UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

”NICOLAE TESTEMIȚANU”

Departamentul Medicină Preventivă,

Disciplina de igienă

Șef de Disciplină,
dr. hab. șt. med.,
profesor
universitar, Ion
BAHNAREL

Referat

”Factorii de risc pentru dezvoltarea

Cancerului maxilo-facial. Metodele de
prifilaxie ale cancerului”
Elaborat: Darii Nina
Facultatea: Stomatologie, grupa S2208

Controlat: Aliona SERBULENCO,

Doctor în științe medicale,
Conferențiar universitar
NOTA:

CHIȘINĂU, 2023

1
 Cuprins:
-Conceptul de ,,tumoare malignă,,.............................3
-Caracteristica tumorilor maligne..............................3
-Biologia procesului tumoral malign în teritoriul oro-
maxilo-facial..............................................................4
-Metastazarea loco-regională a tumorilor maligne oro-
maxilo-faciale............................................................6
-Factorii de risc în apariția tumorilor maligne
oro-maxilo-faciale.....................................................7
-Investigațiile paraclinice necesare pentru stabilirea
diagnosticului..........................................................10
-Prognosticul tumorilor maligne oro-maxilo-
faciale......................................................................11
-Metodele de profilaxie a cancerului oro-maxilo-
facial........................................................................12
 Profilaxia primară,
 Profilaxia secundară;
-Bibliografie............................................................14

2
 Tumorile maligne reprezintă o clasă heterogenă de afecțiuni, caracterizate
prin diviziunea necontrolată a celulelor și abilitatea acestora de a invada din
aproape în aproape țesuturi de vecinătate și de a metastaza pe cale limfatică
sau hematogenă, loco-regional sau la distanță, în alte țesuturi sau organe.

În general, tumorile maligne oro-maxilo-faciale se caracterizează prin:

1. Creșterea tumorală de tip infiltrativ-distructiv cu invazie locală;
2. Diseminarea metastatică loco-regională și la distanță, cu formare
a metastazelor cervicale sau în organe, la distanță;
(Acestea sunt de altfel diferențele fundamentale față de tumorile benigne)

Invazie • Creștere tumorală de tip

locală infiltrativ-distructiv

Metastaze
loco- • Diseminare limfatică (rar
regionale hematogenă)

Metastaze • Diseminare limfatică sau

la distanță hematogenă

Figura.1. Topografia invaziei și metastazării tumorilor maligne oro-maxilo-

faciale.

BIOLOGIA PROCESULI TUMORAL MALIGN ÎN TERITORIUL

ORO-MAXILO-FACIAL

Modificări ultrastructurale:
-Tumorile maligne apar ca rezultat al alterării diviziunii celulare, asociate cu

3
 modificări în interacțiunile dintre celule și mediul înconjurător, dând naștere la
invazii de vecinătate și metastaze;

-Boala malignă nu se transmite ereditar, iar modificările genomice sunt induse de

agenți fizici, chimici și virali;
-Pentru transformarea malignă, sunt necesare între 3 și 7 evenimente
ultrastructurale independente – cele mai multe fiind necesare pentru apariția
carcinoamelor și cele mai puține în cazul leucemiei;
-Proliferarea, creșterea tumorală este reglată prin mecanisme pozitive sau negative
declanșate de anumite semnale genetice.

Mecanisme pozitive: protooncogene și oncogene:

Protooncogenele se definesc ca fiind genele prezente la nivelul
celulelor normale, care codifică proteine cu rol în stimularea diviziunii și
diferențierii celulare.
- Sub acțiunea factorilor carcinogeni asupra unor protooncogene
susceptibile, acestea se ,,activează,, , transformându-se în oncogene.
Oncogenele induc o proliferare celulară excesivă haotică, necontrolată.
-Ele codifică o serie de proteine cu rol major în transducția semnalului
pentru diviziune celulară de la nivelul membranei către nucleu.

