Sexologie Curs 5

BOLILE CU TRANSMITERE
SEXUALA

Bolile cu transmitere
sexuai
boli contagioase - afecteaz un procent insemnat din populaia
masculin i feminin
Problem de sntate public - morbiditate crescut si ineficiena
msurilor i modelelor de organizare a luptei antiveneriene
Ansamblu de leziuni funcionale i organice -> gravitate deosebit ->
profilaxia devine prioritar, iar tratarea lor obligatorie
Importan deosebita a factorilor epidemiologici pentru combaterea
lor
Factorii socio-economici - primii care favorizeaz rsp ndirea BTSmodificrile de comportament sexual (populaii defavorizate i care
apar cu deosebire in perioade de dezordini sociale, de srcie, inflaie,
mizerie, promiscuitate, grad de cultur sczut)
Comportamentul sexual - influenat de consumul de droguri i alcool responsabile de circa 30% din imbolnviri
Inceperea din adolescen a vieii sexuale
Alti factori favorizani - factorii demografici: apariia de mari
colectiviti urbane i suburbane cu anonimatul indivizilor,
industrializarea, favorizarea pervertirii comportamentului sexual,
prostituia, homosexualitatea, amorul colectiv, dislocrile familiale,
navetismul, deplasrile in interes de serviciu indelungate i la distan
mare de cas, turismul
44% din contaminri se produc prin contacte sexuale ocazionale
11 % - prostituia clandestin, procentul de imbolnviri fiind mai mare
la brbai

Factorii "medicali" - nediagnosticarea Ia timp i lipsa unui tratament

precoce sau chiar un diagnostic incorect -> favorizeaz transmiterea
bolii la un numr mare de partener
Sursa de infecie - bolnavul -> microbii care produc boala nu
supravietuiesc in afara organismului uman -> depistarea ct mai
rapid a sursei de infecie i tratarea sa pn la dispariia agentului
infecios
Inconvenientul depistrii rapide = prezentarea trzie a bolnavilor la
medic
Metodele de depistare activ (supravegherea epidemiologic a
populaiei) - dificil de aplicat n mas

presupun examinarea organelor genitale, a pielii i mucoaselor, a

ganglionilor limfatici i desigur controful serologic
necesar i obligatorie prin examenul medical la angajare, examenul
medical prenupial, examenul periodic al gravidelor, examenul medica l la
admiterea in invmntul superior ,al donatorilor de snge etc.
controlul serologic al bolnavilor internai in spitale, al salariailor care
urmeaz tratamente balneare, contro1ul periodic al salariailor din
sectoarele de alimentaie public, hoteluri, internate, cmine, cree,
grdinie, coli, al personalului din transporturi etc.
cele mai dificile probleme de depistare i tratament, ca i de epidemiologie
(de rspndire a bolii) le pun BTS majore -sifilisul, infeciile gonococice,
ancrul moale, granulomul inghinal, limfogranulomatoza inghinai subacut
benign, sindromul de imunodeficien dobndit (SIDA).Combaterea
acestora - metode drastice de depistare, izolare, supraveghere medicai,
tratarea contacilor i evidena precis a bolnavilor

 Bolnavul- cel mai greu de depistat - se sustrage

controlului medical, ca i contacilor
Obligaia de a depista bolnavul i dup depistare >
comunicare in scris sau telefonic (24 h) la cabinetul
dermato-venerologic de teritoriu
Bolnavii - obligaia prezentrii ct mai rapide la medic
i obligaia de a rspunde cinstit la ancheta
epidemiologic (date ct mai exacte despre presupusa
surs de contaminare, despre toi contacii,
imprejurrile contactului etc.)
confidenialitatea
Contaminarea prevenire - folosirea prezervativului,
splarea organelor genitale cu ap i spun imediat
dup contact, ungerea organelor genitale cu unguent
cu tetraciclin inaintea contactului sexual (i chiar
dup contact), instilarea in uretra terminai a unei
soluii de nitrat de argint (2%)

 Infectiile urogenitale microbiene - responsabile de circa 2025% din totalul infeciilor urogenitale negonococice
- produse de diferii germeni piogeni, stafilococi, bacili
coliformi, proteus, enterotoc i alii
Factori favorizani ai acestor infecii - infeciile urogenitale
incomplet tratate, strile gripale, septicemiile, diferitele
tulburri digestive de la nivelul colonului (diaree sau
constipaie), splturile vaginale intempestive, unele
manevre medicale la acest nivel (instilaii uretrovaginale,
citoscopii, sondaje vezicale) i chiar utilzarea de ovule anti
concepionale
Alti factori favorizani - excesele sexuale, consumul de alcool
i diferitele afeciuni ale aparatului urinar ca staza urinar,
litiaza reno-ureteral, infeciile pielo-ureterale)
Cele mai frecvente aspecte patologice - vulvo-vaqinitele
bacteriene ->
Infecii minore: infeciile bacteriene,chlamidia, micoplasme,
protozoare, fungi, virusuri i parazii.
BTS majore: sifilisul, gonoreea, granulomul inghinal, ancru l
moale, limfogranulomatoza inghina l subacut benign i
SIDA

