Sexualitate si parentalitate

Principiul lui Bateman

Anisogamie - poliginie
Gametii

femeli

- limitati numeric
- dimensiuni mari
- inverstitie materiala si
energetica mare in
producerea lor

Avantaj pentru femela:

Fecundarea ovulelor de
catre un mascul valoros
genetic.
Poliandria nu este
favorizata

Gametii

masculi

- nelimitati numeric
- dimensiuni reduse
- investitie materiala si
energetica reduse in
producerea lor
Avantaj pentru mascul
Fecundarea unui numar
cat mai mare de femele
(poliginie)
Monogamia nu este
favorizata

A.

Sexul

Bateman's principle

care investeste mai mult in

reproducere reprezinta un factor
limitant pentru care celalalt sex trebuie
sa intre in competitie.

Exceptii si critici ale principiului

Bateman

Speciile la care rolul sexelor in cresterea progeniturii

este inversat: unele sp. de pesti, amfibieni, la care
masculul mai sters ca aparitie fenotipica manifesta
comportamentul parental. La aceste specii femelele
sunt mai agresive, mai teritoriale si mai bogat
ornamentate. (Emlen ST & Oring LW, 1977; Knowlton
N. 1982).

La unele specii femelele produc mai multi descendenti

daca sunt fecundate de mai multi indivizi (iepuri)
Raportul in fecundare intre gameti (numeric) nu este
de 1:1 considerand masa mare de gameti
consumata pentru fecundarea unui ovul discrepanta
intre investitia gametica a celor doua sexe nu mai
este atat de diferita
Aportul miscarii feministe in reinterpretare

Selectia naturala

Darwin, 1859 On the Origin of Species (by Means

of Natural Selection, or the Preservation of
Favoured Races in the Struggle for Life)

Comportamentul de supravietuire

Poate duce, in final, la speciatie

Probleme adaptative:
evitarea pradatorului
consumul corespunzator de hrana
atragerea si selectia partenerului

Selectia sexuala
Dezvoltarea unor caractere care nu contribuie la

supravietuirea individului
Accesorii permanente sau sezoniere = indicatori ce
dau informatii despre individ (varsta, starea de
sanatate, fertilitatea, fitnesul general)
Indicatori fizici
marimea corpului (varsta si starea nutritionala)
simetria (rezistenta la boli si lezari)
stralucirea culorilor (evitarea parazitilor)
Indicatori comportamentali
emisiile vocale intensitatea si durata
comportamentul de teritorialitate

Selectia naturala vs. selectia sexuala

utilitar, functional

spectaculos, elaborat

rezolva o problema

impresioneaza publicul

economic

risipitor de resurse

monoton

incitant

constructiv

distructiv

fix

flexibil (sezonier)

Selectia intrasexuala
competitia intre masculi pentru indepartarea rivalului
(male male competition).
Femelele sunt pasive.

Selectia intersexuala

competitia intre masculi (parada) in vederea selectarii

partenerului de catre femela (female choice)

 Conceptul Teoriei semnalizarii oneste

principiul handicapului
Selectia naturala si selectia sexuala
Exemple

Amoz Zahavi

1975 Mate selection

A selection for a Handicap

Principul handicapului

Structuri, caractere sau

comportamente care se mentin,
desi reduc fitness-ul general (ex:
Pavo sp.)

Semnalizarea calitatii genetice se

face prin intermediul caracterelor
sexuale extrem de costisitoare

Mascul

Consecinte

L control Teritoriu
(normal) constant
L taiat si Teritoriu
lipit
constant
L+50%

Succes
reproductiv
Teritoriu
constant

L-50%

Teritoriu
constant

Semnale oneste
Trasaturi

fenotipice (fizice,
comportamentale) greu de
mimat care furnizeaza
informatii cu privire la zestrea
genetica si/sau capacitatea
purtatorului de a investi parental.

