1.Filosofia ca conceptie despre lume si modalitate de gindire.Corelatia dintre filosofie si alte forme de cultura: mitologia, religia, stiinta.

Filosofia si stiinta economica. Filosofia este un tip de conceptie despre lume,aceasta din urma fiind un ansamblu de viziuni ,evaluari,norme ce determina atitudinea omului fata de lumea i nconjuratoare ,si intr-o masura oarecare reglementeaza comportamentul acestuia.Filosofia,apare ca o conceptie depre lume ce incearca sa explice tot ce exista.Conceptia filosofica despre lume are un caracter teoretic,ea nu numai ca proclama principii,dar le demonstreaza ,le deduce in mod logic.Filosofia este o conceptie despre lume formulata in termeni conceptuali si organizati intr-un sistem,potrivit unor reguli metodologice. Religia-tip de comportament uman ,credinte,ritualuri,referitor la fiinte,forte si puteri supranaturale . Stiinta este suma tuturor cunostintelor acumulate in urma unei cercetari.Stiinta furnizeaza cunostinte exacte si universale valabile.Cunostintele stiintifice include 2 scopuri specifice:unul teoretic si altul practic.Scopul teoretic este de a explica si de a dobindi noi cunostinte ,iar cel practic de a le verifica. In timp ce in stiinta e vorba despre lucruri c iar si cind se vorbeste despre om,in filosofie este vorba despre om,c iar atunci cind se vorbeste despre lucruri.!Constatin "oica# 2.Obiectul de studiu si problema fundamentala a filosofiei. Filosofia studiaza concepte generale precum existenta,bunatatea,cunoasterea sau frumusetea.$une intrebari precum%Ce este existenta&%,%'ste posibila cunoasterea&%.Filosofia este studiul critic ,speculativ,sau analitic al exteriorului si interiorului in plus fata de studiul reflectiv asupra metodei de studiere a unor asemenea subiecte. $roblema fundamentala a filosofiei are 2 laturi:latura ontologica(existentiala!consta in raspunsul la intrebarea:ce este primar:materia sau spiritul&#)latura gnoseologica care tine de cognosibilitatea lumii.*ine de cautarea rs.lai ntrebarea :este oare posibila cunoasterea&mai ales a esentei lucrurilor& 3.Domeniile principale ale reflectiei filosofice.Functiile si metodele de cunoastere a filosofiei. +ntologia-teoria generala a existentei) ,nosiologia-teoria generala a cunoasterii) -ntropologia-stiinta despre om) .etodologia-stiinta despre metodele de obtinere a cunostintelor) /ogica-stiinta despre formele gindirii si legile gindirii corecte) -xiologia-stiinta despre valori) 'tica-stiinta despre morala) 'stetica-stiinta despre arta si frumos. Functiile: Functia teoretica-ii permite filosofiei sa explice legitatile universale ale dezvoltarii naturii,societatii si cunoasterii in baza acestei functii filosofia este definita ca forma superioara a creatiei spiritului uman Functia ontologica-originea si esenta lumii Functia gnoseologica-abordeaza probleme ale cunoasterii lumii Functia axiologica-principalele orientari valorice Functia praxiologica-investigarea actiunilor umane de pe pozitiile eficacitatii lor Functia ermeneuca-reflectia asupra simbolurilor religioase,motivelor si expresiilor umane Functia metodologica-sistematizeaza cunostintele filosofice.metoda generala-dialectica Functia umanista-problemele cotidiene ale individului Functia conceptuala,sintetica etc. .etoda 0n filosofie $rin metod1 se 0n2elege 0n general, un drum, o cale sau un procedeu de 0nf1ptuire a unei ac2iuni, de atingere a unui scop. 3ns14i etimologia termenului vine din grecescul met odos care 0nseamn1 drum, cale. 3n domeniul filosofiei, metoda este cale pe calea pe care o urmeaz1 g5ndirea 0n perpetua sa mi4care spre adev1r. 3n istoria filosofiei au fost propuse metode multiple 4i diferite. -cestea pot fi 0ns1 grupate 0n metode dialectice 4i metafizice. Cele dialectice propun 0n2elegerea realit12ii ca fiind 0ntr-o continu1 devenire, mi4care. 6evenirea este determinat1 de 0ns14i tensiunile interioare ale realit12ii. $rin metoda dialectic1 mi4carea este de fapt o automi4care 4i nu o for21 imprimat1 din transcendent, din afara realit12ii. .etafizica dimpotriv1 propune 0n2elegerea realit12ii 0ntr-un mod static, fragmentar, lipsit de posibilitatea afl1rii sursei mi4c1rii 0n interiorul realit12ii. 6ialectica 4i metafizica sunt dou1 metode ra2ionale. -ceasta este 4i tr1s1tura ce define4te filosofia spre deosebire de religie. 7eligia ca 4i filosofia se ambi2ioneaz1 s1 ofere o imagine asupra realit12ii. .etodele lor sunt 0ns1 diferite. 3n timp ce religia face apel la credin21 !afectivitate#, filosofia se construie4te pe cale ra2ional1. 4.Filosofia antica orientala:scolile,repre entantii,problematica. Filozofia antic1 care apare 0n 'giptul, C ina, India 4i ,recia antic1 0n sec.8II 9 8I 0.e.n. 4i a existat p0n1 0n sec. 8I a e.n. 'a avea un caracter cosmocentric 4i se baza ca regul1 pe 4tiin21.Filozofia antic1 coincide cronologic cu societatea sclavagist1. Filozofia 0n India antic1 apare 0n primul mileniu 0.e.n. Societatea indian1 foarte timpuriu se diferen2iaz1 0n caste 4i grupuri sociale: bra mani, c4atrii, vai4i 4i 4udri.primele idei filozofice g1sim 0n literatura religioas1 9 8ede !cuno4tin2e sacre#. 8edele au ap1rut 0n sec.:8 0.e.n. 4i con2in diferite imnuri 4i cuno4tin2e religioase.'le se 0mpart 0n sam ite, bra mane, araniac i 4i upani4ade. ;ltimile 4i con2in cuno4tin2e filozofice, comentarii la 8ede. 6eosebim dou1 grupe de 4coli: ortodoxale !care recunosc autoritatea 8edelor# 4i neortodoxale !ce nu recunosc autoritatea 8edelor#. .ajoritatea din ele sunt ortodoxale 4i religioase !4colile vedanta, mimansa, <oga, vai4e4ica, n<a<a, sam= <a#. .ai progresive s0nt 4colile neortodoxale 9 jainism, budd ism, lo=a<ata !carva=a#. !ainismul a ap1rut 0n sec. 8I 0.e.n. ca concep2ie etic1 care indica calea salv1rii sufletului de supunerea ei pasiunilor. Scopul filozofiei jainiste 9 sacralitatea, modul de comportare specific ce duce la realizarea salv1rii. "udd#ismul apare 0n sec. 8I 98 0.e.n. 4i era orientat contra bra manismului, sacerdo2ilor. Ideile principale s0nt sistematizate 0n >*ripitaca% !trei corzine#. ?udd ismul este r1sp0ndit 0n India, C ina, ?irma, Ce<lon, *ibet, @aponia. ?udd ismul este religia supu4eniei. Con2inutul ei s0nt patru adev1ruri sfinte. 'xisten2a omului este legat1 de suferin2e. Cauza suferin2elor este c1 omul are prea multe dorin2e. /ic idarea suferin2elor trebuie s1 fie 0n lic idarea dorin2elor. Calea spre lic idarea suferin2elor trece prin cele opt c1i nobile 9 ideile drepte, inten2iile drepte, cuv0ntul drept, ac2iunea dreapt1, via2a dreapt1, efortul drept, aten2ia dreapt1 4i medita2ia dreapt1. 8ia2a dreapt1 cost1 0n respectarea moralit12ii, a nu d1una

