CURSULI

Iutrodncere in sfera etten: definifii ale prmcfpattlor terment, C(' este etica? Ce este montla? Raportart fali de idee de bine

1.

ETICA erica; ethos (greaca veche)

=

Origines cuvsntului

[la origine] loe obisnuit, ulterior s-a

transfonnat in obicei, traditie ~i,in general, caracter (tot ceea ce defineste valorile unei persoane,
lIDUi

popor). Din aceasta radiicina s-a dezvoltat ethikos - caracter moral, comportament

virtuos si

a fost transmis in latina ca .filosofie etica".

inn'-o definitie de dictionar, erica poate fi intelease ca ~tiinta mora lei, a binelui ~i raului, a
fericirii, a virtutii, a placerii si a idealuriior unei comunitati, Conform limbii romane (Ed. Academiei, 1998) erica este
0

Dictionarului explicativ al

,,~tiinra care se ocnpa cu stndiul teoretic a1 morale ~i eu tohtl lor in viata sociala; morala, [din fro etaiqae.Iat, ethicus]".

valorilor ~i conditiei umane din perspectiva principiilor totalitatea nonnelor de conduits moralacorespunzatoare;

Dlferenta

etica-morala

Desi in limbajul cotidian "etic" ~i .znoral" sunt folosite intersanjabil, ca sinonime absolute. in teorie diferenta dintre ele este destul de insemnata: etica, asa cum am ararat mai
SUS,

este ~tiinta

care studiaza binele ~i raul, fericirea erc., in vreme ce morala este obiectul de studiu al etieii, Fata de etica, cuvant provenit din limba greaca, morala provine din limba latina (mas-mom
=

moravuri, obiceiuri)

Etica, Ia modnl general, ca disciplina de studiu, cuprinde trei pliI1i care au ajuns considerate oarecum distincte: 1. Meta-etica WI

sa fie

domeniu care canta

sa Inteleaga

natura eticilor nonnative sau, mai

concret, un studiu al limbajului moral, atal eel folosit in eticile normative cat ~iin viata cotidiana
2, Etica normativa (eticile nonnative) - studiul acpunilor cu components eticil avand
0

ca scop aftrmarea unor standarde dupa care

actiune poate fi considerata corecta sau gre~ita

0

(.buna" sau .rea"). Deoarece etica nonnativa este preocupata de a demonstra daca

anumita idee

sau actiune este corecta sau gresita, se fac deseori referinte Ia aceasta ca 1a 0 etica prescriptiva (care poate prescrie ce anume este bine ~i ce nu) 3. Eticile aplicate - sunt examinarea filosofica, din punct de vedere moral, a unor

probleme specifice in viata privata ~i publica. Prin etica aplicata se incearca sa se utilizeze anumite metode filosoflce pentru a identifica din punct de vedere moral cursul corect de actiune in diferite domenii ale vietii umane. Bioetica, de exemplu, esre preocupara de identificarea si
Pagina 1 din 9

abordarea corecta a unor chestiuni, cum ar fi eutanasia cercetare, Etica mediului este preocupata

san utilizarea embrionilor

umani in

de intrebari ce vizeaza atitudinea ~i comportamenrul

oamenilor fatA de autunite specii sau elemente ale mediului inconjurator. iar etica afacerilor are in
vedere probleme ce Tin de Iimitele dintre integritate ~i urmarirea profitului de catre managerii

unorfnme.

2.