Bolile cu transmitere
sexuala minore
1. Infeciile urogenitale microbiene - responsabile
1. Infeciile urogenitale microbiene - responsabile
de 20-25% din totalul infeciilor urogenitale
negonococice.
- produse de diferii germeni piogeni, stafilococi,
bacili coliformi, proteus, enterotoc i alii
- Unii - saprofii ai cilor urogenitale - in anumite
condiii -> patogeni -> se transmit prin contact
sexual
Factori favorizani - infeciile urogenitale
incomplet tratate, strile gripale, septicemiile,
diferitele tulburri digestive de la nivelul
colonului (diaree sau constipaie), sp lturile
vaginale intempestive, unele manevre medicale
la acest nivel (instilaii uretrovaginale,
citoscopii, sondaje vezicale) i chiar utilzar ea de
ovule anticoncepionale, excesele sexuale,
consumul de alcool i diferitele afeciuni ale
aparatului urinar

a) Vulvo-vaginitele bacteriene 50% din

vulvovaginite
Aproximativ 2/3 dintre vaginitele cu trichomonas
i aproape 90% dintre candidozele uro-genitale
asociate cu infecii microbiene
Clinic - leucoree purulent in cantitate mare,
mncrimi la nivelul vulvei i dureri, arsuri,
usturimi timpul contactului sexual (dispareunie)
Vulva - edemaiat, congestionat, mucoasa
vaginei - roie, acoperit cu puncte de puroi, cu
eroziuni superficiale i mici puncte hemoragice
Frecvent - cistita (infecia vezicii urinare) miciuni frecvente, fals incontinen uri nar,
durere i arsuri (sfritul miciunii), cu iradiere
in periineu, suprapubian i vulv; tulburri in
defecatie semn constant in cistite: eliminarea
unor urini tulburi, cu depozit purulent (piurie)

Vulvovaginitele
bacteriene
Rareori poate - hematuria (filamente
sanguinolente la sfritul miciunii)
n unele cazuri - infeciile microbiene ->
inflamaii ale colului uterin ( cervicite) :
leucoree abundent, usturimi.
nveliul exterior al colului - congestionat,
edemaiat, cu ulceraii, scurgeri abundente
care apar din canalul cervical
Examen colposcopic: leziuni de colpit i
eroziuni inflamatorii.
Leucoreea abundenta -> iritaii vulvo-vaginale
suprtoare

Chlamidya
b) Chlamidya - acioneaz intracelular i produce
incluzii citoplasma

Frecvena bolii - relativ mare

Fenomene de cistit, vulvo-vaginit acut,

cervicite hemoragice, insoite de o leucoree
abundent necaracteristic

Complicaii redutabile: infecii epiteliului

colului uterin - pot evolua atipic ->
transformri de tip canceros, anexite, boal
inflamatorie pelvin cronic, sterilitate

Chlamidya

Gravide - infecia -> nateri premature,

corioamniotite i chiar moartea ftului
Copii i aduli -> pneumoendocardite,
complicaii oculare, artite, tenosinovite, fasciite
Chlamidya -> sindromul uretro-conjunctivosinovial (Fiessinger-Leroy-Ritter) : semne de
uretrit, conjunctivit i afectare articular ;
incepe cu manifestri variate i
necaracteristice, cum ar fi tulburri gastro intestinale uoare sau manifestri cutanate
- mai frecvent la brbai

Micoplasma
c) Micoplasma - exacerbarea virulenei acestor
microorganisme care se gsesc in mod obinuit
in cile urogenitale
- favorizat de microtraumatisme (in timpul
actului sexual, examene uretrale, infecii)
- asociate deobicei cu trichomonaza i/sau
candidoza
- se pot complica cu infecii ale anexelor i
sterilitate, dar pot determina i avorturi
spontane, nateri premature, infecii amniotice.

