06_Infecţiile nespecifice ale aparatului urogenital

• normal
– urina sterilă
• Excepţie
– uretra distală
• la bărbaţi saprofiţi
– St.epidermididis
– St saproficticus
– difteroizi
• femeie
– coli
• Infecţia urinară (IU)
– starea patologică
– provocată de
• prezenţa activă a germenilor nespecifici în urină
– însoţită de
• simptomatologie corespunză toare
– rectie inflamatorie a epiteluiui tractului urogenital
• la invazie bacteriana
• asociata cu bacteriurie si piurie
– pana la 100 - leucoicturie
• diferenta intre specific si nescpecific
– indiferent de acestul patogen
• raspunsul inflamator este la fel
– la nivel morfologic
• specific
– agentul patogen provoaca o reactie speciidca lui
• Infecţiile urinare survin pe
– stare de dezechilibru între
• invazia microbiană a aparatului urinar
• mijloacele de apă rare a organismului gazdă
• din copilărie
– anomalii ale tractului urinar
• adult
– mai frecvente
– predomina la sexul femenin
– particularită ţile anatomice şi traumele locale
• legate de funcţia genitală o favorizează
– vârsta a 3-a
 • modifică rile de statică pelvină
• modifică ri la nivelul aparatului urinar inferior
– favorizează staza
• Infecţia tractului urinar
– determinată de
• germenii Gram negativi - origine intestinală
– E.coli 85-90%
• peste 150 specii de E.coli
• patogenici fiind 7
– Alţi germeni acoperă restul de 10 -15%
• Microorganisme care provoacă infecţiile tractului urinar
– Germeni Gr.negativi
• E.coli
• Citrobacter
• Proteus mirrabilis
• Proteus vulgaris
• Proteus morgani
• Pseudomonas aeruginosa
• Klebsiella
• Serrata marcesens
• Enterobacter
– Germeni Gr.pozitivi
– Alţi germeni
• Staphilococcus aureus
• Staphilococcus saprophiticus
• St.epidemididis
• Streptococcus faecalis
• Srteptococcus (grupa B D)
• Germeni aerobi
• Chlamidia trachomatis
• Mycoplasmas hominis
• Ureaplasma urealiticum
– Fungi
– Viruşi
• Foarte frecvent
– germenii nu sunt identificaţi
– prezenţei
• micoplasmelor
• viruşilor
• microbilor în L-forme
• Pseudomonas şi Proteus
– frecvente la pacienţii cu sondă uretro-vezicală permanentă
– sondaje repetate ale vezicii urinare
– incriminaţi în apariţia infecţiilor nozocomiale
• 1 Virulenţa microorganismelor
– numă rul de germeni 100 000+ într-un ml/urină
– capacitatea de a sintetiza endotoxine şi enzime
– capacitatea de a adapta la pH-ul urinar
– existenţa unor prelungiri fimbriare
• asigură mobilitatea
• capacitatea de aderare la uiroteliu
• 2 Mecanismele de apărare ale organismului
– fluxul urinar normal
– evacuarea vezicii urinare
– compoziţia urinei
• (pH acid poate inhiba creşterea bacteriilor)
– la bărbat
• efectul bactericid al secreţiei prostatei
– apărarea urotelială datorată
• integrită ţii uroteliului
– mucina de la suprafaţa uroteliului
• previne aderarea microorganismelor
– sistemul antireflux al joncţiunii uretero vezicale
• muşchii fornicali
• 1 Staza urinară
– (uropatia obstructivă )
• favorizează infecţia prin
– tulburarea mecanismelor naturale de apă rare
– Printre cauzele obstrucţiei
• mecanice
– litiaza urinară
– tumorile aparatului urinar şi extrarenale
– adenomul de prostată
– ptoza renală
– anomalii congenitale
– stricturile ureterale
• staza urinară poate fi şi
– urmarea a unor cause funcţionale
• [vezica urinară neurogenă ]
• 2 Leziuni mecanice sau chimice
 – lezează integritatea uroteliului
– sondajul uretro-vezical
– calcul inclavat
– tumori
• 3 Scăderea debitului urinar în urma dehidratării
– aport lichidian insufcient
• 4.Maladiile renale
– Orice altă boală renală cronică
• glomerulonefrita
• nefropatia diabetică
• leziunile renale din HTA
– creşte riscul apariţiei infecţiei urinare inalte
• 5 Sarcina
– Gravidele
• predispuse la infecţie urinară în 2-10%
– Iniţial infecţia urinară la gravide
• bacteriurie asimptomatică
• creşterea termenului sarcinii
– infecţia urinară poate deveni simptomatică
– Se datorează
• scă derii tonusului ureteral şi vezical
• modifică rii compoziţiei chimice a urinei
• reducerii peristalticii ureterale
– concomitent cu
• dilatarea ureterală şi apariţia hidronefrozei
• 6 Vârsta şi sexul
– 1-2% din copii
• frecvenţa anomaliilor congenitale mai mare la masculin
• în primul an de viaţă incidenţa infecţiilor urinare
– mare la bă ieţei
– Ulterior incidenţa este mai mare la sexul feminin
• datorită
– predispunerii anatomice
– uretra scurtă
– deschiderea orificiului uretral într-o zonă cu
• floră bacteriană ambudentă
– (vecină tatea cu regiunea anală şi perineală )
– Actul sexual determină
• contaminarea la femeie
– bacteriile - împinse de la nivelul
 • uretrei distale spre vezică prin
– efect mecanic
– masaj ureteral
– microtraumatisme periuretrale
– Femeile active sexual
• de 140 ori mai predispuse la
• infecţii urinare decît cele inactive
• 30% din episoadele sexuale
– urmate de creşterea numă rului de bacterii în urină
– de obicei sunt asimptomatice şi tranzitorii
• Infecţiile ginecologice
– vaginita
– cervicita
• frecvent surse de infecţii urinare
• După 60 de ani
– frecvenţa infecţiei urinare aceiaşi pentru ambele sexe
• 7 Alterarea factorilor de protecţie generală
– deficineţele imunitare congenitale sau dobîndite
• tarament imunosupresor
• radio sau chomioterapia
• SIDA
– tulburările metabolice
• diabetul zaharat
• uremia
– afecţiuni digestive
• colita
• colecitita
• constipaţia cronică