fiin2elor vii, a se re2ine de la contactele sexsuale interzise, a nu fura, a nu folosi b1uturi alcoolice. Scopul cunoa4terii 9 de a elibera omul de suferin2e nu i0 via2a de apoi, ci via2a actual1. 3ntreruperea 4i lic idarea suferin2elor se nume4te nirvana 9 o lini4te netulbutat1, o ab2inere de la totul lumesc ce se atinge prin meditare. "irvana pune cap1t lan2ului de ve4nice re0ncarn1ri, guvernate de sansara 4i =arma. .orala budd ist1 predic1 compasiunea 4i asceza, pasivitatea 4i ne0mpotrivirea la r1u. 'xist1 dou1 ramuri ale budd ismului 9 ina<ana 4i ma a<ana. $oca%ata &cear'a(a) este o 4coal1 materialist1 care apare 0n sec. 8III 9 8II 0.e.n. 'i negau existen2a oric1rei alte lumi 0n afar1 de cea material1. Credin2a 0n existen2a lui 6umnezeu, a sufletului, a lumii de apoi este fals1./a baza existen4ei stau elementele primare materiale. 'i considerau c1 lumea este compus1 din patru elemente primordiale: apa, aerul, focul 4i p1m0ntul. 6up1 moarte organismul !inclusiv 4i sufletul# se descompun 0n elemente primordiale. 'tica acestei 4coli afirm1, c1 omul retr1ie4te 4i pl1ceri 4i suferin2e, lic idarea lor complet1 este imposibil. In Filosofia C inei -ntice se evidentiaza citeva scoli principale,printre acestea: confucianismul!>confucius%#) legista) moista!>modi%#) daosista!>dao%#. *.+roblema temeiului ultim in filosofia cosmologica a ,reciei -ntice. $entru prima dat1 se pune problema elementelor primordiale a 0ntregii existente, problema esen2ei lumii de catre reprezentan2ii * ales, -naximandros 4i -naximene . *emelia lumii ei o concepeau ca un anumit principiu material. -4a principiu * ales socotea apa, -naximene 9 aerul, -naximandros 9 apeironul. 'i 0ncercau de pe pozi2iile materialismului s1 explice lumea 4i fenomenele ei, a4a orientare poate fi caracterizat1 ca naturfilozofie. ------naxagora a fost preocupat de originea lucrurilor 4i de geneza universului.-naxagoras este 4i ini2iatorul viziunii atomiste prin formularea ideii, c1 lumea este alc1tuit1 din acele Asemin2eA !p1rticele sau corpusculi de p1m5nt, foc, aur, carne, s5nge etc. 9 denumite ulterior omoiomerii#, 9 amestecate 0n propor2ii diferite 0n fiecare lucru. ;niversul este alcatuit din mici particule eterne,angrenate intr-o miscare aotica.In viziunea sa aceste elemente primordiale se aflau la inceput in neorinduiala. Impulsul mi4c1rii, principiul motor care a ordonat toate aceste particule printr-un proces centrifug, 0n urma c1ruia a luat na4tere universul, a fost denumit de -naxagora nous !ra2iune, spirit#.'l a negat existenta zeilor, considera soarele ca o masa de metal incandescent,astrii sunt asemenea pamintului *emeiul despre care vorbeste 6emocrit nu este altceva decit legea mecanica-matematica ce dirijeaza atomii in miscarea lor cu o necesitate inexorabila. $entru 6emocrit !BCD-EFD 0.e.n.# din -bdera, elementele principale ale lumii, ireductibile, necompuse 4i deci de nedescompus, sunt atomii, care se deosebesc 0ntre ei doar prin form1, ordine 4i pozi2ie. Cei de form1 sferic1, Afoarte mobili 4i foarte subtiliA alc1tuiesc AsufletulA omului, singurul capabil s1 dea via21 trupului. -t5t senza2iile, c5t 4i g5ndirea sunt explicate prin anumite prefaceri ale corpului ..+roblema omului in filosofia antica greaca&sofistii,Socrate,+laton,-ristotel,/picur,stoicii s.a). Filosofia Sofistilor: Sofistii erau considerati >profesori de intelepciune%"u erau organizati in scoli ci activau independent,predind urmatoarele discipline:constitutia si administratia statului,arta militara,etica si oratoria.Cei mai renumiti sofisti erau:$rotagoros,,orgios,$rodicos.$rodagoros se indoieste de posibilitatea cunoasterii absolute si obiective a realitatii.Sursa intregii cunoasteri se afla in senzatii.+amenii foarte diferit pecep lumea inconjuratoare in dependenta de starea atit a obiectului cit si a subiectului cunoasterii in fiecare moment concret.6e aceea obiectul este asa si nu altfel,adica anume asa cum il percepem noi la momentul dat."u poate exista nici o stiinta unica,pot exista numai opinii diverse despre unul si acelasi lucru,la fel de justificate pt. toti. In opinia sa >omul este masura tuturor lucrurilor.,org ias si-a fondat sistema filosofica pe teza eleatilor:%Fiinta exista iar neantul nu exista >,org ias preface aceasta teza in urmatorul enunt:%"u exista nici fiinta,nu exista nici neantul%.-dica nu exista nimic. Socrate: Socrate muta cerul de gravitate al cercetailor filosofice di lumea externa in cea interna,de la cosmos la om.Caci mai de prGt decit natura era pentru el omul.%Cunoastete pe tine insuti%Celebra maxima de pe frontispiciul de la 6elp i,devenise si maxima lui Socrate.Intorcindu-si fiecare privirile asupra lui insusi,cercetinduse pe sine,va afla ce stie si ce nu stie,ce poate si ce nu poate,precum si ce trebuie sa faca."umai omul care si-a supus analizei propriile sale actiuni isi poate cunoaste adevarata esenta.In discursurile sale Socrate invata ca omul nu trebuie sa tinda sa acumuleze un anumit volum de cunostinte,ci sa tinda spre intelepciune,care poate fi atinsa cu ajutorul filosofiei.-nume filosofia il indeamna si il ajuta pe om sa se cunoasca pe sine,sasi descifreze potentialul propriului suflet. $laton: Considera ca omul se afirma ca o fiinta deosebita de celelalte vietuitoare cunoscind 2 lumi:cea sensibila sic ea inteligibila./umea sensibila este accesibila experientei,cunoasterii prin simturi,iar lumea inteligibila poate fi studiata doar de ratiune./a baza cunoasterii $laton plaseaza principiul lui Socrate .%Cunoastete pe tine insuti%.'ste necesar,afirma el,de a te scufunda in lumea spiritual proprie si de a te determina in gindurile tale.In dialogul >+mul de stat%$laton precizeaza ca politica-arta regala-este o stiinta teoretica,directa care elucideaza esenta conducerii oamenilor.+amenii,afirma el,pot fi condusi atit prin convingere cit si prin violenta. -ristotel: In ceea ce priveste stiinta omului -ristotel defineste in cartea sa >6espre suflet%,sufletul ca o >entelec ie%!act# al corpului.+mul este un animal,dar un animal rational.Sufletul are regiuni deosebite:cea inferioara-este cea vegetative!comuna plantelor si animalelor#,si in fine cea rationala,rezervata omului.Spiritul uman se naste ca o tabula rasa in care se imprima experienta cistigata,acest intelect este deci pasiv,dar exista si un intellect active)acesta este nemuritor,vesnic,este parte ape care o avem comuna cu zeii. 'picur: Considera ca sarcina filosofiei este de a crea stiinta despre comportare ce ar face omul fericit.Criteriul fericirii consta in eliberarea sufletului de tot cei intimplator,de tot ce sta in calea placerii:tulburari sufletesti.neliniste si frica de :zei,moarte ,viata de apoi.Cine stie sa se debaraseze de teama fata de imprejurarile exterioare este mai fericit.+mul trebuie sa contribuie la sanatatea corpului si ti na sufletului,anume aceasta dupa 'picur si este criteriul unei vieti fericite. 0.Ontologia si gnosiologia in conceptia filosofica a lui +laton.1n'atatura despre lumea ideilor si lumea lucrurilor sensoriale. 6upa $laton ,lumea se imparte in doua:in lumea ideilor ,numita lumea adevaratei infiintari si lumea lucrurilor senzoriale.%/umea ideilor%-idei vesnice,nesc imbatoare,lumea primara,care nu dispar.Ideile sint interpretate ca niste c ipuri ideale-modele pt lumea lucrurilor senzoriale ./umea ideilor impartatie divina in care sufletul nemuritor al omului se afla pina la nasterea sa.%/umea lucrurilor