Dimorfismul sexual

Lucanus cervus

Betta splendens

Struthio camelus

Cervus elaphus

Investitia parentala
(PI) orice consum parental de materie,
energie, etc. facut in beneficiul
generatiei actuale de pui, cu
reducerea capacitatii parintilor de a
investi in reproduceri viitoare sau in
alte activitati generatoare de fitness
(Clutton-Brock 1991: 9; Trivers 1972).

Principiul Bateman
Sexul

care investeste mai mult in

reproducere este cel care alege
(factorul limitant) iar cel care
investeste mai putin trebuie sa intre in
competitie pentru accesul la
reproducere

Strategii reproductive
Teoria selectiei r/K

Caracteristici

r ( rata de crestere a
populatiei)
reproducere rapida.
conditii
instabile/impredictibile

K (capacitatea de
ingrijire a progeniturii)
reproducere lenta
conditii stabile/predictibile

Fecunditate

ridicata (nr mare de ovule

disponibile unei fertilizari)

Scazuta (numar mic de

pui/generatie)

Dimensiuni
corporale

reduse

mari

Maturizare

precoce

intarziata

Intervalul intre
generatii

scurt

lung

Rata de dispersie
a puilor

crescuta

scazuta

Competitie

scazuta

crescuta

Dimensiunea
populatiei

fluctuanta

relativ constanta

exemple

protozoare, insecte, rozatoare

mici

Om, balena, elefant, leu,

Existenta unui continuum intre

strategia r si K
contra-argumente si implicatii etice
ex: broaste testoase, om

Philippe Rushton (1995) Race, Evolution, and

Behavior

Baby schema - K. Lorenz

Caracteristici ale noului nascut

(proaspat eclozat)
Caracteristici fizice
Raport cap / corp
Rotunjimi
Textura suprafetei corpului
Haina infantila

Comportament infantil
reflexe inascute (agatare, supt,
recunostere olfactiva, etc.)

Comportament infantil

solicitarea ingrijirii si nevoia de atasament (mimica,

postura, semnale acustice, imprinting)

Pui precoci (nidifugi) versus

altriciali (nidicoli)
La pasari
Pui
1.

precoci :

pui care dupa ecloziune se deplaseaza si se

hranesc complet singuri (megapode)
2. pui care-si isi urmeaza parintii dar se
hranesc singuri (rata, gasca, pasari litorale)
3. pui care-si urmeaza parinti si carora li se
indica hrana (pasari prada)
4. pui care-si urmeaza parintii si care sunt
hraniti de acestia: corcodel, lisita, gainusa de
balta

Pui semi-precoci (precoci nidicoli)

La ecloziune au ochii deschisi, sunt acoperiti de

puf, sunt capabili de deplasare si inot dar raman in
cuib si sunt hraniti de parinti (pescarusi).

Pui semi altriciali

La ecloziune sunt acoperiti de puf si au ochii

deschisi/inchisi, sunt nidicoli (ulii, soimi)

Pui altriciali

La ecloziune sunt nuzi, au ochii inchisi, incapabili

de deplasare (paserinele)

 Stereotipie

si plasticitate
comportamentala

Izolare

si contact social

Consecinte ale izolarii

ambientale si/sau sociale
Stereotipie

psihomotorie
Automutilare
Modificari biochimice si structurale
ireversibile la nivelul sistemului limbic
Hiperagresivitate
Anxietate
Incompetenta sexuala si parentala

Harlow & Zimmermann

1959

 http://www.youtube.com/watch?

v=vT0Ij1GpdS4&feature=related

Imprinting (Prgung)
in

psihobiologie si etologie forma de invatare

in care organisme animale foarte tinere isi
fixeaza atentia asupra primului obiect cu
care intra in contact vizual, tactil sau acustic
urmand apoi indeaproape respectivul obiect.
In conditii naturale acel prim obiect este
aproape invariabil parintele. In situatii
experimentale (sau accidentale n.p.)
impriningul se poate produce pe animale din
alte specii sau pe obiecte inanimate.
(Encyclopaedia britannica)