Mecanisme negative: antioncogene (genele oncosupresoare):

Mecanismele negative se exercită prin antioncogene, care, în celulele normale,
au capacitatea de supresie a diviziunii celulare normale.
-Cea mai reprezentativă antioncogenă este p53, situată pe cromozomul 17, care
codifică proteina p53.
Figura.2. Proces tumoral
Modificări tisulare
Procesul neoplazic este unic și
continuu, începe de la nivelul
epiteliului ca o dispazie ușoară și
progresează spre displazie de grad tot
mai sever, până când în final este
depășită membrana bazală. În acest
moment prin definiție se aplică
termenul de malign.
După ruperea membranei bazale de către un proces tumoral malign, se trece de
la tumoră în situ la tumora invazivă, care va parcurge și va coloniza țesutul
conjunctiv subiacent (invazie locală) și va interesa și structurile vasculare sau
limfatice de la acest nivel, apărând astfel și potențialul metastatic.

Invazia locală
Adeziunea celulelor normale se face cu ajutorul desmozomilor, joncțiunilor
strânse și joncțiunilor largi (,,gap,,). Există mai multe mecanisme de adeziune
4
celulară: adeziunea homotipică, adeziune heterotipică, adeziunea celulă-matrice
extracelulară.
În țesuturile tumorale maligne de la nivelul mucoasei orale, sunt caracteristice
dezechilibrele adeziunilor homotipice și heterotipice, dar și redistribuția
neuniformă a integrinelor implicate în adeziunea membranară bazală.

Figura.3. Topografia invaziei și metastazării

tumorilor maligne oro-maxilo-faciale.

Diviziune și creștere clonală

Adeziune de membrană bazală și invazia ei

Trecerea prin matricea extracelulară a stromei subiacente

Clonizarea în structurile adiacente

Invazie locală Intravazare

Metastazare

5
 Metastazare
Metastazele sunt tumori formate din complexe celulare detașate din
tumora primară, cu structură histologică asemănătoare și diseminare pe cale
limfatică sau hematogenă în ganglionii loco-regionali sau la distanță în țesuturi și
organe. Metastazarea loco-regională a tumorilor maligne oro-maxilo-faciale apare
în majoritatea situaţiilor prin diseminare limfatică, de-a lungul căilor de drenaj
limfatic ale regiunii cervico-faciale, dar se descriu şi metastaze ganglionare
cervicale pe cale hematogenă (în cazul elanoamelor).
(Marx RE, Stern O: Oral and maxillofacial pathology. Quintessence, Chicago.
2013)

Transportul clonelor tumorale se poate realiza în două moduri, cu mecanisme

diferite:
• embolizare continuă (permeaţie) - celulele tumorale sunt transportate în
formă solitară;
• embolizare discontinuă - mai multe celule tumorale sunt agregate în embolie,
legate de limfocite şi plachete sanguine (doar pentru metastazele hematogene)
care aderă de suprafaţa embolului.

Figura.4.Tipuri de embolizare.

FACTORII DE RISC ÎN APARIȚIA TUMORILOR

MALIGNE ORO-MAXILO-FACIALE

Locali:
o Tutunul (fumatul; ,,mestecatul,, tutunului);
o Fumatul pasiv;
o Alcoolul
(Alcoolul își exercită efectele carcinogene atât la nivel local, cât și indirect,
pe cale sistemică);
6
 N.B. Fumatul și consumul cronic de alcool își potențează reciproc efectele,
nefiind vorba doar de un risc cumulativ.
o Factori dentari
(Sepsis-ul dentar, igiena orală deficitară, microiritațiile cronice asupra
mucoasei orale produse de obturații, margini dentare anfractuoase sau lucrări
protetice incorect adaptate, par să constituie factori de risc în apariția
tumorilor maligne orale);
o Radiațiile solare
(Radiațiile UVC au cel mai mare risc de transformare malignă, dar acestea
sunt filtrate practic în totalitate de stratul de ozon);
o Agenti infecţioşi ,,Candida albicans,,
( Candidoza orală se asociază adeseori pe fondul de ,,leucoplazie pătată",
forma anatomo-clinică premalignă. Se consideră că microorganismele din
specia Candida au potențialul de a cataliza producerea agenţilor carcinogeni
din precursorii lor chimici, contribuind astfel la inducerea unor modificări
displazice la nivelul mucoasei orale prin eliberarea de nitrozamine
endogene. S-a demonstrat că nitrozaminele produse de speciile de candida
constituie un factor de risc major în transformarea malignă a mucoasei
orale);
o Virusul papiloma uman
(Este binecunoscut riscul indus de infecţia HPV în apariţia cancerelor de col
uterin şi se pare că există o corelaţie similară şi în cazul mucoasei orale, dar
se pare că este necesară asocierea infecției HPV cu alţi factori de risc);
o Virusul herpes simplex;
o Leziuni cu potențial de malignizare.