senzzoriale%-se nas si dispar ,sunt sc imbatoare,sunt umbre a ideilor.$t filosofia naturii a lui $laton ,tot asa ca pt pitagorieni,e caracteristica legatura ei cu simbolica numerelor,care e tratata drept conducatoare a lumii datelor senzoriale. .ateria este numita de catre $laton inexistenta ,iar obiectele sensibile iita ideile ca pe niste modele.6in aceasta invatatura despre idei decurge si teoria cunoasterii lui $laton.'l considera ca cunoasterea propriu-zisa este intoarcerea in lumea ideilor,o cunoastere ca o amintire,sufletul nemuritor al omului isi aminteste despre contemplarile ideilor de pina la intruc iparea sa in om.In asa fel se obtin cunostinte adevarate care sint straine lumii senzoriale ,deci cunoasterea se bazeaza pe amintire.Forma logica a cunoasterii suprasenzoriale este dupa $laton dialectica ca arta de a pune intrebari si de a raspunde la ele. Specific este paradigma gnoseologic1 la $laton. 'l face o deosebire clar1 0ntre cuno4tin2e 4i p1rere, cunoa4tere ra2ional1 4i senzorial1. +biectul cunoa4terii senzoriale este lumea vizibil1, lumea lucrurilor. Cunoa4terea senzorial1 ne dea nu cuno4tin2e, ci p1rere !doxa#. -dev1pata cunoa4tere este cunoa4terea ra2ional1 care are obiectul s1u lumea ideelor, aceasta este cunoa4terea nemijlocit1 intuitiv1 care are la baza sa teoria reamintirii !anamnezis#. Sufletul, conform concep2iei lui $laton, este ve4nic 4i nemuritor, dup1 moartea corpului !0nc isoarea sufletului# sufletul nimere4te 0n lumea ideelor pure, le prive4te, iar apoi se re0ncarneaz1 0n alt corp. 6eat0ta cunoa4terea este reamintirea a ceea ce sufletul a privit 0n lumea ideelor pure. Formele superioare a cunoa4terii 4tiin2ifice sunt matematica 4i dialectica. -dev1rata cunoa4tere nu-i accesibil1 tuturor 4i nu poate fi exprimat1 0n scris, 0n no2iuni. 'a este accesibil1 filozofilor 4i nu-i altceva dec0t perceperea 0ntregului 0n unitatea armonioas1 a p1r2ilor sale, sinteza mistic1 a g0ndurilor, sentimentelor mitului 4i logosului, este tinderea sufletului spre lumea ideelor. Cunoa4terea este necesar1 pentru educare 4i modul de trai corect. 2.Caracteristica generala a filosofiei lui -ristotel .1n'atatura despre materie si forma. -ristotel !EHB-E22 i. r#se naste pe malul .arii 'gee. In EEI -ristotel fondeaza la -tena o scoala pe care o numeste >/ic eon%!liceu#. -ristotel stabileste in fata cunoasterii denumirile de baza ale existentei si notiunile logice principale ,care sint legate de denumirile existentei.-ristotel studiaza categoriile ,adica,notiunile stiintifice despre cele mai supreme genuri de existenta.-ristotel destingea existenta a JD categorii,la fiecare categorie el da o intrebare:J.esenta!ce&#)2.calitatea!de care&#)E.cantitatea!cit&#)B.relatia!la ce &#I.locul!unde&#C.timpul!cind&#)F.situatia!stam sau sedi &#)H.apartinerea!are&#)K.actiunea!facem&#)JD.suferinta!pateste& 6upa -ristotel materia e pasiva,contine posibilitatea aparitiei varietatii reale a lucrurilor, este un concept, referitor la substratul comun tuturor lucrurilor, la ceea ce exist1 0n ele ca posibilitate !potent1# 4i care se transform1 0n realitate !0n act# sub ac2iunea formei !esen21#. $t ca materia sa se transforme in realitate,materiei trebuie saLi fie imprimata forma corespunzatoare. 6upa -ristotel anume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerata esenta primara. Forma are acela4i 0n2eles de concept, ce exprim1 generalul, esen2a, totalitatea 0nsu4irilor de structur1 4i func2ionale, ce confer1 specificitate obiectului sau clasei din care acesta face parte. -nume forma confera lucrurilor particularitati specifice si poate fi considerate esenta primara. 'ste factorul activ,creativ. 3.Caracteristica generala a filosofiei medie'ale:etapele de 'oltarii si problemele principale. 3n spa2iul european, 0ncep5nd cu secolele I8-8, evul mediu filosofic este preg1tit, c iar dac1 numai 0n parte, de dou1 mari momente, cu puternic1 coloratur1 teologic1: -pologetica 4i $atristica. -m5ndou1 legitimeaz1 4i sistematizeaz1 0n mod doctrinar cre4tinismul, printr-o argumentare, menit1 s1-i asigure superioritatea deplin1 ca religie, filosofie 4i moral1. -$+/+,M*IC Sistem!adesea ne0ntemeiat# de ap1rare sau de justificare a unei idei, doctrine etc. $arte a teologiei care are ca scop ap1rarea religiei crestine. $-*7IS*IC- 6octrin1 teologic1-filozofic1 prin care s-au pus bazele dogmaticii si cultului crestin, complet5nd ?iblia si studiind viata, opera si conceptia p1rintilor ?isericii In filozofia medievala apare: -patristica adica lucrarile asa numitor parinti ai bisericii in care se apara bazele filozofice ale crestinismului) -glosnicismul adica credinta in existenta lui dumnezeu si caile de cunoastere a lumii. Se dezvolta si -scolastica prezinta filozofia care se preda in scoli iar mai tirziu in universitati. +rincipala problem4 0n filozofia medieval1 a fost raportul dintre credin21 4i ra2iune, religie 4i 4tiin21, filozofie 4i teologie. 'a s-a rezolvat foarte original 9 prin formularea teoriei adev1rului dublu: sunt adev1ruri ale ra2iunii, filozofiei 4i adev1ruri ale credin2ei, religiei, ceea ce este adev1rat 0n una poate fi neadev1r 0n alta 4i invers. -sta a fost un fel de compromis, 0mp1care 0ntre religie 4i 4tiin21, dac1 ini2ial religia persecuta 4i ignora 4tiin2a, atunci cu acumularea cuno4tin2elor religia a fost nevoit1 s1 o recunoasc1. 6ar de4i se recuno4tea existen2a adev1rurilor ra2iunii, adev1rurile credin2ei erau mai presus. Ntiin2a se ocup1 cu m1run2i4uri, cu lucruri trec1toare, pe c0nd religia se ocup1 cu valori ve4nice, sacre.Ceea ce omul nu poate 0n2elege cu ra2iunea sa el atinge prin credin21. 15.Filosofia renanscentista:umanismul,filosofia naturii,filosofia social6politica. 7manism 9 este concep2ia coform c1rei omul este valoarea suprem1 4i trebuie de creat condi2ii umane pentru dezvoltarea multilateral1 4i armonioas1 a fiec1rei personalit12i. 6ac1 0n epoca medieval1 omul se asem1na cu 6umnezeu, era creat de el dup1 c ipul 4i 0nf12i4area lui, atunci in filozofia 7ena4terei omul este zeificat, maximal se apropie de 6umnezeu dup1 activitatea sa creatoare. 6umnezeu i-a dat omului libertatea voin2ei iar mai departe el singur 04i rezolv1 soarta sa. +mul este nu numai o fiin21 natural1, ci 4i creatorul de sine 0ns14i 4i st1p0n asupra 0ntregii naturi. 