Trichomonas
vaginalis

d) Trichomonaza uro-genital - una dintre cele mai

frecvente infecii cu transmitere sexuai
- 20% dintre vulvo-vaginite - cauzate de infecia
cu trichomonas vaginalis, un protozoar flagelat
- Variettile sale paraziteaz cavitatea bucai,
intestinul, vezicula biliar.
- In mediul exterior parazitul nu poate vieui, el
fiind distrus relativ repede (20 de minute la 47oC,
2 minute la 50oC)
- n organism se reproduce rapid (5-7 minute)
- rezist circa 6 ore in lichidul spermatic, 7 ore in
urin i la OoC circa 24 de ore
- n vagina normal, cu pH acid (3,8-4,4) nu se
poate adapta
- Sursa de parazii - bolnavul (n primul rnd
femeia)

Trichomonas
vaginalis
Brbaii - de regul purttori ai parazitului fr

Brbaii - de regul purttori ai parazitului fr

ca acesta s-i manifeste prezena
Frecven variabil (20-50%) - mai frecvent la
femeile intre 20 i 39 de ani, in mediul urban
(40%) i la persoanele necstorite (58%) i cu
igien sexuai i genitai deficitar (61%).
Transmiterea - aproape exclusiv pe cale
sexuai; rareori poate apare i transmiterea
extrasexual
Infecia netratat nu se vindec, femeia
reprezentnd "rezervorul"de parazii, iar
brbatul "transmitorul" lor
- Transmiterea extragenitai, contestat de unii
autori, se poate face in mod excepional i
exdusiv la femeie prin obiectele de toalet

Trichomonas
vaginalis

Infestarea cu trichomonas favorizata de

leziuni ale mucoasei vaginale, modificrile pHului vaginal, ale florei microbiene vaginale,
folosirea contraceptivelor etc.
Alti factori favorizani: stress-ul, deficitul in
vitaminele A i B, scderea estrogenilor sau
dimpotriv creterea nivelului secreiei de
estrogeni, menopauza
ntr-un cuplu in care femeia este infestat cu
trichomonas, brbatul este in 88-100% din
cazuri purttor al parazitului
Brbaii contaci sexuali ai bolnavelor cu
trichomonas pot produce infestare chiar atunci
cnd examenele sunt negative

Trichomonas
vaginalis
Virginele i femeile sntoase se infesteaz de
la primul contact sexual cu un purttor
Simptomele vulvo-vaginitei cu trichomonas:
leucoreea, mncrimile vulvo-vaginale,
arsurile, sngerrile genitale, sterilitatea,
dispareunia, infeciile tubare i uterine,
debilitatea fizic, nevrozele, depresiile psihice,
ameelile, insomniile etc.
Leucoreea - constant, aspect purulent, albglbui, cu tent verzuie; fluid sau cremoas,
spumoas, cu miros fad sau dezagreabil i
resimit chiar de la distan, mai ales cnd se
asociaza infecia cu bacili coli - se accentueaz
pre i postmenstrual i n timpul sarcinii

Trichomonas
vaginalis
Sngerrile genitale i deregirile ciclului

Sngerrile genitale i deregirile ciclului

menstrual apar la circa 1/3 din bolnave.
Contactul sexual - cu dureri intense i spasme
ale muchilor pelviperineali
Infecia se poate rspndi la colul uterin,
cavitatea uterin i trompele uterine,
(endocervicite, endometrite, metrite, metroanexite, salpingite), la uretr i vezica urinar
(15-20%)
Complicaii ale infeciei trichomonazice :
eroziunile colului uterin, colpitele, hemoragiile
n cursul sarcinii, avorturile spontane, naterile
premature, strile febrile in lehuzie
Asociere mai frecvent a infeciei
trichomonazice cu cancerul de col

Candidozele urogenitale
e)Candidozele uro-genitale - infecii produse de o
ciuperca
- reprezinta 15-20% din totalul infeciilor
negonococice
- se gsete in mod obinuit pe piele i mucoase
in procente variabile i devine patogen in
anumite condiii: tulburrile metabolice,
administrarea prelungit de antibiotice etc.
- folosirea anticoncepionalelor sporete de
circa 3 ori frecvena candidozei vaginale, ca i
traumatismele minore i repetate ale organelor
genitale.

Candidozele
uro-genitale
Transmiterea infeciei (50-75%) - pe cale
sexual, iar transmiterea extrasexuai prin
contaminarea vaginei de la tubul digestiv - mai
frecvent la femeile de peste 40 de ani, la cele
care folosesc anticoncepionale si la gravide,
precum si in sezonul cald
Clinic - vulvo-vaginit care se extinde pn in
regiunea anal i mai rar la uretr.
- Leucoree cremoas, abundent, vscoas sau
alb-grunjoas, cu miros nepicut
- Mncrimi persistente i dispareunie, insoite
de manifestri psihice -> incetarea contactelor
sexuale

Candidozele
uro-genitale
Complicaiile acestei infecii - la nivelul pielii i
mucoaselor; pot afecta i aparatul respirator
(bronite, bronhopneumonii), inima
( endocardite), aparatul urinar ( cistite,
pielonefrite); uneori se manifest sub form de
septicemii

