TUMORILE

8.1. ETIOLOGIA ȘI PATOGENEZA TUMORILOR

factori cancerogeni sau carcinogeni80-90%
8.1.1. TEORIA CARCINOGENEZEI CHIMICE
Hidrocarburi aromatice policiclice, coloranţii azoici (anilina), aminele și amidele aromatice (naftilamina),
 Ţinta -ADN
 Substanţele cancerigene induc mutaţii
o genelor proto-oncogene
o cancer-supresoare
o genelor care reglează apoptoza

Exemple de cancerigeni chimici:

1) Agenţi alkilanţi, ciclofosfamid– imunodepresant în tratamentul cancerului
2) Hidrocarburile aromatice - fumul de ţigări-cancer pulmonar
3) Coloranţi azoici-anilina (industria cauciucului)->cancer de vezică urinară.
4) Aflfl atoxina B1, produsă de ciu perca Aspergillus flfl avus, provoacă cancer de ficat
5) Nitrozaminele și amidele -cancerului gastric
Alţi agenţi carcinogeni:
azbestul –cancerul pulmonar, mezoteliomul pleural
arsenicul –cancerul de piele
 estrogenii-cancerul de endometru,
8.1.2. TEORIA CARCINOGENEZEI FIZICE
ultravioletă solară-melanoame maligne
 cancerului pulmonary-minerii de la minele zăcămintelor radioactive;
 leucemi- supravieţuitorii exploziilor Hiroshima și Nagasaki;
vulnerabile celulele care în condiţii fiziologice proliferează intens-măduva hematopoietică, epiteliul GIT
efectul indirect al radicalilor liberi din apă și oxygen

8.1.3. TEORIA CARCINOGENEZEI VIROTICE

Virusurile oncogene pot conţine ADN sau ARN.
ADN
Virusul papilomului uman (HPV).
a) 90% de cancer de col uterin, celulele conţin virusurile HPV tip 16 sau 18;
b) verucile genitale (condiloamele acuminate)- HPV tip 6 și 11;
c) demonstrat integrarea genomului viral în ADN celulelor-gazdă.
Virusul Epstein-Barr grupul herpes-virusurilor
a) limfomul Burkitt
b) carcinomul nasofaringian
c) limfomul B-celular la pacienţii cu imunosupresie, în special în SIDA;
d) unele forme ale limfomului Hodgkin.
Virusurile hepatitei B și C-carcinomul hepatic

Dintre virusurile ARN

virusul limfomului T-celular uman (HTLV-1), asociat cu leucemia/limfomul-endemică în Japonia
Mecanismul acţiunii virusurilor blastomogene este complex
8.1.4. PROTO-ONCOGENELE ȘI ONCOGENELE CELULARE
Molecular- leziunile neletale ale aparatului genetic
 proto-oncogenele,
 genele cancer-supresoare
 genele care reglează apoptoza.
Formele active ale proto-oncogenelor=oncogene celulare
src (de la sarcom), + pefixul c- sau v-, în dependenţă de originea celulară sau virală (c-src, v-src).
Oncoproteine
 oncoproteine- omoloage ale factorilor de creștere (c-sis),
 oncoproteine - omoloage ale receptorilor factorilor de creștere (c-erbA, c-erbB)
 oncoproteinele implicate în funcţionarea rc prin proteinkinaze și proteina G (c-src, c-abl, c-ras)
 oncoproteinele – factori ai transcripţiei nucleare (c-fos, c-myc)
Activarea proto-oncogenelor se produce prin diferite mecanisme:
 mutaţii punctiforme,
 translocaţia unor fragmente de cromozomi care conţin protooncogene,
 amplificarea proto-oncogenelor (creșterea numărului de copii)
 inserţia în genomul celular a genelor virale, fioncogene / (enhancer) al proto-oncogenelor
Exemple:
1) cancerul de vezică urinară –mutatia-c-ras, cancerul de colon –c-rasK;
2) limfomul Burkitt-translocaţia c-myc din crs 8 în 14;
3) leucoza mieloidă cronică-crs Philadelphia-translocaţiei a proto-oncogenei c-abl între crs 9 și 22;
3) glioblastoma-amplificarea (c-erbB), pulmonar, colonic, pancreatic (c-myc, c-ras), gl mamară (cneu)

tumor-supresoare-p53 și Rb
factori reglatori ai apoptozei c-bcl2 și c-myc
Hiperexpresarea c-bcl2 în celulele tumorale le protejează de apoptoză –limfomul folicular B-celular

Evoluţia tumorilor maligne-iniţierea, promovarea și progresia tumorală.