3n sens 0ngust umanism 0nseamn1 o mi4care ideologic1 con2inutul c1rei este studierea 4i popularizarea limbilor, literaturii, artei 4i culturii antice. +roblema naturfilo ofic4 0n epoca 7ena4terei avea un caravter panteist. Crearea unui nou tablou al lumii 4i studierea naturii erau 0n str0ns1 leg1tur1 cu dezvoltarea modului de produc2ie, naviga2iei maritime, noile descoperiri geografice. ?.*elezio desc ide 0n "eapole academia studierii experimentale a naturii. Scopul filizofiei, consider1 el, const1 nu 0n cunoa4terea lui 6umnezeu, ci cercetarea naturii reale. *elezio neag1 apelul la autorit12i 4i socoate c1 concluziile 4tiin2ifice 4i filozofice trebuie s1 se bazeze pe perceperea nemijlocit1 4i experien21, pe ra2iunea proprie. ".Cuzanus este preocupat de problema tradi2ional1 pentru acea vreme a raportului lui 6umnezeu 4i lumea, o rezo4v1 original. 'l 0l apropie pe 6umnezeu cu natura, atribuindui naturii calit12ile divine. 3n 6umnezeu coincid finitul 4i infinitul, centrul 4i periferia. 6umnezeu este un maximum infinit, iar lumea, natura 9 maximum limitat. 6e aceea universul nu poate fi considerat nici finit, nici infinit. Contopirea divinului 4i umanului se realizeaz1 0n C ristos. ".Cuzanus formuleaz1 un 4ir de idei dialectice 0n 0n2elegerea naturii 9 unitatea contrariilor, unicul 4i multiplul, posibilitate 4i realitate, finit 4i infinit. 3n teoria cunoa4terii ".Cuzanus fundamenteaz1 no2iunea de metod1 4tiin2ific1, abordeaz1 problema crea2iei, posibilit12ile nelimitate a omului. 'l formuleaz1 no2iunea de ignoran21 con4tient1 !docta ignoran2ia#, care este con4tientizarea dispropor2iei 0ntre ra2iunea uman1 limitat1 4i infinitatea in care omul este inclus 4i spre care tinde. 7a2iunea limitat1 se apropie de infinit, de 6umnezeu, concep0ndul ca unitatea contrariilor. /ucrurile finite trebuiesc privite ca legate cu 0ntregul, cu infinitatea. Fiecare lucru,

inclusiv 4i omul, se przint1 ca con2in0nd 0n sine o lume 0n mod restr0ns, ca un microcosm. Cunoa4terea lumii se realizeaz1 pe fonul incognoscibilit12ii lui 6umnezeu. $roblema cunoa4terii lumii se concretizeaz1 le ".Cuzanus ca problema credin2ei 4i ra2iunii. Credin2a el o pune mai sus dec0t ra2iunea. 6e la credin21 se 0ncepe orice 0n2elegere. 7a2iunea se orienteaz1 prin credin21, iar credin2a se desf14oar1 prin ra2iune. +roblema sociologic4 se refer1 la crearea teoriilor despre societate 4i rela2ii sociale, politic1 4i rela2ii politice, stat si formele de guvernare.$rintre ideile sociologice merit1 un interes deosebit concep2ia lui "..ac iavelli despre statul centralizat. 'l neag1 concep2ia religioas1 conform c1rei statul depinde de biseric1 ca puterea suprem1 pe p1m0nt. ?iserica a destabilizat temelia statului 0ncerc0nd de a lua 0n m0inile sale puterea laic1 4i spiritual1. Fiindc1 for2ele motrice a activit12ii oamenilor sunt egoismul 4i interesele materiale reese c1 numai un stat puternic 4i centralizat poate s1 fac1 regul1 0n societate, s1 formeze o concep2ie juridic1 la oameni. "..ac iavelli se ocup1 4i cu problemele politice 4i rela2iilor politice, interac2iunea politicii 4i moralei. 'l ajunge la concluzia c1 pentru a atinge scopurile politice toate mijloacele sunt bune, c1 scopul scuz1 mijloacele. Ideea unui stat puternic este dezvoltat1 4i de @ean ?odin. Interesele statului el le pune mai presus dec0t religia 4i biserica. Statul rezolv1 problemele familiei, men2ine inegalitatea patrimonial1 ce apare pe baza propriet12ii private. .onar ul este unica 4i absoluta surs1 a dreptului. 11.Filosofia moderna.+roblema metodei cunoasterii stiintifice.Sensualismul,empirismul,rationalismul6principalele curente gnosiologice. Filosofia moderna isi are inceputurile in sec. JF in 'uropa , in acea perioada se produc sc imbari importante economice si politice,apar relatii capitaliste,se dezvolta si se internationalizeaza comertul,incep sa dispara monar iile absolute. Filosofia din sec.JF-lea are un sporit caracter gnosiologic in legatura cu posibilitatile cunoasterii,metodele cunoasterii in cadrul filosofiei se dezvolta E curente si anume:J.empirismul,2.rationalismul,E.sensualismul. ;n reprezentant de baza al curentului empirism este F.?acon,filozof englez,ce considera ca principala metoda a cunoasterii este metoda inductiva punind accent mare pe experiment. Cunoasterea empirica presupune obtinerea cunoastintelor in procesul activitatii practice a omului.Studierea lumii insa este impiedicata,considera ca ?acon de B fantome sau idoli,care sint:J.idolii pesterii(speciei 9sint prejudecatile legate de parti=ularitatile individuale,de dispozitie,ereditate,educatie)2.idolii teatrului-bacon considera ca in acest caz oamenii se bazeaza pe autoritatea cuiva si pt a demonstra ceva nu apeleaza la argumente ci la operele altor savanti faara a se controla)E.idolii pietii-este o neconcordanta a limbajului cu viata reala)B.idolii tribului-acest idol tine de erorile simtului ,de intelectul ,si omul deseori interpreteaza antromorfic lucrurile. ?acon considera ca oamenii trebuie sa descopere prin metoda inductiva cauzele fenomenelor folosind analiza,comparatia,observatia si experimentului. Rationalismul este un curent filosofic,in cadrul caruia se pune accent pe ratiune ca mijloc principal de obtinerea a cunostintelor.;nul dintre reprezentatii acestui curent:7.6escartes,filosof frabcez,care are o privire mecanicista asupra producerii fenomenelor naturii./a fel ca si ?acon,6escartes considera ca primul pas in a cunoaste este de a pune la indoiala toate cunoastintele noastre,de aici si mazima %ma indoiesc deci cuget,cuget deci exist%.$t a determina adevarul si obiectivitatea cunostintelor stiintifice trebuie sa le supunem indoielilor.Invatatura lui 6escartes despre cunoastere este o invatatura rationalista deoarece toate cunostintele stiintifice considera el ca sint de origine teoretica,iar stiinta experimentala nu poate sa raspunda la toate intrebarile noastre. Sensualismul.;n reprezentant de baza al sensualismului este @./oc=e.'l considera ca in afara simturilor noastre nu exista cunostinte veridice.'l inainteaza urmatoarea idee:%in ratiune nu exista nimic ce nLar fi existat initial in simturi%.-stfel ,el considera ca in afara simturilor cunostintele nu exista,iar ratiunea poate doar sa sistematizeze cunostintele. 12.+roblema substantei in filosofia moderna6dualismul,monismul,pluralismul. .onism- conceptie care recunoaste ca temelie a existentului o substanta unica fie ea materiala ori spirituala. In istorie a existat monism materialst si idealist ! obiectiv si subiectiv#. 6ualism-conceptie ce afirma 2 substante egale, doua inceputuri in explicaea lumii 9 materiala si spirituala. 7eprezentantii: $laton, 7. 6escartes. $luralism- teorie ce admite o multitudine de inceputuri ori tipuri de existenta. 'x: conceptiile lui 6emocrit, 'mpedocle, -naxagora. 