BINELE

In religie, etica i filosofie, dihotomia "binele ~i raul" se refera 1a locatia de pe un spectru liniar a unor obiecte, dorinte san comportamente,

directia buna fiind pozitiva diu punet de vedere

moral, iar ranl fiind directia negariva, Binele este un concept larg asociat de obicei cu viata, iubire, eontinuitatea,
fericirea, inbirea, prosperitatea ~i dreptatea. Raul este de obicei asociar ell acre de

faradelegi constiente si deliberate, inrentia de a face ran altora, umilirea persoanelor, violenta inutila ~iJ sau lara discernamant. Natura binelui a primit mai mulre interpretari; una din ele sustine

ca binele

se

fundamenreaza pe iubirea naturala, emparie si afectiunea eele mai timpurii stadii de dezvoltare personala.

fata de

alfi oameni, toate incepute de la

suspne

0 aM interpretare

ca

binele este

consecinta directs a cunoasterii (adevarului). Analog, in privinta rauhri exista puncte de vedere
care sustin ca aeesta este
0

aberatie rezultata din imperfectiunea

fiintei umane, altele ea raul este

0

un efect al liberului arbitru, iar altele ca raul este in cele din urma Spre deosebire de aceasra,
0

forma maxilla a ignorantei,

serie de ganditori iluministi au snstinnt ca raul se

invata ~i ca esre

consecinta a structurilor tiranice din societare.

3.

MORALIT ATEA este un construct

De-a lunguI timpului, a existat aproape unanim credinta cii moralitatea

social ceea ee inaeamna di notiunile de bine ~i de ran sunt definite in mod particular de fiecare
societate (comnnirate)

in functie de valorile ei principale. In seeolul XX totusi, ea urmare a

s-a ajuns la credinta

evolutiilor din ~tiintele naturale, dar ~i a muratiilor din epistemologie, moralitatea ar putea avea explicatii ~tiintifice si ca ceea ee
0

ca

societate defineste ca fiind bun nn

este neaparat un construct valoric a1 acelei societati cat mai degraba un rezultat al unor metod evolutivi. Aeeste pnncte de vedere natnralisre asupra moralei au ajuns chiar sa predomine ultimii treizeci de ani, ajungandu-se Ia
0

in

adevsrata "~tiinfi\ a moraliratii", idee explorara de anton

ca Michael Shermer, Richard Dawkins, Joseph Daledein san Sam Ranis. Acestia pleaca de la premisa di prin

ntilizarea

mijloacelor
0 baza

specifice

stiintelor

empirice

moderne

(in special

neurostiintele) se poate afla

fiziologica a moralitatii, caracteristica fiecarei fiinte urnane.

Pagina 2 din 9

Cimpanzeii ~i bonobo (cimpanzeii pitici) sunt cele mai apropiate animale fata de omavand un stramos comun ell aproximativ cinci milioane de ani in urma. Barbara King sustine

ca in timp

ce primate le nu pot sa posede moralitatea, in sensu! uman, au prezente unele trasaturi care ar fi fost necesare pentm evolnria moralitatii, capacitatea de comunicare trasaruri care includ: un grad ridicat de inteligenta, sinelui ~i un

simbolica, un sentiment de nonne sociale, realizarea

concept de continnitate. 0 serie de animale sociale cum ar fi primatele, delfinii si balenele s-au dovedit a manifesta Shermer, unnatoarele ceea ce Michael Shermer numeste "sentiments premorale". Potrivit lui

caracteristici snnt impiht~ite de carre oameni ~i aIte animale sociale, in atasamenr, cooperare, ajutor reciproc, simpatie, detectarea Inselaciunii,
0

special maimutele mari (antropoide):

emparie,

altruism, mentinerea starilor non-conflictuale. ce comunitatea crede despre

lID

preocupare

fata de ceea

individ ~i raspnnsul 1a normele sociale ale grupului. Shermer au evoluat ill societatile de primate ca 0 metoda de

sustine cit aceste seutimente

premorale

imobilizare egoismului individual ~i constituirea grupurilor de cooperare deoarece pentru orice specie sociala beneficiile survenite In unna apartenentei Ia grup sunt mal marl dedit beneficiile individualismului. De exemplu, !ipsa coeziunii grupul 11 face mai vuInerabiI la atacuri de dinafara

sau gasirea mai usoara a hranei ca grup. Ordinea sociala in grupurile de animale este mentinuta prin reguli de comportement asteptat, membrii dominanti ai grupnlui aplicand pedepse In cazul
0