Factori generali:
 Vârsta
Având în vedere prevalenţa neoplaziei la persoanele peste 45-50 de ani, se poate
considera că vârsta constituie un factor de risc pentru tumorile maligne orale.
Riscul de apariţie a acestor tumori este mai crescut la acest grup de vârstă, având în
vedere pe de o parte înaintarea în vârstă, care se asociază cu procesul fiziologic de
"uzură a ţesuturilor" şi cu scăderea progresivă a imunității, iar pe de altă parte
expunerea de mai lungă durată la ceilalţi factori de risc. Din păcate se constată în
prezent scăderea alarmantă a limitei inferioare a vârstei de apariţie a tumorilor
maligne în general);
 Factori nutriționali
Deficitul cronic de fier şi avitaminozele A, induc modificări ale structurii şi
funcţiilor epiteliului mucoasei orale. Deficitul cronic de fier se asociază cu un
epiteliu subțire, de tip atrofie şi vulnerabil la acţiunea factorilor carcinogeni. De
altfel, leziunile orale din disfagia sideropenică sunt considerate leziuni cu potenţial
de malignizare.
Deficitul vitaminic din cadrul complexului B este implicat în apariția

7
modificărilor degenerative ale mucoasei orale, efect ce creşte susceptibilitatea
epitetiului la acțiunea locală a factorilor carcinogeni;
 Deficitul imunitar
Imunodepresia HIV. Studiile statistice indică o frecvenţă crescută de apariţie a
tumorilor maligne la pacienţi seropozitivi HIV. Pacienţii cu SIDA au o tendinţă
accentuată în dezvoltarea limfoamelor non-hodgkiniene şi a sarcoamelor Kaposi.
Imunosupresia medicamentoasă. Pacienţii imunosupresaţi cronic în contextul
transplantelor de organe au un risc de 20-50 de ori mai mare de dezvoltare a unei
tumori maligne. Se pare că forma cea mai frecventă la aceşti pacienţi este limfomul
(risc crescut de 35 de ori), urmat de carcinoame (risc crescut de 4 ori).

 Alți factori de risc:

Există o multitudine de factori de risc în ceea ce priveşte apariţia patologiei
maligne în general. Dintre aceştia, considerăm ca sunt mai importanţi în contextul
tumorilor maligne oro-maxilo-facile:
• expunerea la radiaţii ionizante (în special pentru tumorile maligne ale oaselor
maxilare); totodată trebuie avut în vedere faptul că radioterapia constituie un
factor de risc pentru apariţia unei tumori secunde metacrone;
• expunerea la substanțe carcinogene (nichel, crom, asbest, arsenic,
formaldehida etc.).
(Pullon PA, Shafer WG, Elzay RP, Kerr DA, Corio Rl: Squamous odontogeni,
tumor. Report of six cases of a previously undescribed lesion. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol, ed.2013)
ANAMNEZA

Figura.5. Reprezentarea schematică a zonelor de maxim risc oncologic la nivelul

cavității orale.
8
 Semnele și simptomele care pot constitui motivele prezentării la medic ale unui
pacient cu o tumoare malignă oro-maxilo-facială pot fi:

Subiectiv:
 Algii persistente care nu se pot corela cu alte afecțiuni dento-paradontale
sau de altă natură;
 Odinofagie/disfagie persistentă;
 Senzaţie persistentă de corp străin în cavitatea orală sau orofaringe.