• Caile de propagare a infecţiei urinare

– calea ascendentă canaliculară (urogenă )
– calea hematogenă
• calea directă (iatrogenă )
• prin manevre endoscopice
• fistule
– calea limfatică
• Calea canaliculară ascendentă
– cel mai frecvent incriminată
– infecţia urinară la femeie
• MECANISMUL PATOGENETIC Al INFECŢIEI URINARE ASCENDENTE
 – DISEMINARE
– P.N.A (Pielonefrita acută )
– REFLUXURI
• PIELO-TUBULARE
• PIELO-LIMFATICE
• PIELO-INTERSTIŢIALE
• PIELO-VENOASĂ
– MODIFICĂ RI PAPILARE
– ETAPA PIELO-INTERSTIŢIALĂ RENALĂ
– ETAPA URETERALĂ
– ETAPA VEZICALĂ – CISTITA
– ETAPA URETRALĂ
– ETAPA VULVO-PERINEATICĂ
– ETAPA PERINEALĂ
– REZERVOR INTESTINAL
• Rezervorul microbian
– la nivelul intestinului
– vor ajunge în regiunea perineală /vestibulului vaginal
– Prin meatul uretral
• ascensiona contracurent
– cu ajutorul fimbriilor în că ile urinare
– La nivelul vezicii urinare
• germenii se fixează pe celuilele epiteliale ale uroteliului
– determinînd apariţia sindromului de cistită
– Prin secreţia unor lizine şi endotoxine
• se realizează paralizia că ilor urinare
– ureterul transformîndu-se într-un tub rigid
• permite ascensiunea germenilor patogeni
– pînă în bazinetul renal
– Procesul de paralizie a musculaturii pielo-ureterale - continuă
• contribuie la
– apariţia stazei
– creşterii presiunii intrabazinetale
• urmată de
– turtirea papilelor renale
– dilatarea canalelor colectoare
• favorizînbdu-se
– pă trunderea germenilor în interstiţiul renal
– În cazul reactivităţii scăzute a organismului
• apare supuraţia locală
 • urmată de diseminarea vasculară sau limfatică
• Calea hematogenă
– înteresează la început
• parenchimul renal
– (în cazul infecţiilor urinare înalte)
• alte organe parenchimatose
– prostata
– testicolul Sursa microbiană primară
• localizată la distanţă de căile urinare
– faringe
– plă mîn
– ţesuturi moi