nerespectarii acestor reguli. Beneficiind ~i de

memorie dezvoltata, animalele superioare invafa dezvoltand ~i sentimente

regulile extrem de usor prin prisma sistemului de pedepse-recompense,

de reciprocitate (de exempln, cimpanzeii impart mult mai usor hrana cu indivizi care au avut grija de ei in trecut, iar liliecii-vampir llnpart~esc plio regurgitare hrana en alti lilieci care au Impaqit traiesc In grupuri de s-a

ell ei in trecut si care in prezent au nevoie de brans). Daca cimpanzeii aproximativ 50 de indivizi, pe baza descoperirilor

arheologice se estimeaza c! moralitatea

putut dezvolta in cazul oamenilor in grupuri de 100 pan! la 200 de persoane (chiar ~i in prezent este destul de greu

sa mentii

relatii sociale adecvate eu mal mult de 200 de persoane). De Waal

sustine cii moralitatea umana are in plus coduri morale

fata

de primate dona nivele de sofisticare: oamenii impun prin pedepse bine reglementate, recompense ~i

in mod mult mai riguros,

construirea reputatiei si, in plus, oamenii aplica un grad de judecata si ratiune superior celui din

regnul animal.
Christopher Boelnn (1982) opineaza ca evolutia majora a moralei la hominizi este cauzata de nevoia de a evita disputele ~i ranirile in trecerea la spatule mult mai deschise ale savanelor. Alte teorii sustin cii ridicarea nivelului de complexitate a moralei este corelata direct eu cresterea marimii grnpurilor si cresterea in dimensiuni a creierului uman,

Pagina 3 din 9

3.1

ASPECTELE NEUROLOGICE ALE MORALITATII

N euronll oglindi Spre mijlocul Universitatea anilor 1990, un grup de cercetatori in domemul neurostiintelor, de la in

din Palma (Italia) studiau modul in care neuronii cimpanzeilor

se declanseaza

paralel en miscarile acestora. Legenda spune ca la un moment dat, intr-o zi torida de vara cand unul dintre asistentii profesorului Giacomo Rizzolatti - conducatorul proiectului - a intrat in

laborator mancand un con de inghetata. aparatele care inregistrau

datele preluate de casca eu

senzori asezara pe capul cimpanzeului au inceput sa arare miscari neurouale care corespundeau en
ridicarea repetata a mainii spre gura, respectiv cu mancatul. Intrigati de faptul ca acestor reactii ale neuronilor nu le corespundeau miscari fizice, cercetatorii au reperat experimentele paua cand li s-a confmnat faptul ca atunci cand cimpanzeii observau anumite miscan in fata lor, in creier, grupuri de neuroni din zonele vizate (zona de miscare a mainii, a gurii, a limbii etc.) manifestau activitati intense chiar daca la nivelul corpului nu exisrau miscarile corespunzatoare, Acesti

neuroni corticali au primit nnmele de neurout-oghnda, prezenta lor fiind confirmata la aproape

toate speciile de maimute, la anumite pasari si, designr, la oameni, Neuronii-oglinda

sunt activati

nu doar atunci cand este indeplinita 0 actinne, ci si arunci cand observam cum respectiva actiune este realizata de altcineva, ei reprezentand emotiile altora pot fi Intelese
ill

mecanismul

neural prin care actiunile, intentiile si ca disfunctiile acestor

mod automat. In plus, se suspecteaza

celule pot fi implicate

precum antismnl, astfel

in diverse

boli,

meat

iutelegerea

functionarii neuronilor oglinda peste deveni exrrem de importanta in elaborarea unor noi modalitati de rratament. Mai mult, ipotezele actuate sustin ca neuronii-oglinda sunr vitali

l...
observatiilor
empirice (faptul ca nou-nascutii

pentru aproape tot ce inseamna relarii inter-umane, ei fiind responsabili cu interpretarea automata

a gesturilor, inrentiilor ~i sentimentelor celor pe care ii avem in fata noastra, dar si cu