13.Filosofia iluminista europeana:omul,societatea,ratiunea Iluminismul sau luminismul este un curent de g5ndire, cu multiple consecin2e pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din pozi2ia rigid1 0n care 0l fixase filozofia tradi2ional1, pentru a-l face obiectul propriei sale activit12i: prin munc1 4i cultur1, omul este perfectibil, ca 4i societatea pe care el o construie4te. 3nlocuind concep2ia static1 despre om cu una dinamic1, iluminismul e sus2inut de ideologii claselor dinamice ale societ12ii, de burg ezie 0n primul r5nd. 6e aceea, a ap1rut 0n 21rile 0n care burg ezia a ap1rut mai repede ! -nglia 4i Fran2a # 4i s-a configurat mai t5rziu acolo unde for2ele feudale erau mai puternice ! de ex. 0n S-'-ul 'uropei #. /upta de emancipare a acestei clase revolu2ionare s-a sprijinit pe un num1r de idei orientate 0n 0ntregime pe o direc2ie antifeudal1. 3nc1 din JCHH, 0n cadrul 7evolu2iei burg eze din -nglia, 0ncepe s1 fie pus sub semnul 0ntreb1rii tot ceea ce era specific epocii feudale. *reptat, se cristalizeaz1 o ideologie iluminist1 care va preg1ti .area 7evolu2ie Francez1 din JFHK. Iluminismul a avut c5teva tr1s1turi specifice: - caracter antifeudal si antidespotic. *oate institu2iile feudale erau supuse unei critici severe: monar ia absolut1, bazat1 pe ideea dreptului divin, biserica, justi2ia, 4coala. ,5nditorii ilumini4ti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea puterii monar ului 4i acordarea de libert12i sociale 4i politice 0ntregului popor. -rgumentele pentru justificarea acestor revendic1ri se bazau pe principiile de egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural 4i a contractului social, conform c1rora oamenii se nasc cu aceste drepturi 4i tr1iesc pe baza unei 0n2elegeri cu monar ul, pe care pot s1 nu-l mai accepte dac1 nu este un om Oluminat%. - spiritul ra2ionalist, materialist 4i laic. 3n secolul :8III s-a afirmat ra2iunea, fenomenele vie2ii au cunoscut o interpretare materialist1, iar problemele culturii 4i ale 4tiin2ei au 0nceput s1 se separe de cele ale religiei, comb1t5nd fanatismul 4i misticismul. 6eclinul autorit12ii ecleziastice asupra vie2ii publice nu a atras 4i revalorificarea mentalit12ii magice. $racticile oculte nu au mai fost satanizate ! 4i condamnate juridic #, ci au 0nceput s1 fie depreciate ra2ional ! 4i luate 0n der5dere#. .agul nu mai este v1zut ca un pactant cu diavolul, ci ca un 4arlatan abuz5nd de credulitatea publicului. - militeaz1 pentru emanciparea poporului prin cultur1) - 0ncurajeaz1 tratarea problemelor sociale in literatur1. - genereaz1 o literatur1 cu caracter moralist.

3n calitate de curent ideologic 4i cultural, iluminismul se define4te prin: promovarea raionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea fanatismului 4i a dogmelor, r1sp5ndirea culturii 0n popor, literatura preocupat1 de problemele sociale 4i morale) teme 4i motive literare promovate de literatura iluminist1: P monar ul luminat Q, P contractul social Q, emanciparea poporului prin cultur1) ,enuri 4i specii: liric, epic ! povestire, nuvel1, roman #, dramatic ! tragedie, comedie # 14.Filosofia clasica germana6teoria cunoasterii ca e8presie a acti'itatii constiintei. Fillosofia clasic1 german1 ocup1 o perioad1 relativ scurt1, care este m1rginit1 cu anii HD a sec :8III dintr-o parte 4i anul JHEJ !anul mor2ii lui Regel # din alt1 parte. 3ns1 din punct de vedere teoretic ea este culmea dezvolt1rii g0ndirii filosifice din acea perioad1. /a sf0r4itul sec. :8III lic id0nd r1m0nerea 0n urm1 economic1 4i politic1, ,ermania se apropia de revolu2ia burg ez1, la fel ca 4i 0n Fran2a veacului :8III, 0n ,ermania din veacul :I: revolu2ia filosofic1 a precedat revolu2iei politice. Filosofia clasic1 german1 a fost ca o teorie german1 a revolu2iei franceze. $entru ea este caracteristic: ,eneralizarea tuturor ideilor filosofice precedente. 6ivizarea existen2ei 0n lumea naturii 4i lumea omului. Se studiaz1 nu numai istoria uman1, dar 4i esen2a omului. $rincipala problem1 este problema omului, trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali considera2i 0n ac2iunea lor istoric1. Se subliniaz1 rolul filosofiei 0n rezolvarea problemei umanismului. 3n2elegerea filosofiei ca un sistem de discipline, categorii 4i idei. Formularea dialecticii ca concep2ie integral1. 7eprezentan2ii filosofiei clasice germane au fost Sant, Fic te, Sc elling, Regel, /.Feuerbac . p0n1 nu demult 0n filosofia sovietic1 concep2ia lui S. .arx 4i F.'ngels era interpretat1 ca ceva sinest1t1tor, ca o etap1 calitativ nou1 0n dezvoltarea g0ndirii filosofice. 6ac1 s1 fim obiectivi, ideile filosifice a acestor mari g0nditori 0ntocmai se 0nscriu 0n tradi2ia filosifiei clasice germane 4i nu-s altceva dec0t finalizarea ei. 1*.Descoperirea si elaborarea metodei dialectice de gindire in filosofia clasica germana&de la 9ant,:egel). 9ant s-a dovedit un mare filosof al moralitatii, cel mai important dupa -ristotel si probabil, cel mai original. $erformanta nepieritoare a lui Sant, ec ivalenta cu o rasturnare revolutionara a stiintei despre demnitatea umana, consta in centrarea acesteia pe libertate si pe deducerea ei din libertate. 6e la descoperirea libertatii ca definitorie pentru om si umanitate putem data adevaratul inceput al constiintei umane de sine. In cadrul dialecticii transcendentale, daca obiectul intelectului este sensibilitatea, obiectul ratiunii sunt cunostintele intelectului) sintetizand, intelectul uneste fenomenele prin reguli iar ratiunea raporteaza aceste reguli la propriile ei principii. 7atiunea este asadar o facultate a principiilor, a judecarii dupa principii) aceste principii raman intr-o pozitie transcendenta fata de fenomene, fata de real. 6upa cum categoriile sunt concepte originare pure ale intelectului, conceptele rationale pure ale ratiunii devin Ideile. 6ialectica transcendentala delimiteaza aceste Idei si sistemul lor, supunand unei critici erorile disciplinelor care se ocupasera de aceste Idei, pe care le-au presupus ca obiecte reale T deci cognoscibile: Apsi ologia rationalaA, Acosmologia rationalaA si Ateologia rationalaA. $otrivit conceptiei =antiene, cauzalitatea dupa legile naturii nu este singura cauzalitate a fenomenelor) mai trebuie admisa o cauzalitate prin libertatea celui care gandeste. -pare astfel al doilea sens al libertatii, cel moral. 7ezolvarea antinomiei dintre cele doua cauzalitati este posibila prin distinctia dintre fenomen si noumen: intrarea in lumea libertatii obliga la eliberarea de sub legile sensibilitatii din fenomenalitatea empirica in favoarea unei lumi inteligibile, a legiferarilor practice ale ratiunii. "oumenul nu poate fi cunoscut, ci gandit si regandit, in intentia apropierii de absolutul pe care nu-l va putea atinge vreodata. Filosofia lui :egel are ca unul dintre fundamentele sale dialectica.6ialectica proclama dezvoltarea generala si la baza ei se afla idea ca sursa oricarei dezvoltari este autodezvoltarea notiunii,adica dezvoltarea are natura spirituala .dialectica notiunilor ,determina dialectica lucrurilor. /a baza dezvoltarii in opinia lui Regel se afla niste legi:J./egea interdependentei dintre transformarile cantitative si calitative si invers)2./egea negarii negatiei-care presupune ca teza devine antiteza si pe urma are loc propriu-zic sinteza. Invatatura lui Regel constituie un sistem filosofic,el fiind idealist,acceptind dialectica ca metoda ,dar recunoscind natura ca o lume incremenita si moarta. 