2 CARACTERISTICA PIERDERILOR GENERALE UMANE ȘI SANITARE

PROBABILE ÎN FOCARELE CALAMITĂȚILOR

• Caracteristica factorilor lezanți ai calamităților
• Aspectul medical al calamităților - determinat de
– diversitatea factori lezanți
– acțiunea acestora asupra organismului
– apariția patologiei specifice
– formele și metodele de sprijin medical
• Factorii lezanți ai calamităților
– mecanici
• unda de șoc provocată de explozii
• că derea obiectelor de la înă lțime
• pră bușirea construcțiilor și altele
– fizici
• curentul electric
– termici
• temperaturile înalte și scă zute
– chimici
• substanțele toxice
– actinici
• substanțele radioactive
– biologici
• microorganismele
– psiho-emoțional (stresul)
• Unda de șoc
– porțiune de aer comprimat
– se ră spâ ndește de la epicentrul exploziei -> periferie
– viteză supersonică (1224 km/oră )
– Acțiunea
• directă
• indirectă
– proiectile secundare
– manifestă prin
• traume
• fracturi
• contuzii
• comoții
– localizare
 • membrelor
• țesuturilor exterioare
• organelor interioare
– Gravitatea
• proporțională mă rimii surplusului de presiune kg/cm2
• 0,2-0,4 kg/cm2 - leziuni ușoare
– contuzii
– comoții ale țesuturilor moi
– luxații ale membrelor
– lezarea membranei timpanice
• gravitate medie - 0,4-0,6kg/cm2
• 0,6-0,9 kg/cm2 grave
• peste 0,9 kg/cm2 extrem de grave
– incompatibile cu viața
• Căderea elementelor de construcții
– sdr de zdrobire a membrelor (krag sindromul)
• curentului electric
– electrocută rile cu arsuri
– deferlă ri patologice ale organelor interne
• Temperaturile înalte
– combustii de diferite
• grade de afecțiune a țesuturilor
• procente de suprafețe ale corpului uman
• Temperaturile scăzute
– degerături de diferite - profunzime și suprafață
• Substanțele toxice
– intoxicații acute și cronice
– arsuri
• Substanțele radioactive
– boala actinică
• acută
• cronică
• Substanțele bacteriene
– acțiune
• directă
– receta microbiană
– bioterorism
– arma bacteriologică
• indirectă
– înră ută țirea stă rii sanitaro-igienice și antiepidemice
 – maladiile infecțioase
• simple
• deosebit de periculoase
• Factorii psihoemoționali
– situația drastică în focar
– pierderea apropiaților
– care după timp
• Factorii lezanți ai calamităților naturale tehnogene și sociale
– specifici tipurilor de calamitate
– acționa
• direct
• indirect
– numar
• izolat
• combinație

• pierderi generale umane

– pierderile umane
– rezultat al acțiunii factorilor lezanți ai calamităților
• directe
• indirecte
– asupra organismului uman
• divizate în două categorii
– nerecuperabile
• decedații și persoanele dispă rute
– sanitare
• persoanele care au ră mas în viață
• și-au pierdut capacitatea de muncă
– pe o perioadă mai mare de 24 ore
• au sosit de sine stă tă tor / aduși la instituțiile medicale
– (etapele) medicale
– trecuți în evidența medicală
– au primit asistența medicală
• se clasifică după
– [factorul etiopatogenetic]
– gravitate
– [localizare anatomică ]
– numă rul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanți
• consecinţele medicale evaluate de indicatori
– pierderilor generale
 • toti oamenii
– pierderilor sanitare
• oamenii vii
– pierderilor nerecuperabile
• morti
• pierduti
• razboi - prizonieri
– numărul lezaţilor ce vor necesita spitalizare
• Clasificarea pierderilor sanitare
– factorul etiopatogenetic–6
• leziuni mecanice
– consideraţie localizarea
– caracterul leziunii
• penetrante
• perforante
• nepenetrante cu afectarea oaselor sau fă ră aceasta
• cu afectarea vaselor sau fă ră
• leziuni termice
– combustii si degeraturi
• leziuni actinice
– boala actinică acută
• leziuni chimice (acute și cronice)
• infecţii cu mijloace bacteriene
• stări reactive psihoneurologice
– (de scurtă durată şi de lungă durată )
– numărul de factori lezanți și modalitatea lor de acțiune
• leziuni multiple
– ră nirea a câ torva regiuni anatomice
– prin 2 sau 3 elemente ale aceluiaşi factor lezant
• leziuni asociate
– mai multe formaţiuni anatomice
– de că tre un singur element (proiectil al factorului lezant)
• leziuni combinate
– acţiunea simultană a 2 sau mai mulți factori lezanți
– gravitatea leziunilor
• uşoare
• de gravitate medie
• grave
• extrem de grave
– localizarea anatomică
 • capul
• toracele
• abdomenul
• bazinul
• coloana vertebrală
• membrele