mecanismele

invafilrii prin imitare, Conform

I...
,',

descopera imitatia printre primele forme de comunicare,

ei fiind capabili sa reproduca gesturi sunr printre cei mai

Ii

simple precum scosul limbii de la cateva zile de viata), neuronii-oglinda

.prompri" in dezvoltarea cognitiva a liinfei umane, acestia fiind pe deplin functionali aproape din momenml nasterii, Astfel, empatia, mecanismul esential prin care putem sa ne plasam in pielea celuilalt", este conditionata de functionarea optima a neuronilor-oglinda, Neuronii-oglinda responsabili
ell

(mirror-neurons,

in engleza) pal' sa aiM un dublu rol, Pe de 0 parte ei sunt primite prin intennediul simturilor, oferind

prelucrarea primara a informatiilor

raspunsuri pentru intrebarea "ce se intamplii", dar !ili- pe de aIta parte - en punerea in context a

Pagina 4 din 9

informatiilor obtinure, raspnnzand astfel1a intrebarea "de ce se intamplii" si, ulterior, la intrebari asociate ~i complexe precum "ce simte eel caruia i se inffimplA?", Studii neconcludente faptul ca neuroni-oglinda inca arata

pot fi localizati in aproape toate zonele creierului, imagistica recenta

relevand prezenta lor in aria Broca, de exempln, arie responsabila cu formarea vorbirii,
Joncpunea tempero-parietala Luarea explicita a hotararilor morale corecte ~i gresite coincide
ell

acrivarea

in cortexul

prefrontal

ventromedial

(VMPC), ill timp ce reactiile intuitive Is situatii care contin aspeete implicite morale activeaza zona jonctiunii parietale. Jonctiunea temporo-parietala care Iobii parietal (responsabil temp oro-

este zona creierului in senzitiva)

ell informatia

~i

temporal (responsabil de functia anditiva, memorie si IimbajuI cognitiv) se intilnese ~i este considerata a fi
0

zona cruciala pentm procesul de distingere dintre (conform unor studii paralele extra-

sine si ceilalti, Astfel, aceasta regiune pare sa fie implicata

desfasurate in ultimii ani) in manifestari precum egoismul ~ilsan altmismuI, experientele corporale (out-of-body experience),

In ceea

ce priveste judecara morala, un experiment desfasurat Institute of Technology) a ararat eu

in 2010 de cap-va cercetatori ai renumitnlui MIT (Massachusetts destul de clar faptul ca judecatile activitatea jonctiunii morale ale persoanelor drepte.

pot fi alterate prin interferarea

0

temporo-parietale

Iu aeest sens,

serie de voluntari

pentm

experiment au fost supusi pentru aproximativ 25 de minute la stimulare magnetica transcraniana (un camp magnetic amplasat in apropierea elecrrica a neuronilor), dnpa care li s-au citit morale privind subiectilor persoanele descrise craniului care interfereaza
0

temporar cu acrivitatea sa emira judecati Ie cerea un pod pe

serie de scenarii cerandu-li-se (de exemplu,

in scenarii

unuI dintre scenarii

sa spuna

cat de permisibil este ca un barbar sa ~i lase prietena

sa traverseze

care el il stie ca nesigur). Concluzia experimentelor

este ca atunci cand activitatea jonctiunii top

drepte este permrbata, subiectii nu mai pot sa distinga lntre actiuni morale ~i imorale atunci cand nu li se comnnica rezultatul actiunii, Cu alte cuvinte, in lipsa acestni "filtn}", judecam moralitarea unei actinni strict in functie de rezultatul ei, Utilitarismul propns acum aproximativ dona seeole de Jeremy Bentham are, in acest fel,
0

explicatie ~i un fundament fiziologic,

ill

Unul din cele mai

interesante amanunte legate de implicarea jonctiunii temporo-parietale

luarea deciziilor morale

esre faptul ca aceasta regiune esre printre cele mai tarzii ca nivel de dezvoltare pe parcursul vietii,
ea formandu-se definitiv in varsta adolescentei, pana spre varsta de 20 de ani, Zonele creierului despre problemele moralitatii). Retelele care sunr implicate in mod constant atunci cand oamenii rationeaza au fost investigate in literatura de specialitate (neuorostiintele cu reteaua

