24.

Recomandri pentru facilitarea nvrii perceptive

Invatarea perceptiva se refera la diferitele modificari in perceptie care se produc prin
invatare.
Invatarea perceptiva este facilitata de :
- efectul exercitiului asupra abiltatilor perceptive
- efectul factorilor recompensa si sanctiune asupra perceptiei
- adaptarea la transformarile stimulilor
- transferul intermodal ( intre modalitatile senzoriale ! acest transfer exprima
faptul ca invatarea intr-o modalitate senzoriala se trasnfera si la alta modalitate" de
exemplu de la vizual la tactil
- efectul etic#etarii verbale asupra perceptiei ! cercetarile cu privire la influenta
etic#etarii verbale asupra perceptiei au aratat ca aceeasi stimuli sunt mai $reu
diferentiati daca li se ataseaza o etic#eta verbala comuna decat daca nu au o
etic#eta verbala. %tic#etele verbale pot fi utilizate pentru a media sau facilita noi
raspunsuri la stimuli din situatiile cotidiene.
- invatarea sc#emelor perceptive.
Ca modalitati specifice de interventie pt facilitatea invatatrii perceptive se
mentioneaza:
1. exercitii speciale pt dezvoltarea sensibilitatii absolute, dar mai ales a
sensibilitatii diferentiale a principalilor analizatori
2. formarea si exersarea unor strategii de explorare a campului perceptiv
3. educarea si exersarea capacitatii de observare in campul perceptiv.
2&. Recomandri pentru solicitarea $'ndirii" elevului
(t solicitarea $andirii" elevului" in ansamblu" sunt recomandate ca procedee de lucru ale
profesorului:
). recursul la fondul de reprezentari si cunostiinte empirice ale elevilor
2. utilizarea unui material intuitiv variat" care sa sustina identificarea insusirilor esentiale
ale obiectelor cu care se lucreaza in timpul lectiei
*. crearea de oportunitati pt manipularea obiectelor" pt contactul direct si individual cu
acestea
4. aplicarea notiunilor predate la rezolvarea unor probleme practice
2+.Recomandri pentru predarea conceptelor
In practica peda$o$ica este important sa se evite asimilarea activitatii de invatare a
conceptelor cu activitatea $andirii de conceptualizare.
Invatarea conceptelor este influentata de factori care tin de sarcina si factori care tin de
subiect.
(rintre factorii care tin de sarcina se mentioneaza:
- exemple pozitive si negative ( in $eneral se invata mai mult si mai repede din
exemplete pozitive pt ca acestea sunt mai si$ure" cele ne$ative fiind mai
numeroase si mai ambi$ue
- atributele relevante si irelevante ( cu cat nr atributelor irelevante este mai mare
cu atat sarcina de invatare a conceptului va fi mai dificila.
- proeminenta( tipicalitatea) stimulilor,conceptelor ( copilul mic invata conceptul
de culoare mai repede decat pe cel de forma
- feedback-ul si factorii temporali ( este important timpul in care se da feedbac-
- regulile conceptualizarii ( cel mai usor de invatat sunt conceptele ce utilizeaza
re$ulile afirmatiei si con.unctiei si cel mai $reu cele care utilizeaza re$ula
conditionala si biconditionala
Specialistii recomanda
1. focalizarea atentiei elevilor asupra atributelor definitorii sau prototipale ale
exemplelor si nonexemplelor.
2. prezentarea de exemple reprezentative memorabile pt respectiva clasa de
obiecte
3. prezentarea a cat mai multe exemple si nonexemple de obiecte care intra in
clasa desemnata de concept si din zone cat mai variate ale cunoasterii sezoriale.
!. clasificarea unei mari varietati de noi exemple cautate si gasite de elev, dupa
cat mai multe criterii.
". clasificare unor mari varietati de perec#i exemplu-nonexemplu foarte
asemanatoare
$. crearea unei taxonomii a conceptelor relationale.
