Sunteți pe pagina 1din 27

Conf. Dr. Habil.

Mihai Juncar
 Neoplazie malignă marcată printr-o creștere
necontrolată a celulelor cu invazia țesuturilor
sănătoase local sau la distanță
 Invazie = tendința de răspândire în țesuturi
(infecții sau clone celulare)
 Invaziv = caracter de diseminare și creștere în
țesuturile sănătoase
 Tumoră sincronă = tumoră apărută concomitent cu
o altă tumoră dar care este diferit histologic și ca
localizare
 Tumoră metacronă = tumoră apărută ulterior cu
localizare diferită
 Tutunul și alcoolul (concentrat)
➢ Tutunul = agent mutagen
➢ Alcoolul = scade eficiența mecanismelor de
reparare a ADN
➢ Susceptibilitatea individuală (ex
imunosupresia)
 Absența igienei orale: factori care produc
alterare celulară
 Agenții industriali: poluanți eliminați prin
salivă
 Agenții virali (Herpes, HPV, HIV)
➢ Displazii veruci care pot să fie teren propice
➢ Imunosupresia => evoluție accelerată a
tumorilor epiteliale (cc spinocelular)
 Tratamente antitumorale
➢ Chirurgical
➢ Chimioterapia
➢ Radioterapia
 Vâstă, ereditate, alimentație, anemii
 Modificări genotipice
 Este necesară o cascadă de modificări
 Există un control genetic: protooncogene și
gene supresoare
 Alterarea activității acestora
 Modificarea mecanismelor imune
 Protooncogene = gene responsabile de
multiplicarea celulară
 Acțiune factori carcinogeni => oncogene
 Oncogenele nu mai sunt limitate ca acțiune
 Produc semnale umorale care modifică
activitatea celulelor din jur prin feed-back
pozitiv
 Gene supresor = gene cu rolul de a inhiba și
limita diviziunea celulară
 Factori carcinogenetici => gene supresor =>
mutații => oncogene majore
 Nu mai inhibă diviziunea celulară
 Stimulează proliferarea
 Diviziune incontrolabilă a celulelor maligne
 Liza și înlocuirea țesuturilor sănătoase
 Proces malign diferă de benign prin faptul că
se produce o diminuare a adezivității
intracelulare cu înlocuirea celulelor normale
(malign), nu împingerea lor de către tumoră
(benign)
 Fibrele de elastină și cartilajul au cea mai mare
rezistență la acțiunea celulelor maligne
 Metastaza = tumori apărute la distanță față de
tumora primară, dar cu origine în tumora
primară
 Datorită invaziei vaselor de sânge sau limfatice
de către clonele tumorale
 Calea limfatică este cea mai frecventă pentru cc
oral
 Creștere tumoră => contact cu vasul => invadare
=> embolizare (continuă/discontinuă)
 Organ de prim pasaj = primul organ străbătut
de clone la care drenajul se face la nivel capilar
(doar pentru calea hematogenă)
 Extravazarea: atașare clone de celule
endoteliale => retracție celulară => atașare de
membrana bazală => liza membranei bazale =>
invazie țesut perivascular
 Buze
 Margine laterală a limbii
 Fața ventrală a limbii
 Planșeul oral
 Vălul palatin
 Pilierii amigdalieni anteriori
 Plica gloso-epiglotică
 Comisura intermaxilară
 Importanț deosebită (tumori tratate în stadiu I
au șansa de vindecare de peste 90%)
 Medicul dentist are responsabilitate morală și
legală
 Anamneză
 Examenul clinic
 Colorație
 Citologie
 Biopsie
 Examen clinic deosebit de important,
manifestările subiective apar doar în faze
avansate
 Evaluare zone cu risc oncologic
 Palparea eventualelor modificări de consistenă
a structurilor tisulare
 Eventuale acuze subiectve sugestive
 Pareze/paralizii
 Parestezii/anestezii
 Disfagii
 Odinofații
 Glosodinii
 Limitarea mișcărilor mandibulare
 Sângerări spontane endosinusale
 Constricții mandibulă
 Albastru de toluidină => fixare pe acizii
nucleici
 Soluția de iod => fixare pe epiteliu normal nu
pe cel displazic
 Poate decela tumora înainte de a fi manifestă
clinic
 Indicate:

➢ Loc biopsie

➢ Evidențiere lezini dificil

de decelat
 Evaluare microscopică a celulelor raclete de pe
zona suspectă
 Evaluează raportul între componenetele
celulare
 Limitări de diagnortic datorită caracterului
superficial
 Prezintă 5 grade: 1. Celule normale, 2. Citologie
atipică fără semne de malignizare, 3. Citologie
sugestvă dar neconcludentă, 4. Citologie netă
în favoare malignității, 5 Citologie concludentă
semnelor maligne
 Cel mai relevant examen
 Confirmă/infirmă diagnosticul (singurul
diagnostic de certitudine)
 Excizională
 Incizională
 Ulcerație
 Vegetantă
 Nodulară
 Cea mai frecventă
 Asimptomatică
 Similară inițial cu o ulceraie comună
 Evoluție spre infiltrare
 Debut proliferativ
 Pedicul/sesil
 Tinde să infiltreze în profunzime
 Evoluție lentă
 Specifică pentru tumorile cu debut profund
 Semnalată indirect
 Dificil de decelat
 Ulcero-distructivă
 Ulcero-vegetantă
 Infiltrativ difuză
 Cea mai frecvent întâlnită
 Margini: reliefate, rulate
interior, fața internă
anfractuoasă
 Baza mult mai largă decât
ulcerația
 Interior depozit de fibrină,
zone necroză
 Fetiditate crescută
 Proliferarea tumorii în zona
de ulcerație
 Aspect conopidiform
 Caractere simlare cu cea
ulcerativă
 Evoluție profundă
 Se poate ulcera

S-ar putea să vă placă și