acumularea progresivă a leziunilor genelor

8.2. STRUCTURA TUMORILOR

8.2.1. CARACTERELE MACROSCOPICE ALE TUMORILOR

 nodul rotund în grosimea organului/pe suprafaţa lui
 organele cavitare și tubulare — în grosimea peretelui/sau proemină în lumen
 Suprafaţa netedă/rugoasă
 Mărimea
 Consistenţa moale, flască -> dură
 încapsulate, circumscrise, bine delimitate sau pot infiltra ţesuturile adiacente
 numeric unicentrice sau multicentrice
8.2.2. ASPECTE MICROSCOPICE ALE TUMORILOR
două componente tisulare: parenchimul și stroma
Parenchimul -celulele tumorale propriu-zise
Stroma - ţ conjunctiv, conţine vase sanguine și limfatice, fibre nervoase
Raportul dintre stromă și parenchim
Predomină stroma (tumori fibroase)
parenchimul (tumori histioide)
uniform (tumori organoide)
atipism și polimorfism.
Atipismul: a) morfologic, b) biochimic, c) histochimic și d) antigenic.
Atipismul morfologic
 tisular
 celular
 ultrastructural
Atipismul tisular
 modificarea structurii ţesutului de origine, dispoziţiei elementelor structurale,
 raport parenchim/stromă, variaţiuni de număr, formă și dimensiuni ale structurilor epiteliale,
 repartizarea haotică a structurilor fibrilare, celulare, vasculare
tumorile mature, benigne
fibroadenomul de glandă mamară
 formaţiuni glandulare proliferante,
 repartizate neuniform, de formă și dimensiuni variate
leiomiom
 tumoare benignă din ţesutul muscular neted-
 dispoziţia haotică a fasciculelor fibre musculare
 intercalate cu fascicule de fibre colagene;
 celulele tumorale bine diferenţiate, amintesc celulele ţesutului de origine
Atipismul celular
 inegalităţi de formă, volum și mărime a celulelor tumorale și nucleelor, organitelor
 raportul diferit dintre nucleu și citoplasmă
 intensificarea activităţii mitotice, mitoze patologice
 intensitatea coloraţiei nucleelor (hiper-/hipocromatoză
 aranjamentul haotic, neordonat
 tumorile imature, maligne
Atipismul ultrastructural
 ++ribozomi, formei, volumului și loc mt, nucleelor, atipia mitozelor
Atipismul histochimic
 Particularităţile biochimice și metabolice ale ţesutului tumoral
 Predominanţa enzimelor metabolismului anaerob
Atipismul antigenic
 antigene tumorale specific (virale, embrionare etc.)

8.2.3. METASTAZAREA ȘI RECIDIVAREA TUMORILOR

Metastazarea –deplasare în organism a celulelor tumorale, însămânţarea și multiplicarea la distanţă
a) Metastazarea sanguină (hematogenă)
proces de embolie celulară, predominanţă în vene și capilare, mai rar artere
3 faze consecutive:
1) invazie – celulele tumorale pătrund în vasele limfatice-> torent sanguin, majoritatea distruse în 24 ore;
2) embolică –agregate, înconjurate de fibrină, embolul oprindu-se -arteriole precapilare
3) implantare-celule tumorale se desprind din embol, traversează peretele venulelor postcapilare
se implantează perivascular
variante de metastazare hematogenă:
1) pulmonară –plămâni->inima stângă-> vasele circulaţiei mari;
2) hepatică – ficat->vena cavă inferioară, inima dreaptă->plămâni->stângă-> circ mare;
3) venelor cave –diferite zone ale corpului
4) venei portă – organ intraabdominal->ficat->…
sarcoame, melanoame, coriocarcinoame etc.
b) Metastazarea limfatică (limfogenă)
 carcinoame
 Primele metastaze-lgg regionali (gg-sateliţi ai regiunii afectate)
 circulaţia sanguine generală
c) Metastazarea prin implantare sau contact
 pe membranele seroase (carcinomatoza peritoneului, pleurei)
 creier (prin lichidul cefalorahidian)
 de-a lungul trunchiurilor nervoase (propagarea perineurală a tumorilor)
 propagarea intracanaliculară - prin ducturi epiteliale- cancer mamar – prin ducturile lactifere

8.2.4. MORFOGENEZA TUMORILOR

Recidivarea — reapariţia pe același loc
maligne (carcinom, sarcom, melanom).
tumorile cu creștere local distructivă (bazaliom, desmoid, ameloblastom).
Dezvoltarea tumorilor de novo/pe fondul unor leziuni pretumorale
Leziunile pretumorale
 obligatorii (se transformă în cancer în majoritatea cazurilor)
o polipoza înnăscută a intestinului gros
o xeroderma pigmentară
 facultative (se transformă rar în cancer
o hiperplazii, displazii și disembrioplazii+restructurarea morfologică a ţesuturilor
o leuocoplazia, metaplasia epidermoidă și polipoza mucoaselor
o ulcerul gastric cronic, ciroza hepatică,

8.2.5. CREȘTEREA TUMORILOR

gradul de diferenţiere a tumorilor și de raportul faţă de ţesuturile adiacente
a) expansivă benigne;
 crește lent, înlăturând și comprimând ţesuturile învecinate
 capsulă fibroconjunctivă în jurul nodului
 limite precise->ușor înlăturată (enucleată);
b) infiltrativă (invazivă) – maligne
 infiltrează și distrug ţesuturile normale adiacente (creștere distructivă);
 invazia de-a lungul fibrelor nervoase, vaselor, spaţiilor intertisulare
 nodulul tumoral n-are limite precise;
numărul focarelor de creștere
 unicentrice (1 focar)
 multicentrice
În organele cavitare și tubulare
exofit –expansiv în cavitate
endofit–în grosimea peretelui cavităţii respective