Obiectiv:
 Leziuni ale buze sau tegumentelor cervico-faciale, fără tendință de
vindecare;
 Deformări ale contururilor cervico-faciale;
 Leziuni ale mucoasei orale, fără tendința de vindecare;
 Deformări ale structuritor cavității orale;
 Imposibilitatea purtării protezetor (durere sau modificarea
câmpului protetic);
 hemoragii minore persistente fără cauză evidentă la nivelul cavității orale;
 epistaxis minor unilateral, repetat, fără o cauză aparentă;
 mobilitate dentară nejustificată de afecțiuni dento-paradontale;
 adenopatia cervicală.

Semne asociate:
 sialoree reflexă persistentă;
 halenă fetidă persistentă;
 tulburări funcţionale (de mobilitate a limbii, deglutiţie, fonație);
 tulburări de sensibilitate în teritoriul n.infraorbital sau n.mentonier;
 trismus - pentru localizările posterioare;
 pierdere în greutate.

Figura.6. Cancerul bucal.

9
 LEZIUNI CU POTENȚIAL DE MALIGIZARE

Leziunea Risc de maligizare

Fibroza submucoasă orală *****
Candidoza cronică hiperplazică ****
Leucoplazia omogenă **
Disfagia sideropenică **
Lichenul plan erozic *
Glosita sifilitică * (?)
Tabelul.1. Leziunile cu potențial de malignizare ale mucoasei orale și gradul de
risc.
(Popescu V (ed): Chirurgie buco-maxilo-facial.l. Editura didactică şi pedagogică.
Bucureşti, 2010)

Tabelul.2. Atitudinea față de formele de debut ale tumorilor maligne orale.

INVESTIGAȚII PARACLINICE

Există diferite metode complementare examenului clinic ce aduc date

importante privind confirmarea diagnosticului de prezumție stabilit pe criterii
clinice.
Investigațiile paraclinice curente în contextul tumorilor maligne oro-maxilo-
faciale sunt:
 Metode chirurgicale: biopsia, citologia exfoliativă;
 Metode de colorare vitală: colorația cu albastru de toluidină, acridină;
 Metode imagistice: radiografii, tomografia computerizată, rezonanța

10
 magnetică nucleară, metode ultrasonice, endoseopia triplă;
 Alte metode: f1ow-citometria, markeri tumorali.

Figura.6. Biopsia excizională

PROGNOSTICUL TUMORILOR MALIGNE ORO-MAXILO-

FACIALE

Prognosticul bolii maligne în teritoriul oro-maxilo-facial foloseşte ca indice rata

de supraviețuire la 5 ani. Aceasta este egală cu procentul de pacienți dintr-un lot
studiat, echivalenți statistic, care au supraviețuit un interval mai mare sau egal cu 5
ani de la diagnosticarea bolii. Se descrie şi o rată de supraviețuire asimptomatică la
5 ani, care semnifică procentul de pacienți dintr-un lot studiat.
(Burlibaşa C (ed): Chirurgie (Oro-maxilo-faciaă. Curs litigrafiat, Bucureşti, 2015)

Figura.7. Adenopatia cervicală

11
 METODELE DE PROFILAXIE A CANCERULUI ORO-
MAXILO-FACIAL
Profilaxia cancerului se bazează pe cunoaşterea factorilor etiologici ai bolii
neoplazice. După scopul urmărit şi momentul intervenţiei, acţiunile de
prevenire a cancerului se pot grupa în 3 acţiuni principale:
profilaxie primară;
profilaxie secundară;
profilaxie terţiară.