Poate determina adevrate reacii obsesivo-fobice

Diagnosticul de certitudine - numai de laborator
Tratamentul - de durat, complet i complex - se
adreseaz ambilor parteneri sexuali i tuturor
focarelor de micoz (inghinale, perineale, de Ia
coapse, interdigitale, de la nivelul unghiilor etc.)

f)

Herpesul
genital
Herpesul genital -> virus asemntor virusului

varicelei i herpesului zoster

- exist dou tipuri de virus ce determina
localizari diferite ale virusului: tipul I cu
localizare mai ales peribucala si tipul II cu
localizare in jumatatea inferioara a trunchiului.
- se transmite prin contact direct (prin srut)
- mai frecvent intre 18 i 30 de ani, la femeile
cu contacte sexuale multiple i cu mai muli
parteneri; frecventa sa atinge 13% din numrul
bolilor cu transmitere sexual
- Deseori se asociaz cu alte BTS
(gonoree,candidoz, etc.); la gravide apare Ia 1
% din cazuri

Herpesul
genital
Clinic: apariia unor vezicule cu lichid clar pe labii
sau pe mucoasa vaginai care se pot extinde in
pliurile genitale i perianal. naintea apariiei
veziculelor - usturimi i senzaie de amoreal
local
Cnd herpesul apare pe vagin - vulvo-vaginit
sever, deseori foarte dureroas, insoit de
arsuri, mncrimi i leucoree; colul uterin poate
prezenta ulceratii
Starea generai poate fi afectat ( cefalee,
astenie, dureri musculare febra)
Pn la apariia veziculelor pot trece chiar 10-12
zile. O data aparute (in buchete de 20-30)
veziculele tind sa se uneasca si se ulcereaza
rapid. Dup circa 10-18 zile ulceraiile se vindeca
fara cicatrice. Frecvent ins ele se pot
suprainfecta (mai ales cu Candida). n 50% din
cazuri apare i mrirea ganglionilor limfatici

Herpesul
genital
Extinderea herpesului n regiunea anai produce

apariia de leziuni ale mucoasei anale, cu dureri

abdominale, scaune cu snge , etc.
Complicatii - manifestri neurologice:
meningoencefalit herpetic, mielit sau
radiculopatie sacrat).n circa 1/3 din cazuri
herpesul este recidivan recidivele fiind datorate
unor factori favorizani (stress, contacte sexuale
repetate, boli infecioase, stri emotive, deflorare)
Muli autori - intre infecia cu virus herpetic tip II
i cancerul de col uterin exist o relaie strns
i alte virusuri pot produce vulvo-vaginite fr
ins ca acestea s aib caracteristici particulare:
virusul herpesului zoster , virusul citomegalic,
virusul vaccinului antivariolic, al hepatitei B

Vegetaii
le
g) Vegetaiile veneriene ("creasta de coco"),
venerien
sau condiloamele acuminate genito-anale e
tumori conopidiforme
- produse de un virus (Human Papiloma Virus
-HPV) - benigne i contagioase; de regul se
transmit in timpul raporturilor sexuale
- se pot transmite la copil in timpul naterii,
prin obiecte contaminate recent, mini
infectate etc.
- mai frecvente la tinere i homosexuali
- cu ct boala este mai veche, cu att
contagiozitatearsa este mai mic
- La inceput - o mic papul proeminent ->
incepe s creasc -> aspectul unei mure roz
sau roiatice

Vegetaii
le
Ulterior - tumoretele se unesc i alctuiesc
venerien
vegetaii multiple, moi, nedureroase, care
se pot
infecta
e
- De obicei apar pe faa intern a labiilor mici, in
jurul orificiului uretral, pe franjurile himenului i
chiar pe pereii vaginei
- Se asociaz cu trichomonaza i candidoza
- Uneori infecia se extinde in regiunea perianai,
in canalul anal i in uretr
- Netratate, condiloamele acuminate cresc i se
extind in suprafa, perivulvar i perianal, i pot
atinge mrimi considerabile
- Recidivele - destul de frecvente, favorizate de
contraceptivele orale
- Rareori aceste tumori se pot maligniza

Molluscum
contagiosum
h)Molluscum contagiosum - microtumori albe,
translucide, rozalii, ferme, cu diametrul de 1-5
mm i care la presiune elimin un detritus albcenuiu

- foarte rar, tumorile pot atinge dimensiuni mari

- in regiunea perigenital, dar i la fa i la gt
(prin contact direct)

Scabia
i)

Scabia (ria) - produs de un arachnid care

ptrunde in epiderm unde ii sap galerii
prin stratul cornos
- Parazitul poate fi luat direct de pe pielea
unui contact, fie de pe lenjeria de corp sau
de pat, imbrcmine etc.
- Actualmente, epidemie care in funcie de
gradul de civilizaie ajunge in unele ri la 12% din intreaga populaie
- Epidemia favorizat de factorii socioeconomici deficitari i defactorii demografici
- Tratament - mixt: antiparazitar,
antiinflamator i antialergic, att al
bolnavului ct i al contacilor