Terminologia tumorilor:
 benigne. rădăcina numelui ţesutului+„om”
 maligne
o epitelială cancer sau carcinoma
o origine mezenchimală – sarcom
o origine nervoasă-blastom neuroblastom, glioblastom, meduloblastom
8.2.6. CLASIFICAREA TUMORILOR
I. Clasificarea clinico-morfologică a tumorilor:

Tumorile benigne
 Dezvoltare lentă, localizate
 cresc expansiv
 comprimând ţesuturile adiacente,
 se poate stabili originea lor histogenetică
 atipie tisulară
 parenchim-noduli bine delimitaţi, încapsulaţi
 suprafata
o polipi cu suprafaţa netedă sau rugoasă (conopidă)
o nodul, cu o bază de implantare mai largă (sesil) sau mai îngustă (pediculat)
Tumorile maligne
 rapidă, infiltrativă faţă de ţesuturile vecine,
 atipie celulară
 celule imature, nediferenţiate,
 originea tisulară nu poate fiidentificată
 efecte locale și generale
 parenchimatoase
o noduli unici sau multipli
o limite imprecise, neclare sau fără demarcaţie
o modificări secundare – focare necroză, hemoragii, inflamaţie, mixomatoză, chist
Tumorile cu creștere distructivă (invazivă) locală
 poziţie intermediară, semimaligne
 celule mature, diferenţiate
  creștere infiltrativă,
 pot recidiva, dar nu metastazează.
 desmoidul, ameloblastomul, craniofaringiomul.
II. Clasificarea histogenetică (după ţesutul de origine) a tumorilor:
1) epiteliale fără localizare specifică (organonespecifice);
2) epiteliale cu localizare specififi că (organospecifice);
3) tumori mezenchimale;
4) tumori ale ţesutului melanoformator;
5) tumori ale sistemului nervos și membranelor meningeale;
6) tumori ale ţesutului hematopoietic și limfoid;
7) teratoame (tumori disontogenetice).
III. Clasificarea TNM a tumorilor: (tumor, nodus, metastasis)
Două clasificări:
TNM – clasificarea clinicoradiologică pre-terapeutică
pTNM– clasificarea histopatologică postoperatorie,

3 categorii: 0-4
T – extinderea tumorii primare,
N – absenţa sau prezenţa și extinderea metastazelor în limfoganglionii regionali,
M – absenţa sau prezenţa metastazelor la distanţă.

1) T – caracteristica tumorii primare:

 T0 – nu sunt semne histologice de tumoare primară; Tis – carcinom in situ;
 T1, T2, T3, T4 – dimensiunile și/sau extinderea locală a tumorii primare;
2) N – starea ganglionilor limfatici regionali:
 N0 – microscopic nu sunt metastaze în limfoganglionii regionali,
 N1, N2, N3 – numărul și dimensiunile metastazelor
3) M – absenţa (M0) sau prezenţa metastazelor la distanţă (M1)

cancer gastric: T – tumoarea primară:

T0 – fără semne de tumoare la examenul histopatologic
Tis – carcinom intraepitelial (in situ)
T1 –invazia mucoasei sau a submucoasei
T2–stratului muscular sau a subseroasei
T3 –invazia subseroasei, fără invazia structurilor adiacente
T4 - tumoare cu invazia structurilor adiacente (splina, colonel transvers, ficatul, diafragmul, pancreasul);
N – ganglionii limfatici regionali (
Marginea curburii mari și mici, de-a lungul arterelor gastrică stângă, hepatică comună,
N0 – fără metastaze
N1 – metastaze în 1-6 ganglioni limfatici regionali,
N2 – 7-15
N3- mai mult de 15
M – metastaze la distanţă:
M0 – fără semen de metastaze la distanţă,
M1 – prezenţa
starea ganglionilor limfatici.

IV. Clasificarea tumorilor după gradul histopatologic de diferenţiere:

Gradul de asemănare a celulelor tumorale cu prototipul lor
Histoarhitectonica generală, atipia celulelor, numărul de mitoze, prezenţa mitozelor atipice
Gx – gradul de diferenţiere nu poate fistabilit
G1 – grad înalt de diferenţiere
G2 –moderat
G3 –slab
G4 – nediferenţiere (tumoare anaplastică).