2/.Recomandri pentru facilitarea stocrii 0i actualizrii cuno0tinelor n nvarea 0colar
- prezentarea unui material foarte lar$ or$anizat" structurat in parti accentuate" dupa
un plan evident
- inventarierea informatiilor din noul material in le$atura cu obiectivele lectiei
- sublinieri in text" rezumate" sc#eme $rafice
- solicitarea elevului sa reproduca prin parafraza informatia
- informarea elevilor despre intervalul de timp dupa care se va face testarea
corectitudinii si completitudinii corpului de informatii stocate
- testarea scurta" dar frecventa a cunostiintelor
21. Recomandri pentru dezvoltarea capacitii elevului de a rezolva probleme
). profesorul sa intrebe daca s-a inteles problema" sa se asi$ure ca elevii pot separa
informatiile relevante de cele nerelevante
2. sa vizualizeze problema prin dia$rame sau desen
*. sa incura.eze privirea problemei din diferite un$#iuri
4. sa su$ereze diferite posibilitati de rezolvare apoi sa intrebe elevii daca pot $asi si altele
&. sa implice elevii in situatii care sa ceara confruntarea unor puncte de vedere diferite
+. sa spri.ine elevii sa dezvolte cai sistematice de evaluare a alternativelor
/. sa ceara elevilor sa explice pasii facuti pt rezolvarea problemei
1. sa ofere credite partiale pt raspunsurile bune comparativ cu cele $resite
2. sa nu dea prea multe c#ei de rezolvare pt a-i lasa pe elvi sa $andeasca dar sa nu-i lase
prea mult timp sa caute solutiile de rezolvare pt a nu-si pierde interesul pt aceasta
)3. sa recur$a la ima$inatia copilului
22. (rincipalele nevoi de care trebuie s se in seama n dinamizarea activitii de
nvare n 0coal
(rincipalele nevoi de care trebuie sa se tina seama in dinamizarea activitatii de invatare in
scoala sunt:
). nevoia de stimulare ( de a avea un mediu bo$at in stimuli
2. nevoia de competenta si compatibilitate cu mediul ! se soldeaza cu sentimentul
eficacitatii
*. nevoia de apartenenta ( prietenia" cooperarea" socializarea
4. nevoia de atentie
&. nevoia de realizare ( sustine comportamente ca ambitia" competivitatea
+. nevoia de actualizare ( de a $asi mi.loace de realizare a propriului potential
*3. 4timulente p entru motivaia intrinsec 0i extrinsec a nvrii n 0coal 0i te#nici
pentru controlul motivaiei n 0coal
5a stimulenti pt motivatia intrinseca se recomanda:
). afirmarea propriei competente
2. trezirea curiozitatii pt activitate
*. responsabilizarea elevilor in diferite sarcini
4. solicitarea fanteziei
4timulente pt motivatia extrinseca:
). cunoasterea rezultatelor ( obtinerea informatiei despre reusita activitatii. 4-inner
a insistat pe ideea informarii imediate a copilului despre performantele obtinute
2. recompensa si pedeapsa ( lauda profesorului nu functioneaza mereu in sensul
stimularii ac#izitiilor. %a este mai eficienta in primii ani de scoala si trebuie
dozata in functie de sarcinile de invatare.
*. cooperarea si competitia ( afilierea si dorinta de aprobarea sociala se formeaza
mai de$raba prin cooperare.
4pecialistii recomanda diferite te#nici pt instruirea controlului motivatiei precum:
- stabilirea unor scopuri specifice" bine precizare pt activitate
- evitarea asumarii de riscuri extreme cu sanse de succes fie virtual asi$urate" fie
practic imposibile si pre$atirea pt asumarea unor riscuri rezonabile
- constientizarea unor strate$ii motivationale
*). 6actici pentru trezirea 0i meninerea ateniei pe parcursul leciei
(rofesorii cu experienta utilizeaza o serie de tactici pt trezirea si mentinerea atentiei pe
parcursul lectiei:
). se misca in clasa" folosesc contactul vizual
2. isi utilizeaza eficient vocea" cu variatii in functie de tema
*. utilizeaza alternativ canalele senzoriale (vizualauditiv prin alternarea prezentarii
materialelor cu lectura
4. folosesc fraze speciale pt a 7revi$ora8 focalizarea atentiei" recur$ la exemple
memorabile
&. divizeaza activitatile complexe in secvente
+. sc#imba tipul de activitate si ritmul desfasurarii acesteia
/. isi $estioneaza interactiunea cu elevii prin $ruparea lor
*2. 5ondiii ale educrii capacitilor voluntare ale elevilor
5a si conditii ale educarii capacitatilor voluntare ale elevilor sunt desemnate:
- asi$urarea raportului optim intre diri.are si respectarea independentei si
autonomiei elevilor
- antrenarea treptata in sarcini de dificultati crescande
- an$a.area elevilor in sarcini care sa prezinte un anumit $rad de dificultate si pt
indeplinirea carora ei sa fie solicitati sa depaseasca asa-numita 9bariera interna8 a
propriului inactivism
- confruntarea elevului cu anumite bariere externe
- combinarea activitatilor cu obiectivele imediate si facile cu activitati cu obiective
mai indepartate si mai $reu de atins
- recur$erea frecventa la discutii si dezbateri pe tema valorii trasaturilor de vointa
**. Relaii ntre temperamentul elevilor 0i ac#iziiile 0colare
- 5el mai frecvent studiata a fost relatia dintre ac#izitiile scolare si
extraversie%introversie. 4-a constatat ca la varsta de 1 ani ac#izitiile scolare sunt
favorizate de extraversie" iar la )1 ani de introversie.