morale

neuronale

care srau la baza deciziilor

morale se suprapun

Pagina 5 din 9

responsabila cu reprezentarea intentiilor celorlalti ~ireteana responsabila cu reprezentarea emotionale ale celorlalti (de exemplu. empatia). Acest Iucru snstine ideea ca rationamentul

starilor moral

este legat puternic cu capacitatea de ate pune ill punctul de vedere al celuilalt ~i de a-i reprezenta sentimentele. Rezultatele obtinure evidentiaza faptul ca vorbim despre mai multe retele neuronale implicate in luarea deciziilor morale ~i ca. deci, vorbim despre un fenomen "global" al creiernlui, neexistand un "modul" am.nne responsabil en judecata morala.

3.2 ASPECTE PSIHOLOGICE

ALE MORALITATII se schimba prin dezvoltarea de

In psihologia morala moderna. se considers ca moralitatea

personals. Un unmar de psihologi au produs teorii privind dezvoItarea moralei, propunand

obicei mai multe stadii ale dezvoltarii morale. Lawrence Kohlberg. Jean Piaget, ~i Elliot Turiel au abordari cognitive ale dezvoltarii morale: pentru acesti teoretieieni, moralitatea se dezvolta intr-o serie de etape constructive san domenii, Psihologii sociali, cum ar fi Martin Hoffinan si Haidt sociala ~i emotionala bazata pe biologie, cum ar fi empatia.

Jonathan subliniaza dezvoltarea

Teoreticienii identitatii morale, cum ar fi William Damon ~i Mordechai Nisan, vad angajamentul moral ca fund generar de dezvoltarea unei identitati de sine, care este definira de scopuri morale, Aceasta identitate de sine morala conduce la un sentiment de responsabilitate

In urmanrea ~

scopurilor, De inreres istoric In psihologie sunt teoriile de psihanalistilor ered ell dezvoltarea morals este produsul unor aspecte ale super-ego-ului evitarea, Jean Piaget (1896-1980), dintre primele nume

ca Sigmund Freud care ca vinovatia, rusinea,

filosof si psiholog 31 dezvoltsrii original' din Elvetia, este unul empirici (0 forma evoluata a speculatiilor filosofice

de cercetatori

caracteristice studiului mora lei de dinainte de secolul XX) ai dezvoltarii morale a copiilor, In Judecata mora/a a copiilor (1932). Piaget noteaza ca .,toata moralitatea consta intr-un sistem de reguli, iar esenta moralitatii este ca ea sa fie diutata in sensul pe care fiecare individ it da aces tor reguli". Conform lui Piager, copiii nu au un simt innascut al moralei, ei acceptand, 1nvatiind si dezvoltand reguli proprii de morala pe masura ce se dezvolta si interactioneaza Conform merodei sale clasice, Piaget a analizat raspunsurile cu alte persoane.

' I
t
1
c.

copillor aflati in diferite stadii de

dezvoltare motorie ~i cognitiva ~i a tras concluzia existentei a dona. stadii majore ale dezvoltarii morale:

a,

Stadiul realismului

moral; inaintea adolescenrei

copiii tind

sa

. 1

preia regulile

morale de la adnlti ad litteram si Astfel,

sa le

considere absolute, imposibil de modificat sau nuantat, fapte considerate a

intentiile celor care

me anumite

fi ,,rele" sunt ignorate intotdeauna

sunt de fiecare data judecate

f:

in fata consecintelor

pe C31'e le au actiunile

lor, iar actiunile

binar, dear ca .bune" sau "rele".