Clinica infecţiei urinare

• Simptomatologia clinciă
– determinată de
• localizarea
• virulenaţa geremenilor provocatori
• prezenţa tarelor asociate
• trei grupe de sindroame pe care acestea le provoacă
– Sindromul infecţios
• febrei
• frisoanelor
• transpiraţiei
• asteniei
• adinamiei
• cefaleei
– Sindromul manifestărilor clinice locale
• dependent de localizarea procesului infecţios
• durere lombară
• suprapubiană
• testiculară sau perineală
• polachiurie
• disurie
• oligurie
– Sindromul digestiv
• inapetenţă
• greţuri
• vă rsă turi
• tulbură ri de tranzit
Diagnosticul infecţiei urinare
• depistarea sursei de infecţie
• confirmarea prezenţei germenilor la nivelul aparatului urinar
• evidenţiearea factorilor favorizanţi
• aprecierea repercursiunilor infecţiei asupra
– aparatului urinar
– organismului în general
• Depistarea sursei de infecţie
– interogatoriului minuţios al pacientului
• acuzele
• anamneza
• maladiilor concomitente
– examinarea clinică completă
• tractul urinar
• alte organe
– colaborare interdisciplinară a mediciilor urologi
• ginecologi
• internişti
• stomatologi
• explorări de laborator
– examenul sumar al urinei
– testul Addis sau Neciporenco
– urocultura
• analiza generală a urinei se apreciează
– leucocituria
• poate lipsi în
– infecţiile secundare unei obstrucţii tractului urinar superior
• în pionefrite
• în infecţiile urinare cronice
• Testul Addis
– leucocituria minutată
– valorile peste 2000 leucocite/minut
• confirmă infecţia
• Testul Neciporenco
– numă rul de leucocite într-un ml de urină
– (Norma – 0 -2000 l/ml)
• Urocultura
– prezenţa germenilor
– tipul lor
• antibioticograma
– element indispensabil
• sensibilitatea că tre un anumit agent antibacterian
• Urocultura
– pozitivă
• 100000 germeni/ml
• stabilit în 1957 de Kass
– specificitate de circa 80%
– între 10 000 şi 100 000 de germeni/ml
• este probabilă
– sub 10 000 germeni/ml
• rezultaul negativ (germeni de recoltare)
– Pentru stabilirea sursei infecţiei
• urocultura prin testul celor 3 eşantioane
– La pacientele de sex femenin
• diferenţierea infecţiei
– vaginale
– uretrale
– vezicale
– Se prelevă 3 probe
• 1 - vaginală
• 2 - primele 5-10 ml de urină
– determină flora uretrală
• 3 - probă
– se recoltează după reluarea micţiunii
• mijlocul jetului
– numărul germenilor
• primul eşantion este superior
– cauza probabilă a infecţiei este vaginită
• eşanmtionul 2
– uretrita
• La bărbaţi tehnica celor 3 eşantioane - proba Stamey
– Primii 10 ml urină
• proba uretrală
– Mijlocul jetului
• culturii vezicale
– Proba a 3
• masarea prostatei
• recoltarea secretului pentru cultură
• Dacă secreţia nu paote fi recoltată
 – pacientul urinează - primii 5 ml de urină - cultura prostatică
– În caz de persitenţă a leucocituriei
• dar cu uroculturi negative (piurie sterilă )
• investigaţii mai minuţioase
– pentru identificarea baciluluii Koch

Tratamentul infecţiilor urinare

• tratament
– causal
• antimcropial
• sursei
– suport
• stabilizare hemodilamica
• respiratorie
– adjunctive
• glucucorticoizi
• terapia cu insulina
• obligatoriu următoarele
– tratament antimicrobian
– tratamentul cauzelor favorizante
– tratament simptomatic
– tratament igieno-dietetic
• În situaţiile cînd infecţia urinară nu este dereminată de stază
– tratamentul antimicrobian de electie
• În infecţiile secundare unei obstrucţii a tractului urinar
– scopul esenţial
• înlă turarea factorului obstructiv
• restabilirea permiabilită ţii că ilor urinare
– în asociere cu terapie antimicrobiană
• Scopul tratamentului antibacterian
– îndepărtarea germenilor patogeni
• de la nivelul sistemului urinar
– prevenirea apariţiei recidivelor si complicaţiilor
• locale
• la distanţă
• Spectrul preparatelor antimicrobiene - larg
– dificilă alegerea optimă
– terapia antimicrobiană - tintită
– începe după recoltarea uroculturii şi antibiogramei
– în situaţii extreme
 • tratamentul empiric
• cu indicarea unui preparat de spectru larg şi eficienţă recunoscută
– Preparatul indicat trebuie
• realizeze concentraţii urinare înalte sub formă activă
– Concentraţia pe care o atinge antibioticul în urină
• mai importantă decît concentraţia plasmatică al acestuia
– Pînă la concentraţia creatininei serice de 150mmoli/l
• toate preparatele antimicrobiene - administrate în doze normale
– În insificienţşa renală
• ţine cont de
– nivelul creatininei
– de eliminarea urinară a lor
• lipsit complet de nefrotixicitate
– Din acest motiv
• antibiotice se vor administra cu precauţie sau de loc
– Kanamicina
– Gentamicina
• alegerea in functie de pH
– active la pH foarte acid
• Negram
• Furadonina
– active la pH acid
• Ampicilina
• Amoxiclav
• Biseptol
– active la pH neutru
• Cefalosporinele
• Rifampicina
• Levomicetina
• Fluorkinolonele
– active la pH alcalin
• Eritromicina
• Doxiciclina
• Aminoglicozidele
– Acidifierea urinei
• se realizează cu un regim alimentar corespunză tor
• administarea de
– Metionină
– Acid fosforic
– alcalinizarea
 • bicarbonat de sodium
• Blemarean
• Uralit