4-a constat ca extravertii in comparatie cu introvertii au nevoie de mai multe pauze pt a-si
concentra atentia" isi pierd repede interesul pt sarcinile repetitive" au nevoie de stimulari
senzoriale mai puternice pt a-si mentine atentia treaza.
- 4tudiul relatiei dintre ac#izitiile scolare si anxietate( sau dimensiunea neuroticism-
stabilitate) a relevat faptul ca elevii cu inalt nivel al anxietatii lucreaza mai bine intr-un
mediu calm" nestresant" in timp ce elevii cu nivel scazut al neuroticismului sunt motivati
optim intr-un mediu mai tensionat ( cu control si tensiuni severe.
*4.5aracteristici ale temperamentului dificil (4trelau" 2332
aici am $asit pe net doar:
- nivel de voiciune scazut
- lipsa de perseverenta
- senzorialitate senzitiva scazuta
- reactivitate emotionala
- rezistenta scazuta la stimulari externe intense
- $rad de activitate scazut
*& Inteli$ena emoional - relaii cu performana n nvare (;oleman" )22&
5omponente ale intel$entei emotionale:
). empatia"
2. responsabilitatea sociala
*. adaptabilitatea
4. controlul stresului
&. optimismul
+. constiinta de sine
/. increderea in sine
<iecare dintre aceste componente este si o abilitate personala care conduce in mod
diferentiat la indeplinirea sarcinilor scolare. %levul empatic" adaptabil" responsabil"
controlat" optimist" increzator in sine pare sa fie un ideal al oricarui parinte si
profesor. =ici variatii ale oricarei dintre aceste abilitati" pot produce diferente imense
in comportamentul elevului si mici modificari determinate de influenta educativa" la
fiecare dintre acestea" pot fi ac#izitii fundamentale pt elev.
*+. 4tructura caracterului (5lonin$er" )22*
>ezvoltarea caracterului este definita in functie de urmatoarele componente:
- cunoasterea
- afectul
- vointa
- atitudinile
5omponenta co$nitiva a caracterului se compune din baza de cunoastiinte pe care le
are individul cu privire la bine si la rau si din procese rationale si creative necesare pt
a lucra cu aceasta baza de cunostiinte pt a lua decizii morale.
5omponenta afectiva si volitiva a caracterului este reprezentata de sistemul de valori
care ofera criteriile pt efectuarea .udecatilor morale.
5omponenta comportamentala,conativa este cea care contine atitudinile
corespunzatoare valorilor.