8.2.7. COMPLICAŢIILE LOCALE ȘI GENERALE ALE TUMORILOR

Efecte locale:
deformarea organelor
atrofia ţesutului cerebral
stenoza organelor tubulare și cavitare-icter mecanic
dureri
distrucţia ţesuturilor adiacente, perforaţia organelor cavitare
leziuni necrotice, ulceraţii, infarcte
hemoragii prin erodarea vaselor sanguine

Efecte generale:
simptome nespecifice: febră, inapetenţă, fatigabilitate
absorbţia produselor de distrucţie a ţesutului tumoral
cașexia canceroasă
Tulburările digestive
(TNF->++ cat în organism
sindroamele neoplazice – manifestările clinice generale
1) endocrinopatii – secreţia ectopică de hormoni
Cushing în cancer pulmonar microcelular (secreţia de adrenocorticotrop)
hipercalcemie și osteoporoză
 cancer pulmonar epidermoid
 cancer renal nefrocelular (secreţia unor proteine asemănătoare cu parathormonul)
hipoglicemie
 leiomiosarcom uterin, fibrosarcoame retroperitoneale,
 cancer hepatic (secreţia factorilor asemănători cu insulina);
sindromul carcinoid
 tumorile carcinoide ale bronhiilor, ileonului (secreţie de serotonină, provoacă eritem facial,
diaree, spasmul bronhiilor și intestinului);
2) manifestări hematologice
flebotromboză
sindromul Trousseaux în cancerul pancreatic (celulele tumorale sintetizează substanţe tromboplastice)
sindromul CID
leucemii, cancere de prostată, plămâni, stomac (celulele tumorale sintetizează substanţe tromboplastice);
anemie
hemoragii cronice
apariţia autoanticorpilor antieritrocitari
eritrocitoză (creșterea numărului de eritrocite)
în cancer renal nefrocelular (secreţia excesivă a eritropoietinei),
trombocitopenie
3) manifestări cutanate – acanthosis nigra (hiperpigmentaţia pielii foselor axilare) în cancer gastric
4) manifestori neurologice – myasthenia gravis în tumori ale timusului,
neuropatii periferice, degenerescenţa cerebelară corticală în cancer bronhogen microcelular
8.3. TUMORILE EPITELIALE FĂRĂ LOCALIZARE SPECIFICĂ
(ORGANONESPECIFICE)
epiteliile pavimentos, tranziţional și glandular care nu îndeplinesc funcţii specifice

8.3.I. TUMORILE EPITELIALE BENIGNE

fără localizare specifică sunt papilomul și adenomul.
Papilomul
 pavimentos stratificat și tranziţional
 piele și pe mucoase: cavitateabucală, nasofaringe, laringe (plicele vocale), esofag, vezica urinară
 ducturile excretoare ale glandelor exocrine și mamare
Macroscopic
 formă sferică, suprafaţa rugoasă, consistenţa densă
 baza de implantare largă sau îngustă;
 1-2 mm->2 cm
Microscopic
 epiteliu pavimentos stratificat proliferat neuniform (parenchimul
 ţesut conjunctiv subepitelial bogat în vase sanguine (stroma) repartizate haotic.
 Epiteliul - proliferări papilifere proeminente pe suprafaţa pielii
 păstrate MB, complexitatea și polaritatea celulelor epiteliale
 Stratul=>atipia tisulară
o cornos îngroșat (hipercheratoză)
o malpighian (acantoză)

Adenomul. Epiteliu glandular

 prostată, pancreas, ficat, glandele salivare, sudoripare, mamară, endocrine, ovare etc
 mucoase acoperite cu epiteliu glandular (gastrointestinală, traheo-bronșică, uterină, căilor biliare).
 organele compacte-
o noduli bine delimitaţi, încapsulaţi (expansivă),
o culoarea și consistenţa ţesuturilor de origine
 membranele mucoase
o polip pediculat sau cu bază de implantare largă
 Adenomul->adenocarcinom
 Microscopic
o structuri glandulare de diferite forme și dimensiuni, unele dilatate chistic,
o celulele bine diferenţiate, mature,
o membrana bazală este integră,
o +polaritatea și complexitatea

varietăţi de adenom:
1) acinos(alveolar);
2) tubular;
3) trabecular;
4)papilar (adenom vilos). frecventă în colon+displazia epiteliului 30% malignizează

predomină stroma conjunctivă fibroadenom=adenofibrom

cea mai frecventă tumoare benignă a glandelor mamare
variante histologice:
intracanaliculară, când ţesutul conjunctiv proliferează deformând și comprimând ducturile glandulare
pericanaliculară-stroma conjunctivă proliferează în jurul ducturilor
8.3.2. TUMORILE EPITELIALE MALIGNE

 epitelială fară localizare cancer sau carcinom.