Ftiriaza
pubian
j) Ftiriaza pubian (pediculoza pubian) - boal
contagioas cu transmitere sexuai, localizat in zona
genital i perigenital, produs de o insect - phtirius
pubis (pduchele lat)
- se localizeaz in prul pubian, dar in lipsa tratamentului
va invada i regiunea anai, coapsele, trunchiul, axila i
chiar barba i mustile
- se poate deplasa circa 10-12 cm in 24 de ore
- contagiozitate mare - 95% dintre contaci fiind infestai
cu parazii chiar i in absena contactului sexual, numai
prin apropiere
- Brbaii se infesteaz de 4 ori mai mult dect femeile
- Parazitul produce mncrimi in regiunea pubian, i
prin inepturi, leziuni mici ale pielii; la acestea se
adaug leziuni produse prin scrpinat, care se pot infecta
- De regui apar pe coapse i abdomen erupii sub forma
unor pete albstrui, grupate sau imprtiate, care nu
dispar la presiune (petele albastre)

Bolile cu transmitere
sexuala majore
a) Infecia gonococic (gonoreea sau blenoragia)
- microb in inveliuri capsulare - confer o
mare agresivitate (gonos = smnt, rhoia =
scurgere)
- blenoragie (blenos mucus, rhyegnynai = a
curge) - scurgerea uretral a unei secretii
mucoase produs de infectia gonococic
- poate s dezvolte rezisten la antibiotice
- in mediul extern este distrus rapid de lumin
i cldur i de soluiile antiseptice banale
- se transmite prin contact
- mai ales la tineri, in forma acut, iar la femei
cea cronic

Infecia
gonococic
Factorii favorizanti - socio-economici,
urbanizarea, micrile de populatii pe arii
geografice intinse, promiscuitatea, prostitutia,
comportamentul sexual anormal, consumul de
droguri sau alcool, dezvoltarea rezistentei la
antibiotice (microbi penicilinorezistenti), lipsa
de educatie general, sanitar i sexual
Infectia acut - scurgeri uretrale purulente
abundente, usturimi la mictiune, mictiuni
frecvente (mai ales nocturne) i o leucoree
banal
Dureri la contactul sexual, inflamarea vulvei,
inflamarea vaginei, infectii ale uterului,
trompelor i ovarelor

Infecia
gonococic
5% din cazuri - localizare anorectal - congestii

5% din cazuri - localizare anorectal - congestii

ale mucoasei anale sau hemoroidale
Uneori - dureri la defecatie, scurgeri anale
purulente sau hemoragii rectale
Astzi, complicatiile - rare, dar posibile: infectii
ale glandelor uretrale, ale glandelor Bartholin,
anexite, pelviperitonite, orhite, epididimite,
stricturi uretrale, complicatii articulare, oculare (
conjunctivite purulente, keratite, iridociclite),
complicatii cutanate, cardiovasculare
(pericardite sero-sanguinolente) i complicatii la
nivelul sistemului nervos (meningit gonococic,
nevrite, mielit)
Tratament - obligatoriu la ambii parteneri, chiar
dac la femeie testele de laborator sunt negative

Infecia
gonococic
Regim alimentar uor - interzicerea in timpul
tratamentului i timp de 2-3 sptmni dup
tratament a alcoolului i buturilor iritante
(gazoase, ceai, cafea), a condimentelor
Se interzic mersul pe biciclet, motociclet,
clria
Igiena local i a minilor (splarea cu ap i
spun, schimbarea chilotului zilnic sau de 2 ori
pe zi i fierberea sa, splarea minilor dup
fiecare miciune i interzicerea frecrii la ochi,
interzicerea folosirii de tampoane
intravaginale) - condiie a vindecrii, ca i
intreruperea raporturilor sexuale cel puin inc
2 sptmni de la terminarea tratamentului

Sifilisul
b) Sifilisul - vechime de peste cincisprezece mii de
ani
- in Europa - primul secol al erei noastre
- sifilis sau lues (lues venera = molima veneric)
- spirochet - treponema pallidum care a fost
descoperit abia in anul 1905
- Boala cronic - evolueaz in stadii, cu perioade
active i perioade inactive, de laten
- Perioada de incubaie - 21 de zile
- Apare ancrul sifilitic; dup alte 8 zile apare
adenopatia satelit (mrirea ganglionilor
limfatici din zona porii de intrare)
- Primele reacii serologice pozitive - 10 zile
dup apariia ancrului