1..Filosofia lui 9.;ar8.Crearea dialecticii materialiste si a conceptiei materialiste despre istorie. .-7:IS.;/ este totalitatea de idei filosofice, economice 4i social-politice, formulate ini2ial de .arx 4i 'ngels 4i dezvoltate mai departe de c1tre 8./enin. 3n marxism se abordeaz1 un 4ir de probleme extrem de importante referitor la existen21, con4tiin21, legit12ile dezvolt1rii 4i func2ion1rii societ12ii. $entru prima dat1 a fost dat1 interpretarea materialist1 a istoriei 4i societ12ii, se formuleaz1 dialectica materialist1, ideea practicii. -pari2ia marxismului a fost condi2ionat1 de urm1toarele premise: Social-economice 9generalizarea mi4c1rii revolu2ionare din acea perioad1 !r1scoalele din Silezia, /ion, mi4carea ciartist1#. "aturalist-4tiin2ifice 9 formularea teoriei celulare, legii conserv1rii 4i p1str1rii energiei 4i teoria evolu2ionist1 a lui 6arvin. Izvoarele teoretice 9 socialismul utopist francez, economia politic1 englez1 4i filosofia clasic1 german1 . 6ezvoltarea societ12ii conform marxismului are loc ca rezultat al luptei de clas1 4i contradic2iilor modului de produc2ie. /upta de clas1 duce la lic idarea societ12ii cu clase antagoniste 4i respectiv lic idarea exploat1rii, la eliberarea proletariatului. 8./enin completeaz1 marxismul cu ideea posibilit12ii revolu2iilor socialiste 0n 21rile 0napoiate, predominant agrare. Ideile lui /enin au stimulat revolu2iile 4i sc imb1rile sociale 0n 21rile subdezvoltate ca 7usia, C ina, Iugoslavia, democra2iile populare 4.a. .arxismul a influen2at puternic dezvoltarea g0ndirii filosofice, economice 4i social-politice a sec.::. -st1zi exist1 o multitudine de p1reri referitor la esen2a 4i rolul marxismului 4i aceasta este condi2ionat de aceea, c1 marxismul nu-i o concep2ie omogen1, nu-i numai o construc2ie teoretic1, ci 4i un sistem de idei conceptuale 4i abord1ri ideologice. -ici se refer1 marxismul clasic, ideile formulate de S..arx 4i F.'ngels. -ici se refer1 4i interpretarea 4i dezvoltarea marxismului de c1tre /enin 4i aplicarea lui la realitatea rus1. *ot aici se include 4i varianta totalitarist1 a lui Stalin. .ai exist1 varianta social-democratic1 a marxismului precum 4i neomarxismul. 6eci dac1 critic1m marxismul, atunci trebuie s1 avem 0n vedere anumite idei concrete ce s-au 0nvec it 4i nu corespund realit12ii. 10.1rationalismul,'oluntarismul si problema omului in filosofia lui -.Sc#open#ouer si F.<iet s#e. Fondatorul filosofiei irationaliste este filosoful german Sc#open#ouer!JFHH-JHCD#.In opera sa principala,luea ca vointa si reprezentare,Sc open auer inainteaza notiunea principala de lume,atribuindui un rol central,spre deosebire de sistemele clasice in

care centrale erau as a categorii ca:existenta,substanta,materia si altele.'l considera ca lumea este ceea ce exista doar datorita reprezentarilor omului despre ea,aceasta este lumea ca reprezentare si in al 2-lea rind,lumea este ceea ce exista independent de reprezentarile omului despre ea,aceasta fiind lumea ca vointa. Sc open auer promoveaza idea ca la baza existentei se afla o forta,o energie irationala,inconstienta care determina existenta si esenta lucrurilor.$t Scopen auer aceasta energie poarta nume de vointa,vointa este o substanta universala care nu cunoaste nici un fel de limite in dorinta de a se realiza,tot ce exista in natura,in univers este o manifestare a acestei vointe,lucrurile,forta de gravitatie ,de respingere,magnetismul,sensibilitatea,toate acestea sint o realizare concreta a vointei. In opinia lui Sc .lumea este o vointa si reprezentare.Conceptia lui Sc .a fost formulata sub influenta invataturii lui Sant despre lumea fenomenelor si lumea lucrurilor in sine,dar influentate si de conceptia ?udista despre nirvana./a fel ca si alte lucruri,omul este o intruc ipare a vointei universale si se manifesta prin vointa de a trai,el este determinat in primul rind nu prin capacitatea sa de a gindi rational,de a cunoaste esenta lucrurilor si este condus anume de aceasta esenta irationala-vointa de a trai.-ceasta nu depinde de intelectul omului,de educatia acestuia,de capacitatea omului de a cunoaste,ci este inascuta,are caracter biologic,iar omul nu o poate ignora. "irvana budista este idealul existentei fiecarui om.Sc .considera ca dispozitia psi ologica care reflecta importanta dorintei omului de a sc imba societatea nu gaseste sustinerea perfecta. Filosofia lui Sc .despre vointa si-a gasit dezvoltarea in opera filosofului german <iet sc#e-el a fost preocupat in special de problemele de etica, psi ologie, si filosofie a culturii.".se pronunta pt revezuirea valorilor nationale, respinge filosofia rationalista ,iar pesimismul care domina filosofia lui Sc .este respinsa se el,vointa de a trai este inlocuita de vointa spre putere.Filosoful considera ca pina la el omul a fost tratat in mod neadecvat naturii sale.".considera ca teoriile precedente incercau sa identifice pe oameni sa gaseasca ce este comun tuturor ,in realitate insa oamenii sint diferiti ,in primul rind sint deferiti de la natura.In opinia lui ".,promovarea idei este egalitatea tuturor este daunatoare,religia promoveaza ideea de compatimire a acestui sclav,de ajutor dat bolnavilor si de accea prin aceasta omul devine sclav,aceasta este cauzat si de morala care e bazata pe notiunile de bine si de rau. $t ca societatea sa prospere,". Spune ca trebuie sa reeasa din urm.maxima:%6umnezeu este mort%,prin aceasta justifica amoralismul si considera ca civilizatia poate fi salvata doar prin aparitia unei fiinte superioare asupra omului dar si prin constituirea unei elite riguroase care este libera de prejudecatile morale. 12.Filosofia sec.88.+rincipalele curente filosofice contemporane. Caracteristica principala a filosofiei moderne o constituie faptul ca ea are un caracter neclasic dar mai ales ca filosofii nu incearca crearea unui sistem ci cerceteaza doar anumite probleme.Filosofia contemporana este deseori dominata de irationalism,conform caruia ratiunea nu este singurul mijloc de descoperire a adevarului ci adevarul poate fi cunoscut si prin intuitie,inconstient,iluminare. Filosofia occidental1 contemporan1 are urm1toarele tr1s1turi: - 0nregistrat o >cotitur1 lingvistic1% 0n urma c1reia domeniul comunic1rii, al limbii este abordat ca un mediu fundamental al existen2ei, cunoa4terei 4i ac2iunii. -bordeaz1 finitudinea existen2ei umane ca un reper fundamental al existen2ei 4i caut1 s1 reconstruiasc1 0ntregul tablou al lumii pornind de la acest reper. -bordeaz1 sensul cuno4tin2elor 4i ac2iunilor ca o problem1 c eie a cunoa4terei 4i activit12ii. -bordeaz1 te nica ca un domeniu important al vie2ii !cultul ra2iunii te nico-4tiin2ifice#. /ogica 4i teoria 4tiin2ei se afl1 0n centrul medita2iei filosofice.