PATOLOGIA APARATULUI GENITAL MASCULIN PATOLOGIA TESTICULULUI SI EPIDIDIMULUI MALFORMATII SI DISTROFII Criptorhidia lipsa de descindre a testiculelor in scrot intalnita

ntalnita la aproximativ 4% din populatia de sex masculin reprezinta principala malformatie testiculara + / - uni / bilaterala mai frecventa pe dreapta testiculul se poate opri oriunde pe traiectul de coborare: abdomen, bazin, canal inghinal, portiunea superioara a scrotului pana la pubertate nu sufera modificari apoi se produce atrofie cu fibroza progresiva M. . ingrosarea hialina a membranelor bazale atrofia tubilor inlocuirea parnchimului cu tesut con!unctiv + / - celulele "e#ding hiperplaziate etiopatogenie predispozitie ereditara insuficienta endocrina anumite anomalii structurale congenitale: cordon spermatic scurt, stenoze ale canalului inghinal, aderente fibroase malformatia $ asimptomatica cand e bilaterala este cauza sterilitatii + tumori maligne mai frecvente mai rar pot lipsi ambii testiculi $ anorhidic% pot fi fuzionati $ sinorhidie% + / - chisturi congenitale

Atrofia testicu e or poate aparea: ca urmare a arteriosclerozei la varstnici in stari de denutritie si hipovitaminoze in tulburari hormonale: insuficienta hipofizara, administrarea prelungita de estrogeni in inflamatii cronice postradiere consecinta: modificari similare celor din criptorhidie

Torsiunea testicu u ui survine in urma unor miscari violente sau traumatisme mai ales la testiculii incomplet coborati produce necroza hemoragica a tsticulului $& impune excizia

INFLAMATII orhite deseori asociate cu inflamatii ale epididimului $ orhi!epidi"ita infectia care genereaza procesul inflamator se poate produce: pe cale ascendenta de la uretra ' cel mai frecvent (, vezica urinara, canal deferent pe cale limfatica / hematogena dpdv evolutiv ) acute si cronice

Orhita acuta caracterizata prin: testicul marit de volum, consistenta ferma, dureros apare ca o complicatie a bolilor infectioase: febra tifoida, tifos exantematos, bruceloza, gripa, variola in mod special in oreion se poate prezenta ca forma seroasa / supurata pe cale ascendenta se produc infectii, de la nivelul cailor urogenitale, cu bacili colli, stafilococi, streptococi caracteristica $ orhiepididimita blenoragica ' gonococica (, ce poate duce la abcedare cu necroza extinsa a testiculelor% este urmata de sterilitate

Orhite e cronice sunt urmarea formelor acute duc la fibroza testiculului o forma particulara $ orhita #ranu o"atoasa care apare unilateral si se caracterizeaza prin prezenta de granuloame asemanatoare celor din *+,, dar mai bogate in plasmocite si prezentand zone de supuratie% este considerata a fi urmarea patrunderii spermatozoizilor in tesutul interstitial cu declansarea unei reactii inflamatorii, posibil de natura autoimuna% in mod analog in epididim apare granulomul spermatic periorhita cronica proliferativa $ inflamatie granulomatoasa a vaginalei testiculare generata de traumatisme% simuleaza fibroame multiple / pseudofibromatoza multipla

Orhiepididi"ita T$C secundara unui proces *+, pulmonar poate fi urmarea raspandirii infectiei ' *+, ( de la un rinichi tuberculos pe calea prostatei si a canalului deferent

T$C % epididi"ara manifestarea cea mai frecventa a *+,-ului genital la barbati intereseaza indivizi intre -.-4. ani uni / bilaterala frecvent asociata cu interesarea testiculara ) orhiepididimita *+, patogenie:

genito-primara ) prin insamantarea hematogena ' mai frecvent la coada spermatozoidului, mai rar la corpul / capul spermatozoidului (% sursa de insamantare *+, de vecinatate pt testicul si vaginala testiculara% canaliculare ' testifug (: vezicula seminala, prostata, canal deferent genito-secundara ) prin propagarea testipeda de la prostata la veziculele seminale morfologic: - macroscopic: epididim ingrosat, neregulat -& aspect boselat, nodular cazeos-galbui & testicul aderos albcenusiu marit de volum -& coafeaza testiculul ' de volum normal (% diagnostic diferential gome sifilitice, cancere in testicule crescute in volum spre corp ) zone microchistice datorate cazeificarilor, dilatarilor canaliculelor dinaintea obstacolului scleros din corp / coada spre testicul ) benzi de scleroza, noduli cazeosi, fibroza dinspre mediastinum testis spre albuginee in vaginala testiculara ) exudat sero-fibrinos / seros ' prin reactie inflamatorie de vecinatate ( in cazeificari masive cu fluidifierea cazeumului vaginala prezinta continut cu aspect puriform in forme grave -& fistulizari scrotale, trenante cu eliminare de material cazeificat ' fun#us testis tu'ercu o(is ( M. . initial - leziuni interstitiale ulterior ) formare de foliculi *+,specifici in peretele canalului epididimar% materialul bacilifer ) in lumenul tubilor ' pe care ii infecteaza ( evolutie spontana -& scleroza propagarea leziunilor M. . in canaliculele epedidimare, explica anatomic posibilitatea insamantarii testifuge spre veziculele seminale si prostata propagarea -& testicul pe cale canaliculara retrograda ) putin probabila se admite propagarea interstitiala prin: continuitate, directa% vase limfatice,cu interesarea tubilor seminiferi multe leziuni *+, meningiale, la tineri, coincid cu leziuni *+, floride cu localizare epididimara ' ce constituie puncte de plecare ale insamantarii *+, leptomeningeale, mai frecvente decat formele calcificate (