 pavimentos stratificat, tranziţional sau glandular
 atipie celulară și tisulară,
 creștere infiltrativă (invazivă)
 metastazare predominant limfogenă și recidivare
 pe fundalul unor procese precanceroase
 Macroscopic
o nod tumoral fără limite precise,
o consistenţă flască/densă,
o secţiune-culoare albicioasă,
o localizat
 profunzimea organelor compact/suprafaţa lor
 organele cavitare și tubulare – exofită/endofită
o În celulele canceroase-citocheratinele-marcher al tumorilor epiteliale
Clasificarea și caracteristica
generală a cancerului
forme de cancer:
1) in situ (preinvaziv)
2) pavimentos (epidermoid) cornificat și necorni-ficat
3) glandular (adenocarcinoma)
4) mucipar (coloid)
5) nediferenţiat (anaplastic)
6) parenchimatos (medular)
7) fibros (schiros)
8) trabecular(solid)
9) dimorf.
1) Carcinom in situ (preinvaziv, intraepitelial):
 atipismul și polimorfismul cellular
 mitoze patologice în stratul epitelial;
 stratificarea vertical-ștearsă
 invazia tumorală nu depășește membrane bazală
 în dinamică devine invaziv (infiltrativ)
2) Carcinom pavimentos (epidermoid sau scuamocelular):
 pavimentos
 tranziţional
 epiteliu glandular->metaplazie epidermoidă (bronhiile, endometrul, vezica biliară etc);
 fascicule de celule epiteliale atipice->invadează ţesutul adiacent;
 variante:
 cornificare
o „perle cheratozice” –mase de cheratină în centrul insulelor de cellule tumorale
 fără cornificare (sau cheratinizare);
o rata mitozelor este mai mare;

 epiteliu urotelial
 aspect papilar, vilos sau de ciupercă,
 cu ulceraţii
3) Carcinom glandular (adenocarcinom):
 prismatic, cilindric sau cubic al membranelor mucoase și organelor glandulare
 stomacul, intestinul, uterul, plămânii, ficatul, pancreasul, prostate
 forme histologice: tubular, alveolar sau papilar
 gradul de diferenţiere: înalt diferenţiat, moderat diferenţiat, diferenţiere joasă

4) Carcinom mucipar (coloid):

 epiteliu glandular, celulele tumorale produc cantităţi mari de mucus
 Macroscopic-aspect de masă mucinoasă sau coloidă (aspect gelatinos
 vacuole de mucină „inel cu pecete”
 stomac

5) Carcinom nediferenţiat (anaplastic),

 Variantele histologice:
o cu celule mici;
o cu cellule mari;
o cu celule gigante.
 Celulele tumorale-monomorfe, nu formează careva structuri, stroma săracă
 formă foarte malign a cancerului, dă metastaze precoce.
6) Carcinom parenchimatos (medular):
 predomină parenchimul, stroma săracă;
 consistenţă moale
 cancer adenogen nediferenţiat, metastaze precoce

7) Carcinom fibros (schiros):

 predomină stroma;
 cordoane subţiri de celule tumorale atipice, hipercrome
 consistenţă densă;
 malignitate înaltă și metastaze timpurii

8) Carcinom trabecular (solid):

 stroma și parenchimul reprezentate uniform;
 fasciculele de celule tumorale alternează cu fascicule fibroconjunctive
 cancer nediferenţiat, metastaze precoce

9) Carcinom dimorf:
 Formă mixtă de cancer
 Structure glandulare și epidermoide.
 leziuni distrofice, necrotice, circulatorii

8.4. TUMORILE MEZENCHIMALE

 lax, dens, adipos alb, brun, vase sanguine și limfatice, muscular neted și striat, cartilaginos, osos,
 Sursa-celula mezenchimală polipotentă
 structură monofazică-1 ţesut/polifazice
 heterotopiceţesut care nu este caracteristic pentru organul dat
 structură histioidă parenchim>stroma
8.4.1. TUMORILE MEZENCHIMALE BENIGNE
creștere lentă, expansivă
atipism tisular.
leziuni distrofi- ce, necrotice, tulburări circulatorii, edem, mixomatoză, calcinoză distrofică
tumori ale ţesuturilor moi (nescheletale)/dure (osteocartilaginoase).
Fibromul –
 Macroscopic
o nodul tumoral bine delimitat, încapsulat
o mm->10- 1 5 cm, culoarea albicioasă, consistenţă moale sau dură.
 Moale-predomina elementele celulare
 Dur-predomina fibre colagene
o secţiune – structură fibrilară
o atipie tisulară evidentă
o fasciculele conjunctive sunt dispuse haotic, în vârtejuri
 Microscopic
o celule conjunctive (fibroblaști și fibrocite) și fibre colagene
o fascicule inegale după grosime și orientate neordonat
o piele, uter, glanda mamară, fascii, tendoane
Elastofibromul – tumoare nodulară
 regiunea spinării,
 subscapular și interscapular
 10-15 cm
 vârstă înaintată, femei
 Microscopic
o Ţesut fibros,
o predomină fibrele elastic (se colorează cu orceină).
Histiocitomul (dermatofibromul).
 piele, ţesutul subcutanat, membre inferioare.
 Macrosopic
o nod tumoral
o 1 cm
o proemină deasupra pielii, culoare brună
 Microscopic
o două tipuri de celule
 fibroblaști
 histiocite-
 incluziuni lipidice (celule xantomatoase),
 granule de hemosiderină (siderofage),
 culoare brună
 celule gigante polinucleate (celule Touton
o reacţia Pearls (evidenţiază hemosiderina)
o fascicule de fibre colagene
o +++capilare sanguine

Fibromatozele –origine fibroconjunctivă cu creștere local invazivă.