Sifilisul
se vindec spontan dup 40-45 de zile de la
apariie, prin creterea imunitii
perioad de laten de 1-2 luni, dup care
incepe perioada secundar a bolii, cu
generalizarea infeciei i a leziunilor, care i ele
se vor vindeca spontan
Boala evolueaz indelungat (2-20 ani) cu
perioade inegale de laten, separate prin
perioade de apariie a unor leziuni eruptive
Infecia se produce prin contact sexual, de la
partenerul bolnav - 96-98% din cazuri
2-4% din cazuri - prin snge, laptele matern,
saliv, sperm de la bolnavii cu sifilis secundar
Alte modaliti - practic absente -> spirocheta
nu rezist in mediul extern

Sifilisul
Slaba rezisten la spun, alcool, detergeni,
raze ultraviolete, cldur
Rezist perioade lungi de timp la frig
Clinic - trei perioade: primar, secundar i
teriar
Dup timpul scurs de la imbolnvire - recent i
tardiv
Sifilisul recent - in primii 3 ani de la infectare foarte contagios, dar complet vindecabil prin
tratament
Dup 3 ani de la infectare - sifilis tardiv - mai
puin contagios, dar prin tratament nu se
vindec dect clinic, fr a se obine sterilizarea
complet -> poate da sechele grave
Leziunile caracteristice ale sifilisului primar sunt

Sifilisul
ancrul sifilitic apare la locul de inoculare sub
forma unei mici pete roietice care dup cteva zile
se transform intr-o eroziune cu diametrul de 0,5-2
cm, cu margini foarte nete, cu suprafaa neted de
culoare roie inchis, acoperit cu o serozitate clar
Uneori (20% din cazuri) - mai multe eroziuni vecine,
sau in oglind, prin inoculri multiple sau prin
inoculri de vecintate
ancre de mici dimensiuni, sau ancre cu
dimensiuni foarte mari, cu aspect de ulceraie
profund, puin indurate i foarte dureroase (mai
ales pe penis)
Alteori ancrul - acoperit cu o membran albcenuie abundent (ancrul difterioid), mai ales pe
amigdale
Forme atipice de ancru: hipertrofice (membre),
crustoase, tumoral, gangrenos

Sifilisul
Peste 90% din cazuri - in regiunea genital i
perigenital
La femei cele mai frecvente localizri sunt pe
labiile mari, pe labiile mici, pe clitoris
Localizrile extragenitale - limb, amigdale,
gingii, brbie, obraji, pielea capului
O localizare mai puin obinuit, dar de regui
greu diagnosticat, este ancrul colului uterin
La homosexuali apar ancre in regiunea anorectal
Rareori - degete (pe arttor, ca un panariiu)
i mamelon
Adenopatia sifilitic - apare dup una-dou
sptmni, de obicei in regiunea inghinal, de
partea ancrului, mai rar in ambele pri

Sifilisul
Ganglionii cresc in volum, sunt duri,
nedureroi, mobili, cu dimensiuni inegale, unul
fiind de regui mai mare dect ceilali ("cloca
cu pui")
n puine cazuri - mici i dureroi, iar pielea
care ii acoper este roiatic
Adenopatia - in strict relaie cu localizarea
ancrului
Sifilisul secundar - apar consecinele trecerii
treponemelor in circulaia sanguin i ale
reproducerii lor in organism, dup o perioad
de inmulire de circa 40-45 de zile de la apariia
ancrului, sau la circa 9 sptmni de la
contactul infectant
Manifestrile sifilisului secundar - variate ca
form i localizri

Sifilisul
La nivelul pielii apar leziuni denumite sifilide
care pot s imbrace aspecte foarte variate
(macule, papule, eroziuni, ulceraii)
Acestea - de obicei generalizate, superficiale,
nedureroase; dispar spontan, nu las cicatrice
i sunt recidivante
Primele manifestri secundare apar la circa 70
de zile de la contaminare
Pete roz-roiatice (greu de deosebit pe piele) pe prile laterale ale corpului - se extind
progresiv pe tot trunchiul
Erupia dureaz de la cteva zile la 2-3
sptmni i poate reapare la intervale
diferite (rozeola sifilitic)
Dup 4 luni de boal - aspect de papule mici,
roii, violacee, acoperite cu o pelicul solzoas
fin (uneori ia aspect de psoriazis)

Sifilisul
Alteori, papulele se erodeaz i se acoper cu o
secreie extrem de contagioas (conine
treponeme)
n cursul celui de al 2-lea an de boal - leziunile
pielii apar ca nite bube ulcerate, cu margini
drepte, cu lizereu roiatic care se acoper de
cruste negricioase
La nivelul mucoasei genitale (cel mai frecvent) i
digestive (bucal, faringian, anal) - mai rare,
dar mai contagioase - pete roiatice, sau ca mici
eroziuni neindurate, mici, multiple, nedureroase,
sau ca ulceraii rare, cu margini nete, sau ca
nite fisuri (mai ales pe marginile i dosul limbii)
Uneori, dup circa 5 luni de la infecie - caderea
prului (la tmple i ceaf de obicei), barba,
sprncenele (alopecia sifilitic, reversibil)