*/. 5aliti 0i virtui morale ( character strengths ! enumerare
). responsabilitatea
2. respectul de sine
*. sociabilitatea
4. inte$ritatea
&. onestitatea
+. autonomia
/. bunavointa
1. compasiunea
2. cura.ul
)3. corectitudinea
)). sinceritatea
)2. loialitatea
)*. buna credinta
*1. 5aracteristici ale 0colilor care promoveaza dezvoltarea caracterului elevilor
>upa ?@ne scolile care a.uta in mod eficient dezvoltarea caracterului elevilor sunt:
). conduse de adulti ce isi exercita autoritatea asupra institutiei si elevilor intr-o
maniera ferma" sensibila
2. orientate spre mentinerea sistemelor de simboluri" ceremonii" slo$ane ce exprima
identitatea colectiva a elevilor
*. dedicate mentinerii disciplinei elevilor
4. implicate in instruirea academca si pun accent pe ri$oarea academica
&. sensibile la nevoia de a dezolvta loialitatea colectiva a elevilor pt anumite cluburi"
$rupuri atletice
+. simpatizeaza cu valorile societatii adulte externe
/. preocupate de problemele tinerilor
1. desc#ise spre an$a.area de consilieri
*2. Autoevalurile bazale ( 5ore 4elf %valuations 0i capitalul psi#olo$ic
4tudentii utilizeaza multiple cadre de referinta atunci cand se autoevalueaza. 4-au
identificat 4 posibile cadre de referinta in le$atura cu comparatiile externe:
). nivelul mediu al abilitatilor scolare
2. nivelul mediu al abilitatilor clasei
*. nivelul elevilor speciail" de buna calitate din clasa
4. nivelul elevilor de buna calitate din afara scolii.
Alaturi de acestea s-au identificat 4 tipuri de comparatii interne in contextul
activitatilor scolare:
). compararea rezultatelor in diferite domenii ale activitatii la un moemnt dat
2. compararea rezultatelor in acelasi domeniu de-a lun$ul timpului
*. compararea rezultatelor cu scopurile si aspiratiile
4. compararea rezultatelor in diferite domenii in functie de eforturile depuse in
fiecare domeniu
5apitalul psi#olo$ic poate fi un imput la nivelul ec#ipei (si aici la fel
43. Recomandri pentru ncura.area formrii identitii elevilor
- exemplificarea si modelarea rolurilor adultilor
- incura.area elevilor sa-si dezvolte interesul pt cat mai multe si mai diverse
activitati
- spri.inirea elevilor in a-si $asi asistenta in rezolvarea problemelor personale
- verificarea efectului pe care il au materialele folosite asupra ima$inii de sine si
aspiratiilor lor
- evitarea comportamentelor subiective" arbitrare fata de elevi
4). Recomandri pentru ncura.area stimei de sine a elevilor
- valorizarea si acceptarea incercarilor
- crerea unui climate de si$uranta fizica si psi#ica pt fiecare in parte
- claritatea standardelor de evaluare
- construirea contextului adecvat pt ca fiecare elev sa incerce sa se evalueze critic
- evitarea comparatiilor distructive
- construirea unei conduite care sa ii transmita elevului ca este acceptat
- incura.area elevului in a-si asuma responsabilitatea propriilor reactii la
evenimente
- educarea elevilor in spiritul suportului afectiv reciproc si al incura.arii reciproce
42. =anifestri ale insuccesului 0colar
4e manifesta sub 2 aspecte:
1. Ramanerea in urma la invatatura sau retardul mental.
Retardul in ac#izitia cunostiintelor specifice varstei si nivelului intelectual ale
elevului se poate datora unei mari diversitati de factori:
- probleme de natura fizica ( slabirea vederii" auzului etc
- probleme personale ca sc#imabrile frecvente de clasa
- probleme de mediu precum deprivarile fizice
- probleme emotionale determinate de relatiile cu cole$ii
2. Esec escolar
%ste o forma severa a insuccesului scolar si se mafiesta prin abandon scolar si prin
repetentie ( incapacitatea de a promova.
4*.<actori care induc diferene individuale n nvare
1 patternuri individuale de crestere si dezvoltare ( 4unt le$ate de conceptul
de maturitate care poate fi de mai multe feluri: maturitate fizica" intelectuala" sociala"
emotionala. %xista 2 factori esentiali pt a determina identitatea matura: depasirea crizelor
de ale$ere a alternativelor de viata si an$a.area, investirea eului in propria ale$ere.