 fascii, aponeuroze
 microscopic identic cu fibroame
 nu au capsulă și infiltrează
 desmoidul, fibromatoza palmară, plantară, peniană
Tumoarea desmoidă (desmoidul)
 frecventă variantă de fibromatoză
 character local distructiv
 creștere infiltrativă
 histologică-matură (lipsesc atipismul și polimorfismul celular și mitozele)
 3 varietăţi de desmoid:
o abdominal
 femei în peretele abdominal anterior, mușchii drepţi,
 în timpul sarcinii
 n-are limite precise
 recidivează frecvent
o intraabdominal mezou, bazin
o extraabdominal. humerusului, peretelui toracic, femurului, spinării
Lipomul
 Macroscopic
o nodul tumoral de formă ovală
o moale, bine delimitat, încapsulat
o secţiune-culoare gălbuie, lobulat
  Microscopic
o celule adipoase (adipocite)
o vacuolă lipidică masivă;
o stroma săracă
o septuri fibroase subţiri care conţin vase sanguine
 component stromal fibroconjunctiv bogat (fibrolipom
 un component vascular (angiolipom)
o celuloadipos subcutanat, mediastin, spaţiu retroperitoneal, mezenter, epiploon
Hibernomul
 ţesutul adipos brun
 nucleul în centrul celulei;
 vacuolele - picături mici de grăsimi bogate în lipocromi
 Macroscopic
o culoare brună-gălbuie
o interscapulară, mediastin, regiunea gâtului
o femei de vârstă înaintată în regiunea interscapulară
Mioamele
 Origine musculară
 leiomioame și rabdomioame
Leiomiomul
 ţesut muscular neted
 uter, GIT, vezica urinară, prostată
 musculatura netedă propriuzisă / pereţii vaselor sanguine
 proliferarea parenchimului muscular + stromei fibroconjunctive=>fibroleiomiom.
 cea mai frecventă tumoare uterine, sensibilă la estrogeni
 Macrosopic
o Noduli bine delimitaţi, încapsulaţi, culoare gălbuie-albicioasă.
o Consistenţa dură;
o Modificări secundare – hemoragii, edem, necroză, mixomatoză->consistenţa laxă
o multiplu, nodulii tumorali localizaţi submucos, intramural sau subseros
o secţiune-structură fibrilară, fasciculele musc si conjunctive-repartizate haotic, vârtejuri
 Microscopic
o fascicule de fibre musculare neordonat, neuniform
o intercalate cu fasc de fibre colag și celule conjunctive, repartizate haotic (atipie tisulară)
o diferenţia fibroleiomiomul de fibrom
 coloraţia cu picrofuxină (metoda van Gieson)
 colagene-roșu,
 leiomiocitele – galben;
 în fibrom se depistează doar fibrele colagene
o complicaţiile
 hemoragia uterină (metroragia)
 transforma în leiomiosarcom
Rabdomiomul –
 mușchii striaţi;
 miocard, musculature scheletică, limbă
 relativ rară
 Microscopic
o celule musculare striate, formă și dimensiuni variate
o sarcoplasma vacuolizată datorită conţinutului bogat de glycogen
o striaţia transversală a sarcoplasmei miocitelor
Hemangioamele
 Benigne din vase sanguine.
 participa toate elementele peretelui vascular
 între hamartoame (malformaţii congenitale) și tumori veritabile
 variante capilar, venos, cavernos și arterial, glomangiomul, hemangiopericitomul benign
 capilar
o vase de tip capilar
o peretele tapetat de celule endoteliale
o copii în piele, mucoasa tractului digestiv, ficat.
o Nodul-culoare roșie sau cianotică
o suprafaţa netedă sau papilară
 cavernos
o structură spongioasă,
o cavităţi vasculare mari, dilatate, dim diferite, intercointercomunicante, umplute cu sânge
o tapetate de celule endoteliale
o ficat, piele, oasele spongioase, mușchii scheletici
Glomangiomul (tumoare glomică)
 degete, loja unghiala
 Macroscopic
o nodul de dimensiuni mici, culoarea albăstruie, dureros
 Microscopic
o vase anastomozante-fante tapetate cu endoteliu
o înconjurate de manșoane de celule epitelioide
o amintesc celulele glomice;
 tumoarea este bogat inervată
Hemangiopericitomul benign –
 piele, rar – în ţesuturile moi ale membrelor
 Macroscopic
o nodul de consistenţă densă, bine delimitat, de culoareroșiatică
 Microscopic
o capilare și sinusoide, tapetate cu endoteliu; înconj de manșoane din cuu alungite=pericite;
o manșoanele-întreţesute de o reţea de fibre argirofile
o diferenţial cu hemangiomul capilar
o impregnarea fibrelor argirofile și reacţia PAS pentru glucide
 recidiva->maligne?
Limfangiomul
 din vasele limfatice
 copii
 analog al hemangiomului
 regiunea cervicală, mucoasa cavităţii bucale, limbă, mezou
 limfangiomul cavernos sau chistic
o cavităţi de diferite dimensiuni tapetate cu endoteliu și umplute cu limfă
 Macroscopic
o nodul sau îngroșare difuză a organului
o mărirea în dimensiuni a limbii sau buzelor – macroglosie și macrocheilie
Condromul – ţesut cartilaginos
 oasele membrelor (falangele mâinilor și picioarelor), bazinului, în coaste, vertebre
 Macroscopic
o nodul tumoral delimitat, consistenţă densă, culoarea albicioasă-albăstruie, cartilajul hialin
 o oase la suprafaţa osului (eccondrom) sau intraosos (encondrom).
 Microscopic
o Ţesut cartilaginos hialin,
o celulele – amplasate haotic în substanţa fundamentală
Condroblastomul benign –
 condrogenă, în humerus, tibie și femur
 persoane tinere, doua decadă de viaţă
 Micro -mase cuu condroblaști cu grad de dif-var, în matricea intercelulară din ţesut condroid
Osteomul –
 oasele tubulare și plate, mai frecvent craniene, sinusurile paranazale
 Microscopic
o spongios sau compact, trabeculele osoase-neordonat
o exofit pe suprafaţa osului (exostoză)
o endofit, intraosos (enostoză)
Osteoid-osteomul sau osteoblastomul benign copii, adolescenţi și tineri
 până la 1 cm
 frecvent –osul femural, humerus, tibie, vertebre
 Microscopic
o trabecule osteoide anastomozante
o periferie-ţesut osos reactiv