Pagina 6 din 9

b. de aparitia rezultatul judecarea

Stadiul relativismului sentimentului compromisului intentiilor

moral; apare in jurul varstei de 8 ani regulile de convietuire grupului,

~ieste caracterizat
morala fiind presupune

comunitar, ~i negocierii

si, implicit, Stadinl

in interiorul

relativist

in masura eel putin egala cu jndecarea

VOl'

consecintelor

unor fapte. Desi

dona evenimente pot avea aceeasi finalitate neplacuta, ele

fi judecate ca "bune" san "rele"

~i in fnnctie de ceea ce le motiveaza,

Lawrence
educatiei dezvoltarii dezvoltarea morale

Kohlberg ~i rationarii

(1927-1987),

psiholog american

specializat

in cercetarea
teoria stadiilor

!
I I

la copii ~i cunoscut

eel mai bine pentru

morale. Aceasta teorie, dezvoltata

in continuarea

ideilor Iui Piaget,

snstine

ca. ill

morala a copiilor se recunosc sase stadii distincte. Bazandu-se (ca dilema lui Heinz sau dilema Iui Sharon), al raspunsurilor
0

in studiile sale pe descrie stadiile in

dileme teoretice

Kohlberg

canza in functie de gradul de complexitate

oferite ca rezolvare a dilemei.

0

Dilema lui Heinz: "Undeva, in Europa,

femeie este atinsa de care

0 0

forma rara de cancer

0

I
R

~i risca moartea. Nu exista decat un singur medicament radium pe care a descoperit-o pretul real de fabricatie. un fannacist,
&1'

po ate salva. Este

forma de

pe care

vinde de zece ori mai scnmp dedit

Medicamentul

face 200$, iar el cere 2000$. Heinz, sotul femeii de la prieteni, la jumatate dar nn a obtinut decat

bolnave, a incercat sa strdnga suma nnprumutsndu-se 1000$.

Ii cere

farmacistului

Sa-I dea medicamentul

de pret, pe loc - timpul fiind Il refuza,

f
J

extrem de pretios pentm Disperat, Intrebarile

sotia sa, urmand sa-i achite restul ulterior. Farmacistul noptii in farmacie
copiilor prin efractie povestii

Heinz intra in timpul care le pot fi adresate

~i nml medicamentul".
sunt: L A facut bine

dupa prezentarea

Heinz fiu'iind medicamentul?;

2. Ce s-ar fi intamplaf daca lui Heinz nn i-ar fi pasat de sotia

sa?; 3. Acest fapt ar fi schimbat ceva?; 4. Daca persoana 'In suferinta i-ar fi fost straina, ar mai fi trebuit sa fure medicamentul?"

Dilema lui Sharon: ,,Intr-o zi Sharon merge Ia cumparaturi

prietena a sa. Jill pune mana pe
0

ell

Jill, cea mai buna

' I
i' ~/.:

cutie de bomboane, eu patronul,

ascunde 'in palton

0

~iiese din magazin,

Iasand-o pe Sharon sA se descurce

care Ii cere sa

denunte pe Jill Seful de

magazin Ii explica lni Sharon ca va avea mari neplaceri daca refuza sa spuna numele prietenei care a furat. Ce trebuie sa faca Sharon 'in aceasta situatie: sa isi protejeze prietena, tainuindu-i numele? Dar, pe de alta parte, merita sa ajute ea sa se descnrce?"
0 prietena

care s-a tacut nevazuta,

lasand-o pe

Pagina 7 din 9

NIVELURI

STADD

1. Moralitatea preconveutionala (premoralitatea) Autoritatea directoare este exterioara (Tipica iuainte de 10 ani, dar ~j la unii adolescenti sau adulti).

s.Stadiul moralitatti ascultarii Ji supunerii Cei mari i regulile 101' trebuie ascultati ( Ce se pedepseste e rau.ce nu.. nul)