• Volumul pierderilor sanitare

– numă rul total de lezanți bolnavi
– apă ruți într-o anumită perioadă de timp (calamitate)
– exprimat în cifre absolute
• Structura pierderilor sanitare
– exprimă raportul procentual dintre
• diferite categorii de lezați bolnavi
• că tre numă rul total
• Structura pierderilor sanitare poate fi calculată după
– factorul etiopatogenetic
– numă rul și modalitatea de acțiune a factorilor lezanți
– gravitate
– localizarea anatomică
• Asupra volumului şi structurii pierderilor sanitare vor influenţa
– tipul de catastrofă
– intensitatea acţiunii factorilor lezanţi
– densitatea populaţiei din focar
– caracterul construcţiilor
– gradul de pregă tire şi protecţie a populaţiei
– gradul de pregă tire a serviciului de asistenţă medicală de urgenţa
– anotimpul
– partea zilei
– alţi factori
• [def] Pierderile generale umane și sanitare probabile
– numă rul și caracterul pierderilor
– care pot apă rea într-o calamitate
– ținâ nd cont de factorii enumerați
• Str-ra pierderilor sanitare (după localizarea leziunilor) depinde şi de
– poziţia organismului
– multiple (pâ nă la 17–18%)
– asociate (pâ nă la 75–80%)
– izolate 2–3%
• sindromului de zdrobire
 – cotă de pâ nă la 20–24% şi lezaţilor
– cu arsuri – pâ nă la 0,4–0,5%
• cutremurele de pământ
– magnitudinea sub 8
• majoritatea lezaţilor vor avea leziuni uşoare
– 8 grade
• cota leziunilor grave creşte brusc (de 2–3 ori)
• gravitate medie – de 2 ori
– 12 grade
• cota leziunilor grave va creşte pâ nă la 60%
• gravitate medie – pâ nă la 30%
• structura pierderilor sanitare
– lezaţilor din râ ndurile femeilor şi copiilor
– femeilor gravide care au suportat cutremurul
• se întrerupe sarcina
• copiii nou-nă scuţi mor datorită factorului psihoemoţional
– leziunilor la copii
• dereglări psihice
– Cauza
• zgomotul clă dirilor care se pră buşesc
• norii de praf şi fum
• incendiile
• numă rul
• impună tor de jertfe
– 20% din populaţia oraşelor din focar
• dereglă ri psihice de scurtă durată
• 70% – de la câ teva ore pâ nă la 2–3 zile
• 10% – dereglă ri psihice serioase
• înregistrate câteva cazuri de
– infarct miocardic
– reacţii hipertensive şi crize
– aritmii
– astm bronşic
– acutizarea
• bronşitei şi gastritei cronice
• ulcerului gastric
• morbidităţii terapeutice şi spitalizării
– de două ori mai scă zut pâ nă la seism
• după cutremur - problema necesităţii în asistenţă medicală terapeutică
– 20% nu aveau nevoie de asistenţă medicală terapeutică
 – 33% necesitau diagnostic de control
– 45% aveau nevoie de asistenţă medicală terapeutică
• majoritatea de urgenţă
• morbidităţii prin boli contagioase
– depinde de
• situaţia sanitaro-igienică şi antiepidemică
• creată după seism
– deteriorarea
• sistemelor de canalizaţie şi apeduct
• sistemelor electrice
– migraţia intensivă
• Cutremurul
– deseori scoate din funcţiune instituţiile medicale
• Armenia (1988) a distrus 250 de instituţii sanitare
– din 36 de spitale cu capacitate mare
• 24 au fost distruse complet
• 8 parţial
– 14 policlinici şi 3 centre sanitaro-epidemiologice
– avariate 97 policlinici
• 70% din personalul medical a murit
• va dicta
– introducerea în focar a noilor forţe şi mijloace medicale
– vederea acordă rii asistenţei medicale lezaţilor
• categoriile de victime probabile
– zonele seismice - 8,2 grade Richter
– produs noaptea cu epicentrul în regiunea Vrancea
– aflâ ndu-se în zonele seismice II şi III
• aceleaşi categorii de victime probabile ca şi zonele din România

