Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Mihai Juncar
Neoplazie malignă marcată printr-o creștere
necontrolată a celulelor cu invazia țesuturilor
sănătoase local sau la distanță
Invazie = tendința de răspândire în țesuturi
(infecții sau clone celulare)
Invaziv = caracter de diseminare și creștere în
țesuturile sănătoase
Tumoră sincronă = tumoră apărută concomitent cu
o altă tumoră dar care este diferit histologic și ca
localizare
Tumoră metacronă = tumoră apărută ulterior cu
localizare diferită
Tutunul și alcoolul (concentrat)
➢ Tutunul = agent mutagen
➢ Alcoolul = scade eficiența mecanismelor de
reparare a ADN
➢ Susceptibilitatea individuală (ex
imunosupresia)
Absența igienei orale: factori care produc
alterare celulară
Agenții industriali: poluanți eliminați prin
salivă
Agenții virali (Herpes, HPV, HIV)
➢ Displazii veruci care pot să fie teren propice
➢ Imunosupresia => evoluție accelerată a
tumorilor epiteliale (cc spinocelular)
Tratamente antitumorale
➢ Chirurgical
➢ Chimioterapia
➢ Radioterapia
Vâstă, ereditate, alimentație, anemii
Modificări genotipice
Este necesară o cascadă de modificări
Există un control genetic: protooncogene și
gene supresoare
Alterarea activității acestora
Modificarea mecanismelor imune
Protooncogene = gene responsabile de
multiplicarea celulară
Acțiune factori carcinogeni => oncogene
Oncogenele nu mai sunt limitate ca acțiune
Produc semnale umorale care modifică
activitatea celulelor din jur prin feed-back
pozitiv
Gene supresor = gene cu rolul de a inhiba și
limita diviziunea celulară
Factori carcinogenetici => gene supresor =>
mutații => oncogene majore
Nu mai inhibă diviziunea celulară
Stimulează proliferarea
Diviziune incontrolabilă a celulelor maligne
Liza și înlocuirea țesuturilor sănătoase
Proces malign diferă de benign prin faptul că
se produce o diminuare a adezivității
intracelulare cu înlocuirea celulelor normale
(malign), nu împingerea lor de către tumoră
(benign)
Fibrele de elastină și cartilajul au cea mai mare
rezistență la acțiunea celulelor maligne
Metastaza = tumori apărute la distanță față de
tumora primară, dar cu origine în tumora
primară
Datorită invaziei vaselor de sânge sau limfatice
de către clonele tumorale
Calea limfatică este cea mai frecventă pentru cc
oral
Creștere tumoră => contact cu vasul => invadare
=> embolizare (continuă/discontinuă)
Organ de prim pasaj = primul organ străbătut
de clone la care drenajul se face la nivel capilar
(doar pentru calea hematogenă)
Extravazarea: atașare clone de celule
endoteliale => retracție celulară => atașare de
membrana bazală => liza membranei bazale =>
invazie țesut perivascular
Buze
Margine laterală a limbii
Fața ventrală a limbii
Planșeul oral
Vălul palatin
Pilierii amigdalieni anteriori
Plica gloso-epiglotică
Comisura intermaxilară
Importanț deosebită (tumori tratate în stadiu I
au șansa de vindecare de peste 90%)
Medicul dentist are responsabilitate morală și
legală
Anamneză
Examenul clinic
Colorație
Citologie
Biopsie
Examen clinic deosebit de important,
manifestările subiective apar doar în faze
avansate
Evaluare zone cu risc oncologic
Palparea eventualelor modificări de consistenă
a structurilor tisulare
Eventuale acuze subiectve sugestive
Pareze/paralizii
Parestezii/anestezii
Disfagii
Odinofații
Glosodinii
Limitarea mișcărilor mandibulare
Sângerări spontane endosinusale
Constricții mandibulă
Albastru de toluidină => fixare pe acizii
nucleici
Soluția de iod => fixare pe epiteliu normal nu
pe cel displazic
Poate decela tumora înainte de a fi manifestă
clinic
Indicate:
➢ Loc biopsie
de decelat
Evaluare microscopică a celulelor raclete de pe
zona suspectă
Evaluează raportul între componenetele
celulare
Limitări de diagnortic datorită caracterului
superficial
Prezintă 5 grade: 1. Celule normale, 2. Citologie
atipică fără semne de malignizare, 3. Citologie
sugestvă dar neconcludentă, 4. Citologie netă
în favoare malignității, 5 Citologie concludentă
semnelor maligne
Cel mai relevant examen
Confirmă/infirmă diagnosticul (singurul
diagnostic de certitudine)
Excizională
Incizională
Ulcerație
Vegetantă
Nodulară
Cea mai frecventă
Asimptomatică
Similară inițial cu o ulceraie comună
Evoluție spre infiltrare
Debut proliferativ
Pedicul/sesil
Tinde să infiltreze în profunzime
Evoluție lentă
Specifică pentru tumorile cu debut profund
Semnalată indirect
Dificil de decelat
Ulcero-distructivă
Ulcero-vegetantă
Infiltrativ difuză
Cea mai frecvent întâlnită
Margini: reliefate, rulate
interior, fața internă
anfractuoasă
Baza mult mai largă decât
ulcerația
Interior depozit de fibrină,
zone necroză
Fetiditate crescută
Proliferarea tumorii în zona
de ulcerație
Aspect conopidiform
Caractere simlare cu cea
ulcerativă
Evoluție profundă
Se poate ulcera