INFECŢIILE NESPECIFICE ALE APARATULUI URINAR SUPERIOR

PIELONEFRITELE
• Definitie
– proces inflamator nespecific al parenchimului renal
– cu leziunea preponderentă a interstiţiului şi bazinetului
• Epidemiologie
– 7-20% din autopsii
– Incidenţa 100 / 100.000 de populaţie
 – Femeile 4-5 ori mai des decâ t bă rbaţii
• Clasficare
– acute (PNA)
– cronice (PNC)
• acută
– proces inflamator – supurativ (sau purulent)
• al rinichiului
• cu diferit grad de intensitate
• PN cronica
– poate urma o pielonefrită acută
– avea de la început o alură silenţioasă
• Pielonefrita cronică
– inflamaţia parenchimului renal
– evoluţie lentă
– agravare periodică
– sclerozarea rinichiului
• Deosebim 2 forme de pielonefrită
– PN primară (necomplicată sau hematogenă )
– PN secundară (complicată sau obstructivă )
• diferite după
– patogenie
– evoluţie
– prognostic
– metode de tratament
• Pielonefrita unilaterală sau bilaterală
– Primară Secundară
– Acută
• Seroasă
• Purulentă
– Forma apostematoasă
– Carbuncul renal
– Abces renal
• Papilita necrotică
– Cronică
• faza de remisie
– Ratatinare sau pionefroza
• faza latentă
• faza de acutizare
(După N.A.Lopatkin 1998)
• Etiologia PNA
 – gram-negativi
• familiei Enterobacteriaceelor
– E.coli
– Proteus
– Klebsiella
– Pseudomonas airoginosa
– coci gram-pozitivi
• stafilococ
• enterococ
• În evoluţia PN
– înoculaţii a germenilor noi şi schimbare de germeni
– îndeosebi în condiţii spitaliceşti

• Patogenia PNA
– Factorii de risc
• bacteriuria
• reflux vezico-ureteral
• reflux pielo-renal şi pielo-venos
• obstrucţia că ilor urinare
• maladiile prostatei
• vâ rsta presenilă şi senilă
• graviditatea (sarcina)
• diabetul zaharat
• hipertensiunea arterială cu nefroscleroză
• anomaliile renale
• reactivitatea imunologică alterată
• două căi posibile prin care micro-organismele ajung în rinichi
– hematogenă (sau descendentă)
– urinogenă (sau ascendentă)
• microbii din perineu ajung prin vulvă -vagin
– la uretra anterioară
– apoi în vezică
• afectează secundar rinichii
• Procesul inflamator nespecific
– trece prin stadiul seros
– rezulta în
• reconvalescenţă
• stadiul supurativ (purulent)
• Resorbţia abundentă a germenilor şi toxinelor
– şocul endo toxic (bacteriemic)
 – complicaţie gravă cu letalitatea 20%
• În consecinţă
– sclerozarea parţială a parenchimului renal
• Pusee pielonefritice frecvente
– rotatinarea rinichiului
– pionefroză
– procesul este bilateral
• IRC
• deces
• Sursa de infecţie
– endogenă
• focare septice
– digestive
– respiratorii
– cutanate
– genito-urinare etc.)
– exogenă
• infecţii iatrogene
– manevrelor endoscopice ale aparatului urinar