3 ORGANIZAREA ȘI EFECTUAREA RECUNOAȘTERII MEDICALE ÎN

FOCARELE CALAMITĂȚILOR
• def
– complex de mă suri organizate şi executate
– scopul
• dobâ ndirii informaţiei cu caracter
– social-economic
– medico- sanitar
• din zona afectată de dezastru
• informaţie va sta la baza
– determină rii situaţiei medico-sanitare concrete în focar
 – luă rii unei decizii vizâ nd organizarea asigură rii medicale
• în procesul de lichidare a consecinţelor medico-sanitare
• În funcţie de obiective - recunoaşterea medico-sanitară poate fi
–
1) recunoaştere sanitaro-tactică
–
2) recunoaştere sanitaro-epidemiologică
–
3) cercetare radiologică
–
4) cercetare chimică
–
5) recunoaştere psihologico-psihiatrică
• Scopul recunoaşterii medico-tactice
– obţine informaţii
• despre
– condiţiile
– posibilită ţile
• zonei afectate de dezastru
• vor influenţa
– asigurarea medicală
– organizarea mă surilor de tratament
– evacuarea lezaţilor
• Recunoaşterea sanitaro-tactică - obiective
– determine
• amploarea şi dimensiunile focarului
• volumul şi structura pierderilor generale umane
– aprecieze starea reţelelor căilor de acces spre focar
• posibilele că i de evacuare
– precizeze
• condiţiile de teren
• posibilită ţile pentru dislocarea formaţiunilor medico-sanitare
– aprecieze starea instituţiilor medico-sanitare
• din focar
• limitrofe
– aprecieze starea instituţiilor de aprovizionare medicală
• depozite medicale
• farmacii
• Recunoaşterea sanitaro-epidemiologică - obiective
– scopul
 • obţinerii informaţiei ce ţine de
– starea sanitară epidemiologică
– raionului afectat de dezastru
– obiective
• informaţii - morbiditatea populaţiei
– morbiditatea prin boli contagioase
– cazuri de îmbolnă vire
– focare active şi inerte de boli contagioase
– epizootiile la animalele domestice / să lbatice din raion
• determine starea sanitaro-igienică
– localită ţilor din raionul afectat de dezastru
– prezenţa şi starea
• surselor de apă potabilă
• sistemelor de canalizare
• vectorilor de transmitere a maladiilor contagioase
• aglomeră rile de reziduuri menajere
• determine existenţa
– instituţiilor şi cadrelor medicale de profil sanitaro-
epidemiologic
– materialelor antiepidemice
• laboratoare
• bă i publice
• spă lă torii
• Forma cea mai eficientă a recunoaşterii sanitaro-epidemiologice
– observarea sanitaro-epidemiologică
– prevede
• marcarea focarului de maladii transmisibile
• decontaminarea focarului şi a surselor de apă
• redislocarea formaţiunilor medicale
• conducătorii serviciului medicina dezastrelor
– cunoaşterea situaţiei medico-tactice şi sanitaro-epidemiologice
• încă în regimul obişnuit de activitate
– elaborarea din timp a planului de asigurare
• în situaţii excepţionale
• determinarea
– volumului posibil de pierderi generale umane şi sanitare
– mă surilor de tratament
– evacuare de bază
– obţinerea neîntreruptă şi analiza informaţiei
• sanitaro-epidemilogice raionului afectat de dezastru
– depistarea focarelor epidemice (epizootice)
 • schimbarea situaţiei sanitaro- epidemiologice din teritoriu
– supravegherea sanitară a aplicării măsurilor
• igienice
• antiepidemice
• Cercetarea sanitaro-chimică - scopul - determinării
– gradului de pericol
• de pe urma avariilor cu contaminare chimică a zonelor
– locul de scurgere sau eliminare a toxinelor
– gradului de contaminare
– identifică rii toxicului
– prognozei consecinţelor
1984 Bhopal gas tragedy in India, in which more than 3,000 people died after a highly toxic
vapour, methyl isocyanate, was released at a Union Carbide Pesticides factory.
• Acetone (177KB)