Sinoviomul benign
 elementele sinoviale ale tecilor tendinoase și ale tendoanelor.
 art genunchi
 microscopică
o polimorf
 cellule alungite, asemănătoare cu fibroblaștii,
 celule sinoviale->structure pseudoadenomatoase
 celule gigante polinucleate
 poate da recidive

Mezoteliomul benign –
 Membranele serosae- pleura
 Macroscopic-nodul tumoral de culoare albicioasă, consistenţă densă
 microscopică -identic cu fibromul moale (celular).

8.4.2. TUMORILE MEZENCHIMALE MALIGNE=sarcoame

 atipism cellular și tisular, creștere rapidă, infiltrativă,

 masa tumorală -macroscopic aspect de carne de pește
 culoarea albicioasă, consistenţa flască
 Microscopic
o atipism și polimorfism celular pronunţat
o tulburări circulatorii (hemoragii), edem, leziuni distrofice și necrotice, mixomatoză,
cavităţi chistice recidive și metastazează mai frecvent sanguin
 primele metastaze în plămâni sau ficat
 tumori relativ rare 1%
 2/3 de sarcoame- regiunea femurală, a centurii scapulare, retroperitoneal
Fibrosarcomul
 Subcutanat, profunzimea ţesuturilor moi ale membrelor și trunchiului, rar - organele interne
 Microscopic
o fibroblaste, fusiforme, polimorfe și o cantitate neînsemnată de fibre colagene;
o structură histioidă (predomină elementele celulare), relativ uniformă
o nuclei mărite în dimensiuni, hipercrome
o mitoze atipice unice;
o celulele neoplazice - dispuse în fascicule orientate neordonat
 imunohistochimic-vimentina
Histiocitomul malign
 membrele inferioare și retroperitoneal,
 10-15 cm
 Microscopic
o celule de tip histiocitar și fibroblastic
o celule xantomatoase
o gigante polinucleate de tip Touton
o atipism și polimorfism cellular și nuclear pronunţat
o mitoze multiple, inclusive atipice
 histiocitomul fibros cu component celular dimorf
o elemente de tip fibroblastic și histiocitar
 Metastaze-40-50% plămâni (87%) și lgg (30%)
Liposarcomul
 celule adipoase slab diferenţiate, conţinut inegal de grăsimi;
 celule cu citoplasmă omogen eozinofilă, fără lipide, nuclei bizari, monstruoși, hipercrome
 ţesutul celuloadipos subcutanat, retroperitoneal, mediastinal
 leziuni necrotice, degenerescenţa mixoidă a stromei tumorale
 Variantele histologice ale liposarcomului:
o predominant înalt diferenţiat,
o predominant mixoid (embrionar),
o predominant cu celule rotunde
o predominant polimorfocelular
Hibernomul malign (lipomul fetal)
 Histologic polimorfism pronunţat al lipocitelor multiloculare
 Metastazele rare
Leiomiosarcomul
 muscular neted - uter, tractul digestiv, spaţiul retroperitoneal
 transformarea malignă a leiomiomului sau de la început malign
 cuu musculare puţin diferenţiate cu polimorfism celular și nuclear evident
 nuclei mari, monstruoși, hipercromi
 mitoze patologice, stroma conjunctivă slab dezvoltată
 criteriu al gradului de malignitate-numărul de mitoze
 Imunohistochimic-actina
Rabdomiosarcomul –
 muscular striat
 copii capu, gât, retroperitoneal, adulţi - extremităţi
 Microscopic
o celule stellate și fusiforme polimorfe
o striaţie transversal
o imunohistochimic -desmina și miozina
Hemangiosarcomul origine vasculară
 piele, mușchii scheletali, ficat
 Microscopic
 celule endoteliale și pericitare atipice
 hemangioendoteliom malign-una dintre cele mai maligne
 hemangiopericitom malign
Limfangiosarcomul (limfangioendoteliom malign)
 apare pe fondul limfostazei cronice după mastectomie
 Histologic - vase limfatice fisurate, tapetate cu celule endoteliale atipice și polimorfe
 se aseamănă cu hemangioendoteliomul
Condrosarcomul celulele precursoare ale condrocitelor;
 oasele lungi ale membrelor, coaste, omoplat, oasele centurii pelviene, coloana vertebrală
 zona medulară sau periostal
 creștere lentă și metastaze tardive
Osteosarcomul (sarcomul osteogen) cea mai frecventă tumoare malignă a ţesutului osos
 celulele precursoare pluripotente ale osteocitelor
 femur, humerus, tibie, oase scapulare și pelviene
 Microscopic
o Cellule tumorale atipice și polimorfe
o Secretă citokine și factori de creștere stimulează proliferarea
 osteoblaștilor (osteosarcom osteoblastic),
 osteoclaștilor (osteosarcom osteolitic)
 capilarelor (osteosarcoma teleangiectatic)
Sinoviomul malign (sarcomul sinovial)
 articulaţiile mari
 structură histologică monofazică sau bifazică
 structuri epitelioide glanduliforme
 în celulele se determină citocheratina - marcher al epiteliului,
 celule atipice asemănătoare cu fibroblaștii
 creștere rapidă și metastazează precoce
Mezoteliomul malign
 peritoneu, pleură și pericard
 extindere și diseminare precoce prin vasele limfatice, se dezvoltă „limfangită tumorală”,
 nodulilor multipli pe suprafaţa membranei seroase
 infiltrează ţesuturile subiacente