Leziuni anatomomorfopatologice
• Macroscopic
– în PN acută
• rinichiul mă rit de volum
• uşor decapsulabil
• secţiune se gă sesc
– striuri radiare
• gă lbui
• cu microabscese în zona corticală
• Mucoasa pielocaliceală
– hiperemică
• edemaţiată
• Microscopic
– zonele de supuraţie
• corespund infiltratelor inflamatorii interstiţiale
– predominanţa neutrofilelor
– uneori cu zone de abscese
– Tubii conţin leucocite
• PN cronică
– rinichiul este mai mic
 – atrofic
– Suprafaţa
• granulată cu cicatrici neregulate
– Microscopic
• leziunile variază după stadiul afecţiunii
– Zonele inflamatorii
• de vâ rste diferite
– de la infiltratele cu neutrofile
– la cicatrici scleroase
• Infiltratul
– limfoplasmocitar
• Glomerulul este afectat până la
– scleroză
– hialinizare
• Tubii
– nu au epiteliu turtit
– lumenul tubilor
• plin de cilindrii hialini
• substanţă de aspect caloid
– aspecte pseudotireoidine

Simptomatologia PNA
• În pielonefrita acută
– debutul brusc
– simptoamelor generale
• frisoane
• febra
– tip intermitent cu oscilaţii mari
• transpiraţie
• cefalee
• mialgii şi artralgii
• greţuri
• vomă
• Limba
– uscată
– saburată
• tahicardia
– Simptomele locale
• dureri lombare
– localizate în unghiul costo-muscular
 – iradia spre
• flanc
• fosele iliace
• în scrot
• labiile mari
– Durerea lombară
• surdă
• colicativă
– Durerile paroxistice cauza
• obstrucţia acută a că ii excretorii
• determinată de
– calcul inclavat în
• joncţiunea pieloureterală
• ureter
– tulburările de micţiune
• polakiuria
– cointeresă rii vezicii urinare
• micţiunea rară rar
– consecutivă unei oliguriei
– Aspectul urinei
• piuric (tulbure)
• hematuric
• aparatului digestiv
– balonă ri
– dureri abdominale
– inapetenţă
– greţuri
– constipaţie pâ nă la tabloul de ileus paralitic
– diarea
• Şocul toxico-infecţios
– complicat cu
• ulceraţie digestivă de stres
• scaun sanguinolent
• La examenul obiectiv
– lomba dureroasă
• la palpare
• la percuţie
– (semnul lui Giordano este pozitiv)
– Rinichiul
• mă rit de volum
 • rareori accesibil palpă rii
– În formele grave
• întregul abdomen
– aspect meteoristic
– sensibil la palpare
• Examenul de laborator al urinei
– proteinurie moderată
– în sedimentul urinar
• leucociturie
• cilindrii leucocitari
– Piuria lipseşte în PN acută
• numai atunci câ nd calea excretorie este blocată
– printr-un calcul sau cheag de sâ nge
• Urocultura cantitativă
– infecţie semnificativă (peste 100.000 de germeni)
• Obligatorie
– identificarea germenului
– testarea sensibilită ţii microbului la antibiotice
• Hemocultura
– obligatorie în toate formele de PN acută cu alură severă
• Recoltarea sângelui
– în plin frison
– câ t mai curâ nd după aceea
• Examenul radiologic
– radiografia directă (pe gol)
• dimensiunile
• forma
• conturul rinichilor
• prezenţa calculilor radioopaci
• Urografia intraveanoasă
– diminuarea funcţiei renale
– tradusă prin
• întâ rzierea apariţiei imaginii urografice
• intensitatea mai redusă
– Atonia cavită ţilor pielo-caliceale şi a ureterului
• PN acută secundară
– urografia vizualizează
• obstacol pe că ile urinare superioare
• Explorarea rezervei funcţionale renale se face prin probele funcţionale
– densimetria urinară
 – determinarea azotemiei
– creatininemiei
– clearence-ului creatininei
• Urografia
– probă funcţională
• Ecografia şi renografia izotopică
– confirmă prezenţa obstucţiei urinare în PN acută secundară

• Tratamentul PNA
– regim la pat pe durata febrei
– Regimul alimentar nu comportă deosebiri semnificative
• In cazul diagnosticului pozitv de pielonefrita acuta primara
– faza seroasa
– tratamentul antibacterial
• 2 antibiotice de spectru larg din cele trei grupe
–
a) penicilinei
–
b) aminoglicozidelor
–
c) cefalosporinelor
• ziua 5-7 antibioticoterapia
– modificata confom antibioticogramei
• In caz de pielonefrita acuta
– secundara
– forma seroasa
• tratamentul
– restabilirea pasajului urinei (drenajului)
• din că ile urinare superioare
– drenaj cu sondă ureterală
• introdusă prin cistoscop
• examenul imaginistic
– radiologic
– ecografic
– scintigrafic
• obstacol
– nefrostomia percutanată
• puncţie
• intervenţie chirurgicală
– ureterolitotomie
 – pielolitotomie

