecventă tumoră a cavităţii orale
 provine din ţesutul conjunctiv submucos sau din
periostul alveolar
 anatomie patologică:
 mănunchiuri de fibre de colagen ce formează o
reţea în care sunt fibroblaste şi fibrocite
 localizare variată, cel mai frecvent gingia, apoi
limba, buzele, palatul
 mărime: 0,5cm până la 4-5cm
 aspect: reliefată, normal colorată, netedă, sesilă,
uneori pediculată, rar prezintă ulceraţii
superficiale
 consistenţă variabilă: fermă şi rezilientă sau
moale şi spongioasă, de unde şi denumirea de
„fibrom dur şi fibrom moale”
 creştere masivă a gingiei, transmisă
autosomal dominant
 asociere cu alte anomalii: nas mărit, urechi
decolate şi elongate, splenomegalie, anomalii
osoase
 este o afecţiune rară
 creştere densă, difuză, netedă sau nodulară a
gingiei care ajunge să acopere dinţii în
totalitate(cu tulburări ale masticaţiei),
nedureroasă
 aspect: roz pal
 debut: în timpul erupţiei incisivilor permanenţi,
dar se citează cazuri apărute la naştere
 medicaţia anticonvulsivantă (difenilhidantoină)
folosită în medicaţia epilepsiei
 igiena orală necorespunzătoare
 clinică:
 creştere lentă, nedureroasă a gingiei sub tratament cu
hidantoină
 sunt prinse pe rând papilele interdentare, ţesutul
gingival este dens, neregulat
 s-au observat regresii la întreruperea tratamentului
 excizia chirurgicală a ţesutului gingival în exces
 uneori se reface
 s-a observat că extracţia unui singur dinte
poate produce regresia până aproape la
normal, recidiva putând fi prevenită
 pentru cea hidantoinică se ajustează
tratamentul cauzal
 patogenie:
 ţesutul adipos învecinat
 anatomie patologică:
 celule grăsoase cu aspect normal
 creştere lentă, apare mai rar în sfera maxilo-
facială: ţesut subcutanat, limbă, planşeu, gingie
 aspect: sferică sau lobulată, nedureroasă, sesilă,
moale la palpare, bine delimitată, galbenă,
dimensiuni până la 5-6cm
 varietate rară, benignă
 solitară sau multiplă
 localizată la torace, axilă, gât, fese(sindrom
Madelung)
 recidivează neîndepărtată în totalitate
 Excizie
 Hemangiomul = tumoră benignă constituită
din vase de neoformație, apar prin proliferare
celulară după naștere și prezintă o involuție
până la vârsta de 5 - 10 ani

 Malformațiile vasculare = nu prezintă structuri

proliferative, au aspct similar cu al vaselor
mature
 3 tipuri:
 Forma cutanată (formațiune reliefată,
neregulată, roșie)
 Forma subcutanată (zona difuz deformată,
caldă, acoperită de tegument normal
/albastru-violaceu)
 Forma mixtă
  Creștere în volum (primele zile/săptamani—6-8
luni)
 Stagnare (pânâ la 18 luni)
 Involutie progresivă – dispariția completă (până
la 6 ani)
 expectativă (abținere de la investigații sau tratament)
 Tip capilar:
 la naștere, macule eritematoase ( tegumente și
mucoase)
 localizare: periorbitar, glabelar
 pun doar probleme estetice (pt. ca nu regresează
spontan, nu își modifică forma, nu are tendința de
regresie)
 asociate cu un hemangiom intracranian =
sindromul Sturge-Weber
 Tumefacții moi, depresibile, reci
 acoperite de tegumente normale/albăstrui (cresc în
volum: în poziție declivă, la efort, la plâns)
 Deformări zoșii-rozaceu
 Dimensiuni varabile
 Pot duce la insuficiențe cardiace (fură sânge)
 CT
 RMN (extinderea malformației)
 examenul Doppler (debitul arterial)
 arteriografia (aportul arterial și
valoarea șunturilor) – confirmă
diagnosticul
 Corticoterapia
 Scleroterapia
 Embolizări
 Ligatură în saltea
 Terapia cu laser