8.5. TUMORILE ŢESUTULUI MELANOFORMATOR

melanocitele, neuroectodermal
strat bazal epiderm, foliculii piloși, membrane mucosae, leptomeninge
Celulele expresează antigenele S-100 și HMB-45, identificarea imunohistochimică
Nevii pigmentari
aglomerări de celule melanocitare=celule nevice sau nevocite (din cuu Schwann ale nervilor utanaţi)
localizate-joncţiunii dermo-epidermice, intradermic
1) nevul joncţional sau limitrof –
Macroscopic-pată sau placă ușor proeminentă, cu suprafaţa netedă, fără peri,
Microscopic
 cuiburi de celule nevice, la nivelul joncţiunii dermo-epidermice
 vârful crestelor epiteliale
 Stratul bazal-structură normal
Palme tălpi și pe mucoase au un potenţial înalt de malignizare
2) nevul intradermic-cap, gât, trunchi
 Macroscopic mm
o veruci de culoare-brune-negre
o baza sesilă sau pedunculată
o suprafaţa netedă sau rugoasă acoperiţi cu păr
 Microscopic
o cuiburi și cordoane de celule nevice,
o localizate doar în derm, zonele superioare ale dermului, în jurul elementelor pilosebacee
o ++ melanină, se întâlnesc celule gigante polinucleate
3) nevul compus sau mixt
 nev limitrof și intradermic
 din celule nevice joncţionale
 cuiburi de nevocite localizate în profunzimea dermului, ++ melanină.
4) nevul juvenil sau epitelioidocelular
 celule epitelioide și fusiforme
 conţinut neînsemnat de melanină
 celule gigante polinucleate de tip Langhans sau Touton
 joncţiunii epidermo-dermice, cât și în derm, mai frecvent în regiunea feţei și gambelor
 copii și adolescenţi
5) nevul albastru
 Melanocyte proliferante, profund în grosimea dermului la nivelul stratului reticular
 poate invada ţesutul celuloadipos subcutanat
 frecvent în regiunea feselor și extremităţilor
 10-15 mm, de culoare albăstruie
Melanomul malign sau melanoblastomul
 ++ malignitate; metastazare hematogenă limfogenă
 piele fata, extremităţilor, organelor genitale externe
 extracutanat-afectarea globului ocular (retinei și coroidei), a membranelor meningeale
 femei 30-50 de ani, pe pielea membrelor inferioare, capului, gâtului
 Macroscopic
o pată, placă de culoare brună- neagră, cu tendinţă la ulceraţie;
o melanom amelanic (nepigmentat)
 Formele clinico-morfologice-forma cu extindere
o superficială
 cuiburi, cordoane de-a lungul joncţiunii dermo-epidermice/stratul bazal epiderm
o nodular
 grosimea dermului
 Celulele tumorale
 epitelioid sau fusiform, nuclei voluminoși, hipercromi, ++ mitoze, atipice,
 nucleoli eozinofili bine conturaţi, în citoplasmă sunt granule de melanină
 focare de necroză, de hemoragii și de calcificare->melanină în sânge și urină – melaninemie
niveluri de invazie a melanomului
(după Klark):
I – tumoare intraepidermică (in situ);
II – invazia dermului de-a lungul foliculilorpiloși;
III – afectarea strat papilar al dermului până la stratul reticular;
IV – invazia stratului reticular al dermului;
V – invazia ţesutului celuloadipos subcutanat (a hipodermului).