• antibioticelor puternice înainte de restabilirea pasajului

– dezvoltarea şocului endotoxic grav

• Algoritm de tratament
– 1.Restabilirea pasajului urinei
• daca este dereglat
– 2.Tratamentul etiotrop
• scheme antibacteriene standartizate
• Peste câteva zile
– tratamentul orientat după datele antibiogramei
• Durata administrării
– pe parcursul mai multor să ptă mâ ni sau chiar luni de zile
– (Orientarea după criteriile clinice şi bacteriologice de
vindecare)
– 3.Menţinerea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic
• asigurarea unei diureze eficace
• sedarea bolnavului
• calmarea durerilor
• Lipsa efectului de tratamentul medicamentos în decursul de 1-2 zile
– indicaţie pentru intervenţia chirurgicală
• Tratamentul chirurgical
– lombotomie
– decapsularea rinichiului
– instalarea pielonefrostomei
– drenarea spaţiului retroperitoneal
– excizia carbunculului
– evacuarea puroiului şi drenarea abscesului
• Prognosticul în PNA
– favorabil
– în complicaţiile grave = toxico-septic
• nefavorabil
• Boala are o tendinţă de cronizare
– controlaţi periodic (Dispensarizare)
• Pielonefrita cronică
– nefrită interstiţială microbiană cronică
– infecţie urinară persistentă
– favorizată de stază
– consecinţă a unei uropatii obstructive
• Ea poate urma
– pusee acute de pielonefrită
– poate avea de la început o alură silenţioasă
• Printre mecanismele patogenetice
– reflux vezico-ureteral
– ră spuns imunologic
• la agresiunea antigenică bacteriană
• Simptomatologie
– oboseală
– astenie
– subfebrilită ţi
– frisoane
– jenă lombară
– poliurie
– nicturie
– în stadii avansate
• anemie
• HTA
• uremie
• Evoluţia
– lentă
• Examen de laborator
– leucociturie intermitentă
– descoperită cu proba
• Almeida-Neciporenco
• provocare (declanşare) cu prednisolon
– Prezenţa celulelor Sternheimer-Malbin
– Izostenuria hipostenuria
– Bacteriuria
– proteinuria moderată
• Explorarea radiologică arată
– rinichi mici
– cicatrici corticale
– retracţia papilară
– corticala este subţiată
 – calicele deformate
– bazinet şi ureter hipotone (simptomul Hodson)

• În tratamentul PN cronice două etape

– tratarea acutiză rii
– terapia antirecidivă
• Trebuie să ştim clar şi corect
– agentul infecţios şi sensibilitatea sa la antibiotici
– starea urodinamicii
– starea funcţionala a rinichilor
• Măsurile terapeutice includ
–
a) restabilirea pasajului de urină
–
b) îmbună tă ţirea microcirculaţiei în rinichi
–
c) antibioterapia adecvată
–
d) tratament antiinflamator nespecific şi imunomodulator
INFECŢIILE NECPECIFICER ALE APARATULUI URINAR INFERIOR ŞI GENITAL
MASCULIN
Cistita acuta
• Definitie
– Inflamatie nespecifica
• colului vezicii urinare
• trigonomul Lietto
– cauzata de
• infectia perineala (E.Colli)
• 80% din femeile cu cistita
• Tablou clinic
– Mictii frecvente
– tenesme
– hematurie teminala (2 – 3 picaturi)
– afebrili
• Diagnosticul se confirma prin
– analiza sedimentului urinei
– urocultura
• contraindicata
– cateterizare vezicii urinare
– cistoscopia cu scop de diagnostic sau tratament!

• Tratament
– antibiotic de spectru larg
– uroantiseptic in timp de 7 – 10 zile
• Pronosticul
– favorabil

uretrita acuta
• inflamatie acuta a mucoasei uretrale
– provocata de infectie cu transmitere secuala
– se manifesta cu
 • eliminari uretrale
– purulente
– mucos-purulente
– disurie
– mictiuni dolore
– germenii
• neisseria gonouuhoeae
• chlamidia trachoatis
• trichomonas vaginalis
• idnetificarea
– inaite de intierea tratamentului
– tratamentul conform ghidurilor
• gonococica
– cefriaxona
• 1 g doza unica
– axitromicina
• 1 g doza unica
• infectie negonococica
– doxiciclina
• 100 mg x2 ep zi 7 zile
• chlamidia trachoatis
– azitromicina
• 1 g doza unica
• micoplasmelor
– azitromicina
• 0.5 g doza unica
• ureaplama
– doxiciclina
• 100 mg x2 ep zi 7 zile
• trichomonas vainala
– metronidazol
• 2 g doza unica