2 aptitudinile ( exemple de aptitudini dupa <leis#man: compre#ensiunea
limba.ului oral si scris" exprimarea orala si scrisa" fluenta ideilor" sensibilitatea la
probleme" aptitudine numerica" capacitatea memoriei" flexibilitate in clasificare" orintarea
in spatiu" viteza perceptiva" coordonarea menbrelor" atentie distributiva" forta statica"
reprezentarea spatiala" dexteeritate manuala
3 inteligenta ( este o aptitudine $enerala considerata frecvent $arantul
performantelor in invatarea scolara. (oate fi de mai multe tipuri: lo$ico-matematica"
lin$vistica" muzicala" spatiala" -inestezica" interpersonala" intrapersonala. <iecare dintre
cele / cate$orii de abilitati care intra in inteli$enta multipla asi$ura performanta intr-un
anumit domeniu de activitate
! creativitatea ( exemple de abilitati creative identificate de studii: setul co$nitiv
si perceptiv ce predispune la 7 intele$erea complexitatii si abilitate in depasirea cliseelor
mintale" predispozitia pt strate$ii euristice" capacitate de a renunta la strate$iile
neproductive

" strategii de invatare ( acestea sunt formate din procedee si te#nici care
faciliteaza insusirea cunostiintelor

$ stilul co$nitiv( se refera la or$anizarea si controlul proceselor co$nitive
& stilul de invatare si de studiu al elevilor ( se refera la or$anizarea si controlul
strate$iilor de invatare si ac#izitie de cunostiinte
' abilitatea mnezica
( interesele

44. Recomandri pentru ncura.area creativitii n 0coal
). aceptarea si incura.area $andiri diver$ente a elevilor
2. incura.area efortului elevului de a $asi o cale neobisnuita de rezolvare a
problemelor
*. incura.area elevului de a avea incredere in propria capacitate de evaluare a
situatiilor
4. accentuarea faptului ca fiecare elev este capabil de creativitate intr-o forma sau
alta
&. asi$urarea ca elevii nonconformistii primesc ca si restul clasei recomapense si
privile$ii
+. sesizarea si evidentierea efortului creativ al fiecarui elev
/. utilizarea cat mai frecventa a brainstormin$-ului
4&. 5riterii de clasificare a dizabilitilor de nvare 0i principale cate$orii
5ea mai frecventa clasificare este cea facuta dupa criteriul proceselor psihice implicate"
dupa care se descriu:
) dizabilitati de receptie ( 6ulburari de perceptie vizuala auditiva
2. de integrare ( dificultati de intele$ere a succesiunii elementelor si cele de abtractizare
*. de expresie ( dizabilitati de limba. si locomotorii
4+. Aspecte ale culturii clasei de elevi
5ultura clasei e definita de :
- felul in care se desfasoara procesul de invatare
- aspectele mediului fizic in care se desfasoara invatarea
- modul in care este evaluata activitatea elevului
- interactiunea concreta dintre membri $rupului

4/. 4trate$ii utilizate de profesorul simpatetic
- identificarea celui mai influent membru al $rupului
- incura.area de prietenii in afara sub$rupului
- interactiunea individuala" cu fiecare elev
- evitarea conflictelor desc#ise
41. 5riterii de constituire a sub$rupurilor ntr-o clas
5ele mai frecvente criterii sunt:
- sexul ( fete,baieti
- abilitatile ( dotati,nedotati
- clasa sociala ( standard ridicatc,scazut
- succesul scolar ( tocilari,independenti
42. (ozitia elevului in $rup 0i caracteristicile elevului ! lider
Biderul formal este cel care are cele mai multe si mai semnificative succese academice"
iar liderul informal este cel mai popular elev" cel alaturi de care elevii vor sa petreaca
timp si in afara orelor de curs.
5aracteristici ale liderului :
- comportament flexibil
- capacitate de a identifica nivelele celorlalti
- incredere in sine
- se comporta asa cum asteapta ceilalti sa se comporte
- abilitate de a manipula oamenii
- capacitate de a satisface nevoile celorlalti
- motivatie puternica pt urmarirea scopurilor $rupului
&3. %fectele $rupului (clasei asupra elevului
- $rupul influenteaza ima$inea de sine a elevului
- reactiile lui comportamentale
- comportamentele individuale in raport cu normele $rupului
- atitudinea fata de sarcina de invatare sau fata de $rup
- performantele la invataura
&).5omunicarea intra$rupal n clasa de elevi" factori de influen
5omunicarea intra$rupala are loc fie intre membri aflat la acelasi nivel al structurilor
formale ( elev-elev" fie intre membri aflat pe paliere diferite ale structurilor formale de
autoritate ale $rupului ( profesor !elev.