T$C testicu ara cel mai frecvent este genito-secundara, avand punct de plecare epididimul M. . ) initial leziune interstitiala care antreneaza reactia inflamatorie a tubilor $& foliculi *+, umpland tubii seminiferi poate fi genito-primara in insamantarile hematogene direct in testicul cand se produc: insamantari granulice multiple% insamantari testiculare solitare $& un nodul + / - voluminos cu scleroza si calcificari volutia leziunii *+,: apar minime procese distrofice ale tubilor seminiferi, constand in: depopulare seminifera, spermatoangita obliteranta fibroasa ' datorita intreruperii pe o portiune a tubilor seminiferi ( de la nivelul testiculului, leziunile inflamatorii specifice / nespecifice se propaga spre: peretele vascular, albuginee $& periorhita *+, T$C )a#ina ei testicu are

sunt prezente: granulatii *+, si exudat seros in cazul perforarii unui focar *+, epididimar apar manifestari de periorhita: fibrinoasa, purulenta, cazeoasa $& fistulizarea scrotului cu aspect de fungus benigno testis $ prolabarea externa a testiculului acoperit de granulatii *+,

Deferentita T$C urmeaza unei epididimite *+,, spermatocistite *+,, prostatite *+, caracterizata prin prezenta cazeumului in deferent, care capata aspect de cordon sodid in cazul inflamarii celorlalte structuri ale cordonului spermatic ' cu exceptia deferentului ( $ funiculita, caracterizata prin exudat sero-purulent

Sper"atocistita T$C localizare frecventa a *+, genital la barbati asociata frecvent cu prostatita *+,, epididimita *+, morfologic: macroscopic: cazum uscat in lumenul veziculelor seminale + scleroza peretelui $& marirea in volum si consistenta + / - aspecte pseudotumorale frecvent ) bilaterala leziunile prezinta aspecte diferite in functie de etapa evolutiva + / - *+, ampulara, a canalului e!aculator + / - noduli cazeosi in peritoneul invecinat M. . leziuni caracteristice ) foliculi *+, si cazeificare scleroza peretelui + / - aspecte purulente in formele cu cazeum solid pot aparea perforatii in prostata, vezica urinara, tesut prirectal -& fistulizare -& scrot, anus

Prostatita T$C una din localizarile frecvente ale *+, genitale la barbati asociaza leziuni *+,: renale, cai urinare, epididim, vezicule seminale uni / bilaterale macroscopic: noduli izolati caverne prezente pana in uretra si eliminare cazeum fibroza neregulata / difuza incon!urand cazeumul uscat M. . leziuni foliculare izolate care ulterior conflueaza + cazeificare simpexiomilor $& dezorganizarea structurilor glandulare + leziuni ale peretelui venos -& insamantari la distanta

TUMORI TESTICULARE TUMORI $ENIGNE rare

pleaca din tesuturile componente ale cordoanelor sexuale

Tu"ori de ce u e interstitia e apar la barbatii de 4.-/. ani, ca un nodul cu diametrul de 0 cm, culoare galbuie, care M. . e format din cuiburi de celule "e#dig de obicei, secreta hormoni masculini fara sa produca tulburari alteori, poate secreta estrogeni ducand la feminizare ' ginecomastie ( foarte rar ) prezinta un comportament malign

Tu"ori cu ce u e Serto i * adeno"u tu'u ar reproduce tubii seminali fiind similara androblastomului ovarian / ginandroblastomului ) cand secreta ambele categorii de hormoni si duce la feminizare

Tu"ori e adeno"atoide tumori benigne cu crestere lenta, intalnite in epididim si canal deferent sunt formate din celule epiteliale tipice cu tendinta la diferentiere de lumen provin din incluzii de canal Muller sau mezonefros

TUMORI MALIGNE constituie 12% din tumorile testiculare provin din celulele germinale pot aparea la diferite varste dar cu frecventa maxima intre -2-32 ani in functie de aspectul histologic care le determina comportamentul clinic sunt mai multe varietati

Se"ino"u 4.% din tumorile maligne testiculare ' cea mai frecventa tumora testiculara a barbatilor tineri ( apare ca o masa tumorala carnoasa, lobulata, de culoare galbuie care determina dublarea / triplarea in volum a testiculului desi albugineea este deseori respectata M. . lobuli de celule rotunde / poligonale, cu nuclei mari, nucleoli evidentiati si citoplasma abundenta si clara ' asemanator celulelor germinale primitive ( lobulii sunt separati de pereti con!unctivi densi in care se gasesc infiltrat inflamator limfocitar% uneori focare granulomatoase cu celule gigante + / - zone de necroza si hemoragie uneori ) exista forme diferentiate spermatocitare, in care celulele sunt mai diferentiate cu aspect de spermatocite ' dimensiuni mici, cu nucleu condensat (, forme care produc mai rar metastaze tumora invadeaza epididimul si canalul deferent produc metastaze in ggl abdominali este radiosensibila