Epididimita acuta nespecifica

• Epdidimita
– sindromul clinic caracteristic inflamatiei epididimului
– mai frecvent la
• tinerii sexual activi
• virstnicii cu infectii urinare obstructive
– In functie de microorganismul
 • Epididimita acuta
– germenii transmisi sexual
• Chlamidia trachomatis
• Neisseria gonorrhaeae
• Micoplasme
• Epididimita acuta
– cauzata de germenii banali
– cel maifrecvent
• infectii urinare cu E.Coli pe primul loc
• germenii unor infectii sistemice
– H.influenzae
– Bilharzia
– Micobacterum tuberculosis

• Leziuni anatomomorfopatologice
– Initial de tip exudativ
– progreseaza in 24-48 de ore
• spre stadiul acut
– marirea volumului si induratia epididimului
• examenul microscopic
– edem interstitial
– infiltratie leucocitara
– limfoplasmocitara
• formarea de abcese epiterliului tubular
• Tablou clinic
– dureri in scrot
• de partea afectata
• (bilateral sincron este exceptionat)
– febra importanta
• rar frison
– dizurie
• proprie bolnavilor urinari cronici
• infectati
• Date de laborator
– Epididimita acuta
• hiperleucocitoza
– 20-25 x 10 9
– deviere la stinga
– crestera VSH-ului
– Important
 • prelevarea uroculturii
• aprecierea sensibilitatii la preparatul a/b
• Diagnostic pozitiv
– Evolutia clinica
– Sinteza anamnezei clinice
• contacte venerice dubioase
• infectii urinare antecedente
• explorari uretrale
• Diagnostic diferenţial
– Hidrocel
– Tumora la testicul
– Epididimita tuberculoasa
– Torsiunea apendicilor testiculare
– Traumatismele testicular
– Orhita granulomatoasa
– Epididimita tuberculoasa acuta (se intilneste exceptional de rar)
• Tratamentul epididimitei acute
– antibioterapia specifica
• germenului cauzat
– a urinei
– deschiderea colectiei din abcesul epididimului
• debut
– parenterala a doua antibiotice de spectru larg
• grupele penicilinei
– aminoglicozidelor
– cefalosporine

Prostatita acuta si cronica

• prostatita acuta
– inflamatia acuta a testului prostatic
– aparita semnelor generale de inflamatie acuta
– simptomatologie urniara joasa
– senzatie de arsura la mictiune
– polakiuria
– disurie
– durere
– febrila
– retentie de urnian
– apare brusc
– indiferetn de varsta
 • preponderent la adultul tanar
• precedata de infectie cu transitere seculala
– sau de suprarceala
• protstatita cronica
– inflaamtia cronica a parenchimului prostatei
– foramrea focarelor de scleroza
– debut cu manifestari clincice silentiase
– poate masca 20 sindromae
– se caracterizeaza prin
• durere sau discomform perineal
• in vezica urinara
• in testicule
• arsura la mictiune
• polakiuria
• imperiozitate
• ejaculare prematura
• disfucntia erectila
– vasta preponderenta
• 20-50 ani
• medie de 43 ani
– indicenta
• 5% la 70% in tari eruopene

• clasificarea prostatitei
– I acuta bacteriana
• infectie acuta a prostatei
– II cronica bacteriana
• infectie cronica a prostatei
• de gemeni g+ si g+
– III cronica abacteriana
• disntom dureros pelvian
– IIIA prostatita inflamatorie
• [chlamidia micoplasmelor ureaplama]
• leucocite in sperma
• secretie prostatica exprimata
• in ruina recoltat dupa masaj prostatic
– IIIB prostatita neinflamatorie
• fara leucocite in sperma
• secretie prostatita exprimata
• sau in ruina recoltat dupa masaj prostatic
 – IV prostatita inflamatorie asimpromatica
• confirmata incidental