Sifilisul
Sistemul teriar - apariia unor ca numr,
profunde, distructive, sub form de noduli (gome),
dup o perioad fr manifestri de boal (de 1520 de ani)
Nodulii izolai sau grupai - duri, bine delimitai,
localizai in derm
Localizarea gomelor - pielea capului, torace,
viscere: laringe, trahee, bronhii, ficat, splin,
pancreas, stomac i intestine, rinichi, inim i mai
ales la aort, sistem nervos
Se poate transmite la copil pe cale
transplacentar (sifilisul congenital), cea mai
favorabil perioad fiind in primii trei ani de boal

Sifilisul
Sifilisul congenital - manifestri la nivelul pielii,
mucoaselor, oaselor craniului i membrelor
(craniotabes, osteocondrite, osteoperiostite
etc.) i la niveluf viscerelor (hepato- i
splenomegalie)
Se poate prezenta fie ca un ulcer, fie ca un
ancru
Forma ulcerat - la inceput o mic pat
proeminent (ca un nodul sub piele) - pe labii,
perineu, regiunea pubian (90% din cazuri)
Dup cteva zile proeminea se ulcereaz, iar
nodulul -> abcese
Faa copiilor - caracteristic (btrnicioas),
greutatea subnormal, icter i febr, ganglioni
limfatici mrii, piele hipercolorat, uneori
convulsii i diverse malformaii congenitale i
distrofii (dentare, craniene, oculare)

ancrul
moale

c) ancrul moale - Haemophilus Ducrey

- mai frecvent la brbai
- perioad de incubaie de 2-5 zile
- mic proeminen roie care se ulcereaz rapid
- poate ajunge la dimensiuni de pn la 9 cm in
diametru
- Marginile - nete, uor proeminente, sinuoase,
inconjurate de cercuri glbui i roi atice
- Fundul ulceraiei - mici proeminene vasculare,
cu mici hemoragii
- Baza ulcerului - uor umflat, neindurat i
foarte dureroas
- Ulcerul poate fi unic sau multiplu autoinoculare sau prin inoculri simultane - mai
ales pe tegumente i mult mai rar pe mucoase

ancrul
moale
La femei - labiile mari,perineu i clitoris, dar i pe
faa intern a coapselor i plica inghina l
La brbat - prepu i pielea penisului, dar i
perigenital
Se pot intlni i leziuni extragenitale, mai
frecvente pe limb, buze, pielea feei i pe sni
Ulcerul se insoete la brbai (30-50% din cazuri)
de adenopatie inghinai pe o singur parte
Netratat, ancrul moale dispare in cteva luni i
rmne o cicatrice discret
Adenopatia se fistulizeaz i supureaz mult
timp, fr semne de vindecare
Tratamentul este astfel obligatoriu, cu durata de
minimum 14 zile

Granulomul
inghinal

d) Granulomul inghinal apare ca o dermatoz

ulcerat care se extinde lent
- Bacilul Donovan - infecteaz numai omul i nu
triete in natur
- Boal a zonelor calde cu climat umed
(America Centrai i de Sud, India, Australia)
- 20-40 ani i de 2 ori mai frecvent la brbai
(mai ales din rasa neagr)
- Granulomul are o incubaie capricioas
- Apare i pe mucoase (mai afes pe cea bucal)
- La nivelul oaselor - fenomene de periostit
sau osteomielit (tibie, oasele late ale
craniului) cu deformri ale oaselo r

Granulomul
inghinal
La nivelul muchilor - procese de miozit
Are margini sinuoase, proeminente, iar
suprafaa prezint proeminene
Secreie urt mirositoare, cu tent hemoragic
Leziunea nu este foarte dureroas
Progresiunea ulceraiei (ulceraiilor) - in
suprafa i in profunzime -> distrugeri intinse
i mutilante
Uneori, se vindec spontan, iar alteori cicatrici foarte inestetice
Uretr, vagin sau anus -> stenoze cu
tulburri funcionale importante

Granulomul
inghinal
Uneori - leziuni viscerale (osoase, hepatice,
splenice, intestinale) -> forma de ancru,
acesta apare proeminent, bine delimitat, de 14 cm diametru, nedureros, cu suprafaa
roiatic, cu mici reliefuri uor sngernde
La femeie - mai ales pe vagin, dar i pe colul
uterin
Leziuni extragenitale prin contaminri
secundare - mucoasa bucal, pielea feei, a
gtului i toracelui (5-6%)
Sub tratament microbul dispare in circa 10-15
zile; ulceraiile se cicatrizeaz intr-un interval
mai lung (15-40 de zile).
Datorit recidivelor , supravegherea bolnavilor
trebuie prelungit cel puin doi ani