• Acetylene Gas (177KB)

• Ammonia Gas (179KB)

• Argon Gas (181KB)

• Benzene (180KB)

• Caustic Soda (Sodium Hydroxide) (182KB)

• Chlorine Gas (178KB)

• Hydrochloric Acid (179KB)

• Hydrogen (176KB)

• LPG (Liquefied Petroleum Gas) (180KB)

• Methanol (Methyl Alcohol) (178KB)

• Naphtha (180KB)

• Phosphoric Acid (178KB)

• Sulphuric Acid (180KB)

• Tri Nitro Toluene (TNT) (176KB)

• Do’s and Dont’s

• Cercetarea sanitaro-radiologică - scop - determinarea

– limitelor zonelor
 – gradului de contaminare
– trasarea mă surilor urgente de protecţie a persoanelor
• aflate în focar şi a salvatorilor
• Cercetarea psihologico-psihiatrică - scop

– prognozarea consecinţelor sociale şi medico- psihologice ale dezastrului

– obţinerea informaţiei privind
• să nă tatea psihică
– persoanelor aflate în zonă
– salvatorilor
– determinarea volumului activităţilor pentru
• acordarea asistenţei psihiatrice
• necesarului în forţe şi mijloace de acest profil
• Cerinţele recunoaşterii medicale

– Executarea recunoaşterii medicale la timp

• obţinerea informaţiei câ t mai timpuriu
– ţine de
• amploarea dezastrului
• situaţia medico-sanitară
– vor contribui la
• organizarea şi executarea la timp a asigură rii medicale
– Executarea recunoaşterii medicale în continuu
• prin obţinerea informaţiei cu caracter medical fă ră întrerupere
– Informaţiile veridice
– Informaţiile transmise în instituţiile medico-sanitare
• care au nevoie de ele
– Recunoaşterea medicală - activă
• adică pe mă sura obţinerii informaţiei
• să fie luate mă surile corespunză toare
• în limita posibilită ţilor
• Modalităţile de dobândire info în procesul recunoaşterii medicosanitare

– în funcţie de
• amploarea
• situaţia concretă în focar
– recunoaşterea medico-sanitară se organizează şi se execută
• volum deplin
– se obţine toată informaţia solicitată din focarul epidemic
• parţial
– situaţia creată nu permite obţinerea informaţiei depline
• nu se va executa
 – nu permite situaţia creată
– catastrofele în transportul
• aerian
• maritim
• actele de terorism
pregatire rezerve matriale antrenarea diferitor situatii posibile la toate nivelurile
• Info necesară se va obţine din diferite surse prin diferite procedee
– studierea monografiilor medico-geografice ale zonelor corespunză toare
– de la Statele Majore ale Serviciului
• Protecţie Civilă şi Situaţii Excepţionale
– de la organele pentru situaţii excepţionale
• administrative
• comisiile locale
• raionale
• municipale
– de la personalul medical al instituţiilor medico-sanitare
• din zonele afectate de dezastru
– de la populaţie
– observare permanentă a mediului ambiant
• obiectivelor cu risc de declanşare a dezastrelor
– studierea nemijlocită în focar şi în zonele limitrofe a consecinţelor
• transmiterea informaţiei - mijloacele de comunicaţie
– telefon
– telefonie mobilă
– telegraf
– sistemele de transmisie ale MAI
– MA
– SIS sau prin mijloacele mobile