Caracteristici ale imprintingului

Proces de invatare grefat pe o componenta
comportamentala
inascuta:
- comanda inascuta
urmeaza pe cel care se afla alaturi
- sarcina de invatat
caracteristicile particulare ale celui de alaturi
Perioada critica de scurta durata in care este realizabil
Ireversibilitate sau foarte redusa reversibilitate a invatarii
Extrapolare a imprintigului filial asupra partenerilor sexuali eligibili
imprinting sexual

Imprinting
-Filial
-Sexual
-Teritorial
-Olfactiv
-Efectul

Westermarck si atractia sexuala

genetica
Westermarck, Edvard A. (1921). The history of human
marriage, 5th edn. London: Macmillan - studii asupra exogamiei
si a taboo-rilor asupra incestului.
Shepher, Joseph (1983). Incest: A Biosocial View.
Academic Press, New York. - Perioada critica 0-6 ani)

 http://www.youtube.com/watch?

v=LGBqQyZid04

A DEZMIERD, dezmird, vb. I.

1. Tranz. A mngia pe cineva atingndu-l
uor cu palma ori spunndu-i vorbe
drgstoase; a alinta.
2. Refl. (Rar) A se bucura de ceva; a se
desfta. A se rsfa. [Var.: (reg.)
dizmierd vb. I]

Lat. *dismerdare.

Merda (lat, it), mierda (sp), merde

(fr.) fecale, excremente

!!!

Grooming

to groom (engl.) a tesala

In etologie: a despaduchea, a scarpina, a
curata, a avea grija starea de sanatate a
suprafetei corpului

Auto-grooming
autogrooming de stress

Allo-grooming grooming
social

Higiena,

legatura prosociala, reconciliere,

reciprocitate, reducere stress
Originea allogrooming-ului
comportament parental, comportament
sexual.
B-endorfine, oxitocina
Comunicare interindividuala,
interspecifica

jocul este usor de identificat dar

foarte greu de definit
se aseamana comportamentului
serios ca manifestare dar nu si
ca scop sau consecinta
- valoarea adaptativa a jocului
-antrenament pentru viata adulta
?
-Jocul este consumator de timp si
de energie deci trebuie sa aduca
beneficii.

Tipuri de joc la animale:

Joc

locomotor: alergat, tarat, rasucit,

sarit, topait, scuturare a capului,
zvarlit din copite, etc.
Caracteristic ungulatelor dar prezent si
la alte specii: pui de primate, pinguini,
etc.
Rol de antrenament al abilitatilor
motorii necesare : agilitate, viteza.

 Joc

de tip vanatoare panda,

fugarire.
Caracteristic animalelor de prada
nu s-au evidentiat corelatii intre
cantitatea de joc in perioada
infantila si succesul in capturarea
prazii in stadiul adult.
Tendinta de joc persista si in
stadiul adult la unele specii (pisici,
randunele, ulii, Alcedo, etc.)

 Joc

cu obiecte se suprapune
partial peste jocul tip vanatoare.
Jocul cu bete la diferite specii de
pasari abilitati de colectare a
materialului pentru cuib,
Jocul primatelor si dezvoltarea
dexteritatii manuale

Joc cu obiecte

 Semnalizarea

stereotipa a
intentiilor de joc: play face, fata
relaxata, gura deschisa fara
etalarea dintilor (zambet), contact
corporal, semnalizare acustica,
posturala specifica

 Juvenilii

adultii

se joaca mai mult decat

Masculii

se joaca (joc social) mai

mult si mai dur decat femelele

play

mothering

Neotenie

comportamentala

 Cum

incepe si se sfarseste jocul?

Cum

sunt alesi partenerii de joc?

Legatura

intre joc si inteligenta

(pasari mamifere)

Bibliografie

Iubire si Ura Irenaeus Eibl Eibesfeldt (Ed. Trei, 1998)

Asa zisul rau Despre istoria naturala a agresiunii

Konrad Lorenz (Ed. Humanitas , 2005)

Maimuta goala Desmond Morris (Ed. Art, 2008)

Gena egoista Richard Dawkins (Ed. tehnica, 2006)

In umbra omului Jane Goodall (Ed. Meridiane, 1985)

Cartea gesturilor Peter Collett (Ed. Trei, 2005)