1.

Modalitate de a aciona n anumite

mprejurri sau situaii; conduit, purtare,
comportare, deprindere, apucatura.

2. Asamblul manifestrilor obiective ale

animalelor i ale oamenilor prin care se
exterorizeaz viaa psihic.

(DEX Dictionarul explicativ al limbii Romane)

Etologia - studiul caracterului

(comportamentului)- denumirea provine din
greaca:
() "thos" caracter, obicei, etica
() logia , studiu.
Termenul a fost introdus de zoologul taxonom
William Morton Wheeler in 1902 dar stiinta ca atare
este considerata a fi luat nastere in anii 1930,
intemeietorii sai fiind Konrad Lorenz, Niko
Tinbergen si Karl von Frisch, laureati ai premiului
Nobel pentru fiziologie si medicina in anul 1973.

Etologia
Studiul comportamentului animal in conditii
naturale
Avantaje

Dezavantaje

Confort pentru animal

Inconfort pentru
cercetator

Imposibilitatea
controlului variabilelor

Conditii familiare
subiectului
Repetabilitate
problematica

Avantaje si dezavantaje

Studiul comportamentului animal in conditii de

laborator
Avantaje

Dezavantaje

Confort pentru
cercetator

Conditii nefamiliare
subiectului

Controlul variabilelor

Situatie inalt artificiala

Repetabilitate

Repetabilitatea
erorilor

Canonul lui Morgan

se opune tendintelor de antropomorfizare a

comportamentului animal.
Nu atribuiti animalelor procese mentale de
nivel superior (uman) daca instinctul sau
invatarea
se dovedesc a fi explicatii suficient de bune ale
actelor lor comportamentale.

Stabileste reguli ale observatiei atente a

comportamentului in conditii naturale

Introduce in limbajul stiintific termeni ca :

invatare prin incercare si greseala - 'trialand-error learning', , intarire 'reinforcement', , inhibitie'inhibition.'

Legea efectului
Raspunsurile care sunt urmate de consecinte
satisfacatoare devin asociate situatiei date si
probabilitatea lor de re-aparitie intr-o aceeasi situatie
creste. Daca dimpotriva raspunsurile au consecinte
aversive, asocierea cu situatia data devine din ce in
ce mai slaba
Cele mai multe carti nu vorbesc despre psihologie ci
mai curand despre o eulogie a animalelor. Toate
trateaza despre inteligenta animalelor niciuna despre
stupiditatea lor.
(Animal Intelligence, 1911).
Adeptul conceptului stimul raspuns

John Broadus Watson (1878 1958)

Behaviorism
In 1913, Watson a publicat articolul "Psychology as the
Behaviorist Views It considerat de adepti drept The
Behaviorist Manifesto."
Psihologia asa cum este vazuta de un behaviorist este o
ramura experimentala pur obiectiva a stiintelor naturale. Tinta
sa teoretica este aceea de a prevedea si a controla
comportamentul. Introspectia nu are nici un rol in
behaviorism, nici o valoare stiintifica in interpretarea datelor in
termenii constiintei.

Give me a dozen healthy infants, well-formed, and

my own specified world to bring them up and Ill
guarantee to take any one at random and train him
to become any type of specialist I might select
doctor, lawyer, merchant-chief, and yes, even
beggar man and thief, regardless of his talents,
penchants, tendencies, abilities, vocations, and
race of his ancestors. (1930 John B. Watson)

"Little Albertexperiment.

Behaviorist, contribuie la dezvoltarea

psihologiei experimentale introducand
termenul si tehnica conditionarii
operante, pe care o considera aplicabila
si benefica societatii umane (inginerie
sociala)

"The determinants of behavior at a choice point" (1938)

"Cognitive maps in rats and men" (1948),
"Principles of performance" (1955).

Animalele pot invata lucruri despre lumea inconjuratoare,

pe care le pot folosi ulterior intr-o maniera flexibila nu
numai ca pe o simpla invatare automata ca raspuns la
stimuli din mediu.
mediu Invatarea in labirint
A fost primul care a demonstrat existenta hartilor
cognitive a invatarii latente(care se produce in
absenta unei recompense evidente) si care a introdus
termenul de intervening variable. De asemenea a fost
primul care facut o selectie genetica a sobolanilor in
raport cu performanta lor in labirint.

a studia comportamentul animal a fost mai

nti o necesitate vital i mult mai trziu a
devenit o delectare tiinific.
Atac
Aparare
Ritual
Domesticire
Starpire
Credinta
Productie artistica
Etc!

Pestera Altamira Spania 16.500 14.000 ani

Pestera Lascaux Franta 17.000 ani

Libia

Kalahari San Africa 400 AD

Namibia Africa 25.000 6000 ani

Catal Huyuk - Turcia 7000 BC

Kimberley Australia - peste 40.000 ani

Anubis zeita mortii

Horus Templul lui Horus Edfu - Egipt

Ganesha
zeul intelepciunii si al
succesului
templul Prambanan
Jawa - Indonezia

Sarpele cu pene - Azteci

Masai Mara cresterea vitelor

Deficienta de lactaza

Niko Tinbergen 1963

On the aims and methods of ethology. Zeitschrift
fur Tierpsychologie,. 20: p. 410-463
Cele patru intrebari (moduri de abordare stiintifica) in
biologie:

Proximale
- Cauzalitate
- Ontogeneza
adaptativa)

Fundamentale (Ultimate)
- Filogeneza
- Evolutie (valoarea

De ce se aseaza pasarea pe oua?

De ce nu sta pe o creanga ?
De ce nu le mananca?

Intrebari proximale
Cauzalitate
De ce se aseaza pasarea pe
-

oua?

1. stimuli externi (releasers)

Baerends & Kruijt

Baerends & Kruijt

tehnica titrarii

Baerends, G. P., and Kruijt, J. P.

Stimulus selection.
In R. A. Hinde and J. G. Stevenson-Hinde (Eds.), Constraints
on learning. London: Academic Press, 1973. Pp. 23-49.

Female goose behavior of picking

eggs up.

When it sees an egg outside the

nest (key stimulus), it begins a
repeated movement of dragging
the egg with its beak and neck.
However, if the eggs slides off or
if it is removed by the
researcher, the goose continues
to repeat the stereotypic
movements even if the egg is
absent, until it reaches the nest,
when then it does it all over
again. FAP seems to correspond
to a fixed neural circuitry elicited
by the overall trigger stimuli.
Taken from Etologia - Introducin
Al Estudio Comparado del
Comportamiento I. EiblEibesfeldt Ediciones Omega Barcelona, 1974

Niko Tinbergen. The study of instinct.

Oxford: Oxford University Press,
1951.

Tinbergen and Perdeck, 1950

Behaviour, 3, 1-38

Exista stimuli declansatori si la specia

umana?

Intrebari proximale
-

De ce

se aseaza pasarea pe oua?

Ontogeneza

2. conditii interne (fiziologice,

biochimice, etc.)

Intrebari fundamentale
-De ce se aseaza pasarea pe ou
Filogeneza si valoarea adaptativa a comportamentului de clocire

Cuib de Leipoa ocellata (Megapoda)

pana la 12 m. diametru