• Etiologie
– germenii Gram-negativi
– rar de cei pozitivi
– 10% infectia asociata cu doi sau mai multi germeni
• Calea de patrundere a germenilor
– ascendenta prin uretra
• Cauzele favorizante
– stricturele uretrale
– prostatita cronica
– manevrele instrumentale endouretrale
• Tabloul clinic
– semne generale
• febra
– caracter hectic
• frisoane
• mialgii
• artralgii
• durere
– perineu
– bazinul mic
– semne urinare
• mictii imperative
• dizurie
• urina tulbure
• retentie acuta de urina
– cateterzarea vezicii urinare categoric interzisa!
– dervarea urinei numai prin aplicare cistofixului

• diagnosticul preliminar
– anamneza
– chestionarul simptomatologiei protatitei cronice
• NIH
• CPSI
• indexul claitatii vietii
• chstionarul simptomatologiei urinare joase IPSS
– durerea discomfortul
 – mictiunea
– influenta asupra calitatii vietii

• examinarea clinica
– tuseul rectal
– examinarea frotiului prostatei

• La bărbaţi tehnica celor 3 eşantioane

– proba Stamey
– Primii 10 ml urină determină proba uretrală
• Mijlocul jetului
– se recoltează pentru aprecierea culturii vezicale
• Proba a 3
– masarea prostatei
– recoltarea secretului pentru cultură
• Dacă secreţia prostatei
– nu paote fi recoltată
– pacientul urinează
• primii 5 ml de urină
– determină cultura prostatică
• Prevalenţa germenilor
– patologia predominantă
– persitenţă a leucocituriei
• dar cu uroculturi negative (piurie sterilă )
• investigaţii mai minuţioase pentru identificarea baciluluii Koch

• Diagnosticul se va stabili prin

– tuseul rectal
• efectuat cu o atentie deosebita
– din cauza durerilor
• care va identifica
– glanda marita in volum
– consistenta
• crescuta
• pastoasa la palpare
– focare de fluctuare
• (abces al prostatei)
– Urocultura pozitiva
– USG transvezicala si transrectala
 • confirma diagnosticul

• Tratamentul antibacterial
– intens
• initia iv si im
– ulterior oral
– combinind 2 preparate
• cefalosporinelor
• fluorchinolonelor
– antialgice
– antiinflamatorii nehormonale
– tartamentul va continua si dula ameliorarea starii
• supar 2-4 saptamani
• In caz de abces la prostata
– drenarea lui transvezicala
– instalarea cistostomei
• prostatta cronica
– conform abgramei
– 4-6 saptamani
• III
– restabilirea circulatiei scanguine
– reducerea riscului de reflux intraprostatic

bacteriuria asimptomatica si infectiile uirnare asociate cateterismului

• bacteriuria asimpromtacica
– rpezenta in urinta a bacteriilor
– lipsa manifestarilor clinicae
– titru diagnsotic
• cuantificarea unitatilor formatoare de colonii tfc
– colonie bacteriana in mediu de crestere
• numar ufc din 1 ml material biologic
• urocultura
– considerata pozitiva
• ufc >=10^5
• ufc >=10^4
– ap cu ponderea >=5% pentru mediul dezvoltarii infectiei
• sau triada clincia prezenta la barbati
• ufc >=10^3
– simtomocomplex cinic complet
• infectie urinara complicata
– pacientii cu prezenta factorilor de risc
• DZ
• sarcina
• urolitiaza
• malformatii tract urinar
• infectiile tractului urinar asociate cateterusmului
– infectii nosocomiale
– 40% cateterism
– risc cu durata cateterului
• imediat dupa cateterizare
– germenti in urina 20%
• riscul aparitiei creste 3-10% fiecare zi
• sursa primara in 8,5% din speticemiii3,8%
– rezulta din finvectiile urinare asociate cateterizarii
• cei mai freventi genrmeni
– E coli
– klebsiela
– pseidumona
– enterogacter
– candida
• bacteriuria asimtpamtica astoiata cateterismului
– nu necesita tratament
– excepti face
• interventile chirurgicale urologice
– 3-5 zile inainte de interventia chirurgicala
– asociate cateterismului vezical
• fluorochinolone
• cefalosporine
• carbapeneme
• bacteriuria asimpromatica in sarcina
– 4-7% din pacientele insarcintae
• pielonerfite in 40% din cazurile dnetartete
• septincemie 10-20%

• tratament
– cure scurte de 3-5 zile antimicronian
– medicamentele utilizate
• nitrofiran 100 mg la 12 ore
• amoxicilina 500 mg la 12 ore
 • cefalexina 500 mg la 12 ore
• fosfomicina in doza unica
• persistenta dupa 10-14 zile
– impune idnicatia tratametnului ruoseptic supresiv
• administratea preparatelor
– favortieaza eolutia pozitiva in invectiile urniare incl;uziv la gravide