Creativitate vs rationalitate in luptele armate

1. Prezentare si definire a celor doua concept in relatie cu luptele

armate.
Debatul de astazi are ca subiect creativitatea vs rationalitatea in luptele armate.
De partea____exista sustinatorii creativitatii iar de partea _____sunt sustinatorii
rationalitatii.
Inainte de a incepe debate-ul prorpriu-zis este nevoie de o scurta prezentare a
celor doua concept in relatie cu luptele armate pentru a facilita comprehensiunea
informatiilor care urmeaza a fi expuse.
Asadar, in luptele armate, creativitatea este diferita de cea promovata de
romantici, caracterizata de inspiratie creativa. Ea este mai apropiata de domeniul
stiintei si al managementului. In domeniul military, creativitatea are legatura cu
viziunea strategica, cu stilul de leadership abordat, cu modul de construire al
ofensivelor si defensivelor, cu modul de achizitionare si exploatare al inteligentei
si cu dezvoltarea si utilizarea eficienta a tehnologiei. Creativitatea se defineste
prin schimbare, adaptabilitate si inovare.
Pe de cealalta parte, rationalitatea are legatura cu abordarea anlitica, obiectiva a
deciziilor, cu maximizarea eficientei prin alegerea celei mai bune variante, cu
definirea scopurilor si calcularea consecintelor. Rationalitatea in luptele armate
ofera un mod structurat de raportare la o situatie si de rezolvare a respectivei
situatii. Rationalitatea se impune prin claritate si simplitate.
2. Subiecte de debate:
a. Definirea conceptelor acum voi da cuvantul colegilor mei si voi
ruga fiecare echipa sa prezinte care este relevanta creativitatii sau
rationalitatii in luptele armate din perspectiva lor.
b. Exemple de lupte in care s-au utilizat creativitatea sau rationalitatea
i. Exemplul creativitatii = Generalul George C Marshall - 1939
cand armata Statelor Unite avea un numar de soldati de
200.000 si cam avelasi numar de reserve (a 17-a ca si
dimensiune in lume). Unitatile erau sub presiune si
neantrenate. Capacitatea industrial pentru razboi era la nivel
minim. Al treilea Reich inainta spre Europa iar Japonia incerca
sa stabileasca hegemonie in Pacific. Pentru America a fost o
vreme in care abundau sentimentele de izolare si sentimente
anti-militare. Majoritatea oamenilor erau de parere ca trebuie
sa nu se implice in alte razboaie straine. Insa Marshall era
convins ca Statele unite trebuiau sa fie pregatite pentru
razboi. Astfel, Marshall a creeat o viziune pntru viitorul
armatei Statelor Unite. Centrul viziunii strategice era
imaginea mintala a generalului care infatisa o armata
Americana intregita, respectabila, antrenata, suficienta ca si
dimensiune si in posesa echipamentelor necesare. Aceasta
viziune l-a determinat pe general sa iasa din tiparele gandirii
americane de atunci sis a se gandeasca la solutii inca de pet
imp de pace astfel incat sa fie mobilizati la capacitate
maxima inc az de razboi. El si-a dat seamaca vechile moduri
de gandire si de actiune nu vor functiona in cazul unor

amenintari. El a trebuit sa gandeasca creative, dincolo de

detasarea istorica a americii, astfel incat sa mobilizeze o
armate din cetateni in cazuri de criza. Viziunea lui a avut
doua idei de baza: 1. Un grup de profesionisti antretati pe
post de lideri care sa faciliteze cresterea rapida a fortelor in
tipm de razboi; 2. O baza industrial in exansiune care sa
aprovizioneze Armata.
Viziunea lui a fost un success. Pana in Decembrie 1941,
fortele umane ale armatei au ajuns la 1.4 milioane de oameni
organizati in 36 de diviziuni terestre si 64 de diviziuni aeriene.
Industria a fost revitalizata, oferind astfel armatei
posibilitatea de mobilizare si mai rapida si eficienta. De fapt,
aceasta viziune inca ghideaza Armata Staelor Unite si in zilel
noastre. Este un exeplu de creativitate, pentru ca viziunea
generalului a fost utila, originala si a constatat intr-o solutie
noula la o problema strategica. Este o dovada a faptului ca
viziunea este centrala leadership-ului strategic dar si a
faptului ca creativitatea este o precursoare a viziunii.
c. Stilul de leadership leadership-ul strategic
d. Strategii militare (Ofensive si defensive)
e. Inteligenta
f. Tehnologie regimental infanteristilor 133 au dezvoltat Ironman
Pack Ammunition Pack System for Small Dismounted Teams. Este
un ghiozdan pentru munitie care ofera posibilitatea de a transporta
mai multe munitie pentru machine gun (pana la 500 de gloante cu
calibrul de 7.62). aceasta inventive elimina necesitatea de a adduce
un alt soldat care sa care aceasta munitie pentru tragator. (They
originally rigged their own prototype design for this high-capacity
ammunition carriage system to enable a machine gunner to carry
and fire up to 500 rounds of linked ammunition from a rucksack-like
carrier. This then eliminates need for an additional Soldier to carry
the 500 rounds of 7.62mm ammunition for the primary gunner.)
Cpl. Eric DeHart, 428th Engineer Company, designed and built a
culvert-denial system to stop the placement of roadside bombs in
culverts. The device looks like a screen across the opening and
allows water and debris to pass through but doesnt leave enough
space for improvised explosive devices. He commented that the
system deters the larger IEDs that cause the most damage to roads
and vehicles.
3. Incheiere dupa expunerea ampla si foarte educative a celor doua
echipe, putem ajunge la concluzia previzibila de altfel, ca pentru a ajunge
la success, pentru a asigura Victoria in luptele armate este nevoie de
conducatori, de lideri si de strategii care se bazeaza atat pe creativitate si
intuitive dar si pe ratiune si analitic. Astfel, ne dam seama ca de fapt este
vorba de un process care incepe cu o viziune (moment in care intervine
creativitatea), care la randul ei este analizata, discernuta si cizelata
(moment in care intervine rationalitatea) pentru a ajunge la cea mai
eficienta si productiva solutie.
Creativitate:

Guilford democratizeaza notiunea de creativitate si o elimina din domeniul

artelor. El introduce notiunea sau conceptul de gandire divergenta si realizeaza
metode cantitative de masurare al conceptului. Aceasta notiune este inca
folosita in mediile organizationale.
Tot datorita lui Guilford, acum este general acceptat ca creativitatea nu este o
singura variabila. Este o variabila cu multiple dimensiuni care include informatii,
produse si operatii intelectuale. Abilitatile in diferite operatii mentale si in
comnicare necesita creativitate.
Importanta creativitatii in cadrul leadership-ului strategic este evidenta in cadrul
Armatei. Leadershipul strategic este responsabil cu crearea culturii, valorilor si al
obiectivului suprim al armaei mentinand totodata si o perspectiva pe termen
lung.
Colonelul John T Nelson II de la institutul de studii strategice ale Armatei vorbeste
despre faptul ca pentru un lider strategic este esentiala crearea unei viziuni
estecea mai importanta misiune a sa. De aici se propaga intreg sensul,
motivaita si directia organizatiei. Acest punct de vedere este sustinut si de
referintele Colegiului Razboiului Armatei care stipuleaza ca un lider strategic
articuleaza si dezvolta viziunea care ofera sens si obiective intregii organizatii.
Asadar, leadership-ul strategc este essential Armatei. Legatura acestui concept
cu creativitatea rezida in asocierea dintre efectele lidership-ului strategic si
creativitatea. Ambele se centreaza pe creearea unui original sip e viziuni noi
asupra viitorului.
Definitii ale creativitatii:
-

Idei noi care transcend regulile generative

Puterea mintii umane de a gasi un noi continut de a transfera relatiile si
de a genera noi correlate.
Formarea unor elemente associative in noi combinatii care intrunesc
cerinte specific sau sunt folositoare intr-un anumit mod.
Morris stein procesul din care rezulta un nou concept care este acceptat
ca fiind folositor sau satisfacator pentru un anumit grup la un anumit timp.
Armata FM 22-103 abilitatea de a gasi solutii originale, utile sin oi la
problem.

Linus Pauling, laureatul nobel spune ca cea mai buna modalitate de a avea o
idee buna este de a avea multe idei.

Rationalitate:
-

Abordarea rationala fuctioneaza foarte bine pntru ploblemele tehnice

atunci cand scopurile sunt bine precizate si definite si exista un accord
comun asupra masurilor de analiza si asupra criteriilor de selectie.
Nasa foloseste abordarea rationala pentru ca parametrii ingineriei si
procedurile tind sa fie mai putin ambigue.
Aceasta abordare este un pic mai dificila auntic cand este vorda de
organizatii defensive ale caror scopuri prezinta constant motiv de
dezbatere.

Procesul luarii de decizii are cea mai mare legatura cu rationalitatea iar
Doctrima militara britanica stipuleaza ca xercitatrea comenzii necesita o
buna capacitate de judecata si de initiativa pentru a stii cand trebuie luata
o decizie.
Doctrina defensive britanice pune accent pe importanta luarii de decizii
eficiente si rapide: o caracteristica cheie a Abordarii Manevrelor este
atacarea procesului de luare de decizii a comandantului inamic prin
incercarea de apatrunde in interiorul cercului lui de sfatuitori, obtinand
astfel un adanvaj si o superioritate operationala.
Luarea de dicizii analitice si rationale, bazate pe compararea optiunlor
contitative este metoda preferata in armata.
Noile studii cogtnitive arata faptul ca analiza rationala este singurul
instrument de a rezolva problem complexe.
Exista doua elemente care reprezinta obstacolele certitudinii (Van
Creveld): natura si logica. Pentru a fi cu adevarat logic, toate informatiile
trebuie accumulate in ordine pentru a obtine certitudinea.
Modelele rational analitice descompun si analizeaza problem complexe in
elementele lor componente inainte ca rezultatele sa fie sintetizare si
optiunile sa fie comparate unele cu altele. Numai asa se poate ajunge la
cea mai buna solutie.
Focusul military este asupra modelului rational analitic atunci cand vine
vorba de incercarea de a Evita eroarea umana si confuzia. Comanda si
concrolul sunt concepute in asa fel incat sa elimine sursele de eroare prin
disocierea abilitatilor cognitive ale individului de procesul luarii de decizie.