2.Sfadt1ll

hedontsnrului

instrumental nail! Este util sa te porti ill asa fel incat sa eviti pedeapsa

EXEMPLE DE RAsPUNS LA DlLEMA LUI HEINZ Trebuia 8-0 salveze ea sa-l pedepseasca pe farmacist Nu trebuia sa fure ciici acum o sa ajunga la inchisoare, fiind pedepsit Dad n-o salva il pedepseau apoi pariutii lui L-ar fi pedepsit Dumnezeu daca 0 liisa sa moara Trebnia sa-I salveze viata pentru eii fimeraliile sunt tare scumpe (Taiwan) Trebuia sa fure ca sa 0 salveze cn altfel ar fi trim singur toata viata (Porto Rico) A trebuit sa Due ca s-o salveze dI nu mai avea cine sat faea mdncare (India)

PRINCIPALULREPER

PEDEAPSA (RECOMPENSA, BENEFICruL)

BENEFICruL. (REC01-1PENSA),

EVITAREA PEDEPSEI)

Il, Moralitatea conventionala Criterille de judecare se DepJaseazli de la consecintele exterioare ale faptei spre sistemul de norme. Ceea ce grupul de refurinta (familie, covarstnici, scoala etc.) valorizeaza, conreaza prioritar. lncepur de internalizare a nonnelor autoritatii imediate. (Tipicii adolescentei si frecventa la adulti),

3.sraditll moralitatit bunelor relatii/ al "copilului bun" Nevoia concordantei en normele grupului de apartenenta imediata (familie, grup de varstii). Este bun comportamentul care place celorlalti si-l face acceptat, Sunt valorizate mcrederea, loialitatea, respectnl, Judecatile eizeazasi mtenjionalitatea faptelor. 4. Stadiul ntoralitatii ordinii jl datoriei Atentie acordata normelor autoritatii ~i raportare neconditionata la litera ei
5.Stadtlfl drepturilor

Dacii n-ar fi salvat-o, cum sar mai fi uitat lafamilia lui ? Nu trebuia sa fure cii acum n-o sa-I mai aecepte prietenii lui. E1 face ceea ce mice so! normal trebuia sa faca,

STATIITUL IN GRUP, ONOAREA

I
DATORIA FATADE NORMA

Trebuia s3 o salveze, dar llU sa fure, pentru di rJ11e voie . Ce ar fi sa furam top cand suntem disperati? Institutia casatortei il obliga sa-~isalveze sotia.

: I
,.

I
!

ill. Moralitatea postconwmponali1 sau autonoma. Criterille de judecare se bazeaza pe analiza ~i raportarea critica la norma. Propriile convingeri ~ sistemul individual de valori sunt cele care filtreaza sistemul nonuativ general. Autoritatea care ghideaza judecata este interna, propriu! eu, ( fOmla adultA. dar foarte rar~).

tndividuale

aT
Ei si-au promis sa fie impreunll roata viata. Nu a flicut bine cii a furat, dar era 0 situatie de via/a ji de moarte. Pentru un astfel de scop, mijlocul (fiuiul) este scnzabil. Legea este strdmbii daca ii permite fannacistului sa. sacrifice 0 viat3.

contractului social Acceptarea normei este mcutii de pe pozitii democratice. Rationalitatea primeaza, ceea ce face ca norma sa fie mteleasa ca un contract social care nu se opune valorilor fundamentaJe (viata, libertatea) si, prin acord comun, poate fi schimbata, Exista

CONTRACTIJL SOCIAL, ANGAJAMEN TULCMC

Pagina 8 din 9

-,

raportare la spiritullegii si 0 contextualizare, 0 situationalizare a comportamentelor . 6, Stadiul principii/or indtviduale de conduita Desi are la bazii principiile morale generale, ceea ce este considerat bun sau rau este rezultatnl unui demers personal bazat pe convingeri, rnai puternic decat orice presiune exteroii. Este considerata de multi "moralitatea eroilor sau sfintilor"

Daca nu incerca orice solntie de salvare, Heinz 1111 ar ilia; fi fost el if7S1J~i. Pentm el orice "iata conteaza enonn,

CON~TIlNTA
PROPRIE

Pagina 9 din 9