După datele din 1983 ale Societăţii Americane de Cancer se estimează că

aplicarea măsurilor de profilaxie conform cunoştinţelor actuale ar putea avea ca
rezultat o diminuare cu aproape două treimi a morbidităţii şi mortalităţii
oncologice.
Profilaxia primară
Urmăreşte identificarea şi controlul factorilor de mediu sau ai organismului
care influienţează apariţia cancerului şi include acţiunile pe care o colectivitate sau
un individ le pot întreprinde pentru a-i evita.
 Principalul factor etiologic al cancerului este tutunul, al cărui
totală eliminare ar avea ca rezultat o scădere importantă a
morbidităţii şi mortalităţii oncologice, în special pentru cancerele
pulmonare şi
pentru cancerele de cap şi gât. În prezent, în întreaga lume se
desfăşoară adevărate campanii împotriva fumatului, dar rezultatele, cu
puţine excepţii sunt modeste.
 Evitarea obezităţii: se cunoaşte că incidenţa cancerelor de col
uterin, vezica biliară ,rinichi, stomac, colon, sân este crescută la
persoanele obeze.
 Diminuarea consumului total de grăsimi: excesul de grăsimi
din alimentaţie.
 Consum mai mare în fibre alimentare: cereale, fructe, zarzavaturi;
 Evitarea ingerării de lichide fierbinţi.
 Consum zilnic de alimente bogate în vitamina A şi C.
Notă: Vitamina A scade riscul cancerelor pulmonare, laringiene, esofagiene;
 Includerea în alimentaţie de zarzavaturi din familia cruciferelor
(varză, conopidă), care reduc riscul cancerelor gastrointestinale şi
ale aparatului respirator;
 Consumul de alcool cu moderaţie. Cei care consumă excesiv
alcool, în special fumătorii, prezintă un risc crescut de apariţie a
cancerelor cavităţii bucale, laringelui, esofagului;
 Consum moderat de alimente pregătite sau conservate în fum,
sare, nitriţi;
12
  Efectuarea cu regularitate a exerciţiului fizic (exerciţiul fizic, prin
consumul de energie şi prin efectul imunomodulator, poate să aibă o
acţiune de profilaxie primară);
 Evitarea expunerilor la soare, în special între orele 10-15, când
intensitatea radiaţiei ultraviolete este maximă.

Profilaxia secundară
Constă în identificarea şi modificarea prin acţiuni adecvate a semnelor şi
simptomelor care cu mare probabilitate sugerează probabilitatea apariţiei unui
cancer invaziv.
 acţiunile de depistare şi urmărire a grupelor de risc crescut pentru
anumite localizări, chimioprofilaxia;
 Tratamentul precursorilor tumorali;
 Modificarea modului de viaţă la persoanele cu factori de risc.
Notă: Profilaxia secundară înseamnă măsuri de depistare a
leziunilor precanceroase, diagnosticul precoce la persoane
asimptomatice.
 Acţiunile de screening au fost iniţiate pentru mai multe localizări, dar
singurele cu adevărat eficace sunt cele pentru cancerul de col uterin,
sân, neconcludente pentru cele digestive, (cu excepţia cancerului gastric
în Japonia) cavitate bucală, vezică urinară, prostată şi fără valoare
pentru cancerul pulmonar.
(https://www.scribd.com/doc/154941782/PROFILAXIA-CANCERULUI)

13
 Bibliografia:
1. Alexandru Bucur, Jolio Acero, John Lowry. Compendiu de chirurgie oro-maxilo-
facială. Chișinău, 2014, 899pag;
2. Burlibaşa C (ed): Chirurgie (Oro-maxilo-faciaă. Curs litigrafiat,
Bucureşti, 2015);
3. Corneliu Burlibașa-Chirurgie Oro-maxilo-facială, redacție Chișinău- 2013;
4. Marx RE, Stern O: Oral and maxillofacial pathology. Quintessence,
Chicago. 2013;
5. Popescu V (ed): Chirurgie buco·maxilo·facial.l. Editura didactica şi
pedagogica. Bucureşti, 2010;
6. Pullon PA, Shafer WG, Elzay RP, Kerr DA, Corio Rl: Squamous odontogeni,
tumor. Report of six cases of a previously undescribed lesion. Oral Surg Oral Med
Oral Pathol, ed.2013;
7. https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/chirurgie-oro-maxilo-faciala-omf
8. https://www.scribd.com/doc/154941782/PROFILAXIA-CANCERULUI

14