C-am $asit despre factori
&2. Implicarea familiei n educaia copiilor 0i factori de influen
<actori:
- spri.inul primit de la parinti in acest sens pt a-si construi un mediu familial
propice ( instrurirea prin diferite cursuri pt parinti
- comunicarea cu scoala ( intalniri si instiintari permanenta prin telefoane sau
scrisori
&*. (articulariti ale profesorului n funcie de n ivelul conceptual (>.Dunt
>imensiunea stilului co$nitiv descris de >.Dunt (nivelul conceptual difereniaz trei
niveluri la care profesorii 0i pot 9procesa8 experiena" n funcie de stadiul la care a a.uns
dezvoltarea nivelului lor conceptual. Acest nivel le condiioneaz comportamentul la
clas. Astfel:
E profesorul a crui nivel conceptual este n stadiul A prive0te corpul de cuno0tine pe care
le pred ca adevruri inexorabile pe care elevul trebuie s le memoreze pasiv" 9pe de
rost8F
E la un stadiu mai avansat al nivelului conceptual (stadiul G profesorii 0i percep rolul
mai interactiv 0i urmresc un ansamblu de scopuri" inclusiv promovarea dezvoltrii
copiluluiF
E la cel mai nalt stadiu al nivelului conceptual (stadiul 5 profesorii recur$ la o
multitudine de metode adaptate nevoilor 0i nivelului de nele$ere ale copilului" sunt
deosebit de flexibili 0i maximal eficieni.
&4. (articulariti ale profesorului n funcie de ima$inea de sine
Hn ce prive0te ima$inea de sine a profesorului" un cercettor american a relizat un
inventar al celor mai frecvente simboluri pentru ima$inea pe care o au profesorii despre
sine 0i despre rolul lor. Astfel sunt descri0i:
). profesorul tip Socrate care este predispus la dezbatere 0i provocri deliberate"
care pune ntrebri 0i de0i rar a.un$e la concluzii certe" desc#ide o serie de
perspective de abordare a problemelorF
2. profesorul tip )organizator al mitingurilor din ora*8 care vorbe0te despre
importana comunitii" este mai mult un moderator dec't un expert 0i ncura.eaz
elevii s participe la activiti de $rupF
3. profesorul-expert" concentrat pe performane academice" pe cum nva elevul s
triasc" .oac mai multe roluri (tat" prieten" cole$. 5onsider elevul o versiune
n miniatur a sa 0i st'rne0te dorina elevului de a-i copia concepiaF
4. profesorul + general" care se vede pe sine ca un $eneral care pre$te0te lupta 0i
n felul acesta a0teapt 0i cere supunereF
&. profesorul-om de afaceri care conduce clasa ca pe o companie" pune accent pe
eficacitate" este alert" pra$matic 0i stimuleaz pra$matismulF
+. profesorul + antrenor (coach) pentru care elevii sunt importani ca $rup" ca
ec#ip" nu individual 0i antrenamentul n ec#ip este cel care asi$ur succesulF
/. profesorul + g#id ,ntr-un tur al ora*ului care arat" propune 0i expune teme 0i
alternative dar nu cere 0i a0teapt nimic n sc#imb" nu ofer feed-bac-.
&&. (articulariti ale profesorului n funcie de empatia 0i orientarea personal
In funcie de empatia 0i orientarea personal a profesorilor" exista urmtoarele tipuri de
profesori:
E profesori cu empatie *i orientare #elping buna care reprezint tipul ideal de
profesor (nele$ elevul 0i sunt doresc 0i 0tiu s-l susin.
E profesori cu empatie bun- *i orientare #elping slab- (nele$" l simt" dar nu au
competena necesar pentru a-l susine - ace0tia reprezint tipul profesorilor nc
neinte$rai n activitatea profesional dar care pot evoluaF
E profesori cu empatie slab- *i orientare #elping bun- care reprezint tipul rutinier
de profesor (nu simt foarte bine elevul dar stp'nesc te#nici 0i proceduri de
comunicare didactic eficienteF
E profesori cu empatie *i orientare #elping medie sunt profesorii a cror formare
necesit un efort suplimentar de voin de autodezvoltareF
E profesori cu empatie *i orientare #elping slab- care reprezint tipul de profesor
contraindicat pentru activitatea didactic.