$e baza reflexivit12ii tinde s1 devin1 metafilosofie 4i s1 se concentreze devalorizarea asupra condi2iilor formale ale ra2ionalit12ii cuno4tin2elor 4i ac2iunilor. *endin2a c1tre misticism 4i ira2ionalism. Criza spiritualit12ii 4i normelor 4i principiilor morale, care periodic au loc 0n societate, duc la r1sp0ndirea curentelor mistice 4i ira2ionaliste. 3n sec.:: au c1p1tat o larg1 r1sp0ndire teoria psi otransmuta2iei a lui ,.I., iurdjiev, misticismul cosmic a '.?lavatscaia, neocre4tinismul lui 6..erejcovsc i, rena4terea spiritual1 a lui R.Se<serling. Scientism 4i antiscientism. <eotomism 9 curent 0n filosofia contemporan1 care re0nvie doctrina scolastic1 a lui. +ersonalism 9 curent religios 0n filosofia contemporan1 care recunoa4te personalitatea 4i valorile ei spirituale sensul suprem al civiliza2iei. - ap1rut 0n S;- la sf0r4itul sec.:I:, reprezentan2ii sunt ?oUne, Roc=ing, ?rig tman, FleUelling. 3n Fran2a personalismul a fost dezvoltat de C .7enouvier, '..ounier, I.. 6omenac . /'olu=ionismul cre>tin !teil ardism# 9 curent filosofico-religios fondat de $.*eil ard de C ardin, care considera c1 la baza concep2iei despre lume trebuie s1 fie evolu2ionismul filosofico-religios. 13.-paritia si de 'oltarea gindirii filosofice in ;d. ,0ndirea filosofic1 din .oldova cunoa4te o cale lung1 de dezvoltare 9 de la primele elemente ale realit12ii generalizate con4tient p0n1 0n zilele noastre. 8eacuri de-a r0ndul 0n .oldova 0n lipsa unei filosofii teoretice, 0n2elepciunea popular1 reprezenta vec ea noastr1 filozofie. 3n perioada ini2ial1 de dezvoltare g0ndirea filosofic1 din .oldova purta un caracter mitologico-religios 4i nu prezenta un tot 0ntreg. /iteratura, cronicile biserice4ti 4i letopise2ele au devenit purt1torii concep2iei despre lume din epoca feudalismului. /etopise2ele sau cronografia moldoveneasc1 include totalitatea cronicilor scrise 0n .oldova. 3n evolu2ia cronografiei se deosebesc trei etape. $rima etap1 este cronografia moldo-slavon1 din sec. :8 9 :8I. 'tapa a doua 2ine de sec.:8II 4i este reprezentat1 de letopise2ele lui ,.;rec e 4i . Costin. - treie etap1 se refer1 la sec.:8III 4i este reprezentat1 de letopise2ele lui I."eculce. Criteriul principal al filosofiei medievale 0l constituie at0t categoriile religioase, c0t 4i >limba religioas1%. 6ezvoltarea g0ndirii social-filosofice din sec. :8II 9 :8III depinde de condi2iile social-economice, politice 4i culturale. .oldova 0n aceast1 perioad1 era un stat feudal 0n care domina gospod1ria natural1. ,0ndirea progresiv1 a .oldovei din aceast1 perioad1 era dominat1 de ideea general1 de lupt1 0mpotriva $or2ii 4i f1r1delegilor feudalilor locali.reprezentanti:.ilescu-Spataru "icolaie,6.Cantemir. 6ezvoltarea economic1 a .oldovei din sec. :I: a constituit o premis1 obiectiv1 a studierii bog12iilor naturale ale 21rii, dezvolt1rii 4tiin2ei 4i 0nv121m0ntului, a preg1tirii speciali4tilor din diferite domenii 4i mai ales pentru industrie 4i agricultur1. Secolul :I: 0n .oldova este secolul iluminismului. 7eprezentan2ii lui luptau pentru instaurarea lumii ra2ionale, societ12ii bazate pe egalitate, libertatea politic1 drepturilor civile. 6in ilumini4ti fac parte , . -sac i, C.Stamati, C."egruzzi, - 6onici, - R0jdeu, .. Sog1lnicianu, ?.$ Ra4deu 4.a. 3n operele sale ei criticau neajunsurile societ12ii existente. ;n loc deosebit ocup1 - 7usso, 8. -lecsandri, . 'minescu, care luptau 0mpotriva feudalismului 4i exploat1rii na2ionale. /ucr1rile lor con2in idei social-politice 4i filosofice, g0nduri

despre om, natur1, locul 4i rolul lor 0n via2a societ12ii, despre monar ie 4i formele guvern1rii statale, despre religie 4i proceduri juridice 4.a. 25.Ontologia ca parte componenta a filosofiei.<otiunea de e8istenta si materie ,formele lor.Obiecti'itatea materiei si obiecti'itatea spiritului. Ontologia este o parte componenta a filosofiei care are ca obiect trasaturile existentei.*ermenul de ontologie provine de la >ontos%fiinta) >logos%-stiinta.In centru atentiei ontologiei se afla atit notiunea de existenta cit si cea de nonexistenta.Se studiaza fundamentele existentei,nivelurile si formele acesteia. +ntologiile se clasifica dupa mai multe criterii:dupa nr.de elemente puse la baza lumii se disting:ontologii moniste,dualiste si pluraliste.+ntologiile moniste pun la baza lumei un singur principiu fie materia,fie spiritul.+ntologiile moniste sint sau materialiste sau idealiste.+ntologiile dualiste pun la baza lumii 2 principii:material si spiritual. /8istenta este tot ceea ce exista ,tot ceea ce este,indiferent de forma pe care o are:materiala sau ideala,indiferent de faptul cine este purtatorul acestei forme.'xistenta reprezinta insasi faptul de a fi,de a avea o realitate obiectiva. ;-?/R1- este un termen general pt toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.6in perspectiva fizicii,materia apare sub forma de substanta sau energie,din perspectiva filosofica,materia este tot ceea ce ne inconjoara,trasaturile sale definitorii fiind:masa,necesarul de spatiu,structura interna si energia termica,interna a materiei.'a se intilneste in asa stari de agregare ca:lic ida,solubila si gazoasa.Caracteristicile principale ale materiei:-masa,-volum,-structura. 21.Spatiul si timpul.?impul si spatiul social. Spatiul este modul de existenta a materiei ce exprima proprietatea obiectelor si fenomenelor de a avea intindere, dimensiuni, structuralitate si interactiue. Are un caracter multidimensional. Obiectivitate- un ansamblu de coordonate sau de repere care constituie un sistem mobil de reactii, atunci putem concluziona ca simbolistica unui spatiu este o rezultanta directa si nemijlocita a felului in care stim sa modelam caracteristicile lui: coordonatele lui, reperele lui, si timpul. Multidimensionalitate- spre deosebire de timp, spatiul este multidimensional, avind 3 dimensiuni. niversalitate- spatiul are un caracter !eneral, universal.Intindere- spatiul are o suprafata. "eomogenitate- spatiul este neomogen, diferit in dependenta de intindere, exprims forma, pozitia si distanta obiectelor coexistente in lumea reala. 7eversibilitate- spre deosebire de timp, spatiul are caracter reversibil. *impul are un sir de proprietati generale si specifice: -ireversibilitate.*impul este una dintre dimensiunile universului care ordoneaza evenimentele intr-o succesiune ireversibila si este corelata cu notiunea de eveniment. -unidimensionalitatea.