Limfogranulomatoza
inghinal subacut benign

e) Limfogranulomatoza inghinal subacut

benign (Nicolas-Favre) - adenopatie
inghinal, produs de un inframicrob din clasa
chlamidiilor
Microbul - puin rezistent la cldur, dar
rezist la temperaturi joase cteva zile
Contact sexual de la femei aparent sntoase
Frecven mai mare in zonele calde
Dup circa 15 zile de la contactul infectant ->
eroziune roiatic cu aspect de herpes,
nedureroas, sau mai rar ca o ulceraie mai
mare asemntoare cu ancrul sifilitic
n cteva zile ancrul se vindec, putnd trece
neobservat
La 315 zile dup ce a aprut ancrul ->
adenopatia inghinal

Limfogranulomatoza inghinal
subacut benign
Mai inti se mresc 1-2 ganglioni - devin duri,
sensibili, mobili, dup care se mresc i ali
ganglioni
Ganglionii isi pierd mobilitatea i dup cteva zile
fistulizeaz
Din fistul se scurge un puroi vscos, alburiu; cu
timpul toi ganglionii sunt prini i se formeaz o
mas dur, aderent la piele i esuturile profunde
Scleroz ganglionar -> blocarea scurgerii limfei
-> se acumuleaz in aval -> umflarea intregului
membru inferior ("elefantiazis")
La femei adenopatia inghinal nu apare de obicei,
dar propagarea infeciei -> rect (rectit ulceroas):
ulcere perianale, abcese perirectale, fistule anale,
elefantiazisul vulvei i stenoza rectal

Limfogranulomatoza
inghinal subacut
benign

Manifestri generale - febra, vrsturi, dureri

musculare i articulare

Tratamentul trebuie instituit precoce i condus

cu competen de medicul specialist, altfel
consecinele bolii sunt grave

SIDA
f) Sindromul de imunodeficien dobndit (SIDA)
- descris ca atare in anul 1981 in SUA
- virusul imunodeficienei umane (HlV) - a fost
identificat de Gallo in 1983
- Virusul atac celulele sistemului imunitar al
omului
- Boala este mortal
- s-a rspndit cu repeziciune in intreaga lume
(500-600.000)
- la un bolnav de SlDA se raporteaza circa 50 de
purttori ai HlV (peste 25 de milioane)
- Dintre purttorii de HlV - 20% fac boala in
primii 5 ani, iar circa 50% in 10 ani
- este prezent in snge, sperm, secreii
vaginale, saliv, lapte matern
- 70% din cazuri cale genitala

SIDA
Transfuzii cu snge i derivate i folosirea de
instrumente contaminate (ace, seringi,
instrumente chirurgicale)
de la mam la ft (sarcina, natere, alptare)
manifestrile sale - determinate de prezena
virusului sau de deficitul de aprare
imunologic a organismului -> favorizeaz
dezvoltarea altor infecii grave
La inceput, cei infectai nu prezint nici un
semn de boal (80%)
20% - infectarea cu HIV determin dup 1-10
sptmni: febra, dureri musculare i
articulare, dezvoltarea unei erupii tegumentare
asemntoare urticariei, dureri de cap, diaree
Ceva mai trziu - mrirea ganglionilor Iimfatici
i a splinei

SIDA
Semnele de boal dispar -> o perioad de
linite (5-15 ani), mai scurt la homosexuali
La un moment dat, apar manifestrile grave ale
SIDA (encefalit, meningit, pneumonii,
purpure, adenopatii, artrite)
Scdere dramatic a puterii de aprare
antiinfecioas a organismului -> infecii grave
sau cancere
Cele mai frecvente (45-60%) - infeciile
respiratorii (pneumonii bacteriene, virotice,
micotice), foarte rezistente la tratament
Tegumente - leziuni care sugereaz diagnosticul
- 1/3 din bolnavii SIDA (sarcom, herpes ulcerat,
zona zoster chiar generalizat, erupii,
moluscum contagiosum, papiloame, candidoze
cronice etc.)

SIDA
Alte manifestri infecioase (oculare, hepatice
ictere infecioase, renale, miocardice, pericardice)
Starea bolnavului se altereaz progre siv ->
moarte
Tratamentul - stoparea inmulirii virusului in
organism (cauza real a SIDA)
Medicaia antiviral nu are eficiena scontat
Cea mai eficient metod de lupt impotriva HIV =
profilaxia infeciei:
- Protejarea actului sexual cu prezervativ, evitarea
contactelor sexuale cu parteneri multipli, cu
prostituate, folosirea seringilor de unic folosin,
sterilizarea corect a instrumentelor medicale,
testarea serologic obligatorie a tuturor
donatorilor de snge