*impul are o singura dimensiune si se scurge intrLo singura directie. -durata.;na dintre problemele majore ale timpului este problema >trecerii%.'a presupune intelegerea asimetriei dintre trecut si viitor.-ceasta asimetrie se numeste cite odata sageata timpului. -omogenitate.*impul 0n mecanica clasic1 este omogen, nu este influentat de obiectele sau fenomenele ce au loc si este independent de spatiu. $articularitatea unor norme, se incearca de a elucida corelatia dintre norme sociale in societate la etapa actuala si se demonstreaza ca un imperative al timpului ce consta in utilizarea mai frecventa a traditiilor si normelor, obiceiurilor de convietuire sociala. 22.;iscarea si formele ei.<otiunea de progres si regres. ;iscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate sc imbarile si procesele care au loc in ;nivers. In calitate de categorie filosofica presupune examinarea diferitor sc imbari, de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire. .iscarea este un mod fundamental de existenta a materiei, un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea sc imbarilor, proceselor, sistemelor materiale care constituie universul. In dependenta de modul de organizare a materiei se deosebesc urmatoarele tipuri de miscare: mecanica, fizica, c imica, biologica, sociala. +rogresul este o dezvoltare ascendenta, un process de inoire continua, o succesiune de sc imb calitativ, de la inferior spre superior. $rogresul presupune o imbogatire a caracteristicilor, o apropiere fata de un anumit obiectiv. Regresul este sensul descendent al dezvoltarii sistemelor si obiectelor, a fenomenelor realitatii, la fel ca si progresul, regresulare un c aracter relative. 23./senta dialecticii si legile ei. Dialectica !grec. dialegomai - 0ntre2in o conversa2ie, disput# - no2iune filosofic1, care la origine 0n antic itate 0nseamna arta dialogului, m1iestria de a ajunge la adev1r prin discu2ie, prin descoperirea contrazicerilor 0n ra2ionamentul oponentului. 6ialectica filosofilor greci din acea perioad1 purta caracter spontan. Cel mai mare dialectician al ,reciei antice Reraclit afirma c1 totul exist1 4i concomutent nu exist1, deoarece totul curge 4i se transform1 necontenit, apare 4i dispare. ' bine cunoscut1 maxima lui >$anta rei% !>totul curge%#. /umea, dup1 Reraclit, este constituit1 din contrarii, iar lupta dintre contrarii este cauza dezvolt1rii. Socrate privea dialectica ca m1iestria de afla adev1rul prin ciocnirea p1rerilor contrare, modul de a duce o discu2ie 4tiin2ific1. $laton numea dialectica metod1 logic1 care cu ajutorul analizei 4i sintezei duce la cunoa4terea adev1ratului existent 9 ideilor. -ristotel 0n2elegea dialectica ca m1iestria demonstr1rii 4i respingerii /ui -ristotel 0i apar2ine meritul de a defini 4i cerceta formele esen2iale ale g0ndirii dialectice. 6ialectica 0n aceast1 perioad1 este 0nc1 foarte primitiv1 4i simplist1,deoarece filosofii greci antici mai mult atr1geau aten2ia asupra mi4c1rii 4i a leg1turilor dintre lucruri, dec0t asupra a ceea ce se mi4c1, se transform1 4i se leag1. 'i nu ajunseser1 la descompunerea obiec-telor 4i fenomenelor naturii 0n p1r2ile componente 4i la analiza lor, f1r1 de care este imposibil1 cunoa4terea profund1 4i multilateral1 a lor. $egile dialecticii sunt cele mai generale legi ale dezvolt1rii naturii, societ12ii 4i g0ndirii umane. /egea este reflectarea leg1turilor 4i rela2ilor dintre obiecte 4i fenomene care au un caracter intern, stabil, repetabil, esen2ial. $egea trecerii sc#imb4rilor cantitati'e @n calitati'e - una dintre legile fundamentale ale dialecticii, conform c1reea sc imbarea calit12ii obiectului are loc atunci, c0nd acumul1rile sc imb1rilor cantitative ating o anumit1 limit1.$entru medicin1 aceast1 lege are importan21 0n 0n2elegerea proceselor patologice, diferen2ierea lor 4i determinarea tacticii tratamentului. $egea unit4=ii >i luptei contrariilor - una din legile fundamentale ale dialecticii, care dezv1luie sursa automi4c1rii 4i dezvolt1rii obiectelor 4i fenomenelor. 'a exprim1 esen2a, >nucleul% dialecticii, deci reflect1 procesele din profunzime, de la nivelul esen2ei. Izvorul dezvolt1rii este contradic2ia dialectic1. +rice obiect 4i fenomen prezint1 unitatea 4i lupta p1r2ilor contrare. Contrariile sunt acele laturi 4i tendin2e ale obiectelor 4i fenomenelor ce se exclud 4i se condi2ioneaz1 reciproc. 'le au caracter obiectiv 4i universal 4i

interac2iunea lor formeaz1 contradic2ia dialectic1. Contradic2ia dialectic1 exist1 0n toate obiectele 4i fenomenele, se sc imb1 numai st1rile lor, parametrii cantitativi, caracterul contradic2iilor 4i semnifica2ia lor pentru sistem. /aturile ei sunt unitatea 4i identitatea !armonia#, deosebirea 4i contrariul !disarmonia#, contradic2ia !conflictul, lupta#. Contradic2ia dialectic1 acutiz0ndu-se duce la conflict, iar ultimul cu necesitate trebuie s1 fie rezolvat. 3n procesul rezolv1rii contradic2iilor se lic ideaz1 numai acele momente care s-au 0nvec it 4i fr0neaz1 dezvoltarea. Cu rezolvarea unor contradic2ii apar altele 4i asta are loc permanent. $egea neg4rii nega=iei - proces a dezvolt1rii, conform c1ruia vec iul este negat de c1tre nou, iar noul la r0ndul s1u este negat de ceva 4i mai nou. "egarea dialectic1 este categoria filosofic1 care exprim1 momentul de leg1tur1, succesiune a diferitor etape, stadii 0n procesul de dezvoltare a realit12ii. 6ezvoltarea este un proces de trecere de la o calitate la alta, de la vec i la nou, de la interior la superior. 24.Determinismul si indeterminismul.<otiunea de lege.Clasificarea legilor. 6eterminismul este o parte integrala a ontologiei.'senta acestuia consta in recunoasterea existentei unor relatii de dependenta si de conditionare obiectiva a fenomenelor si evenimentelor.In cadrul determinismului se recunoaste ca universul nu este un aos total,dar configureaza o anumita ordine fata de diverse legaturi cauzale.6eterminismul exprima caracterul determinat al fenomenelor prin ele insele si prin relatiile reciproce si le studiaza prin urmatoarele categorii:interactiunea,necesitatea,intimplarea,finalitatea si libertatea. Indeterminismul -"oncepie anti#tiinific$, idealist$, care nea!$ existena le!ilor obiective ale dezvolt$rii, absolutizeaz$ %nt&mplarea, i!nor&nd necesitatea, contest$ principiul cauzalit$ii #i afirm$ c$ mersul lucrurilor #i activitatea oamenilor sunt expresia unei abstracte 'libert$i de voin$(. /egea- categorie filosofica care exprima raporturile esentiale necesare, generale, relativ stabile si repetabile intre laturile interne ale aceluiasi fenomen. Formele: - mecanice, fizice si c imice,-biologice propriu-zise) -psi ologice, sociologice. *ipuri: - deductive si inductive. 2*.<otiunea de constiinta.Structura constiintei.+roblema constiintei in filosofie si psi#ologie. Constiinta- forma de reflectare a realitatii proprie oamenilor, forma cea mai inalta a activitatii creierului, psi icului. $rovine de la cuvintele latine cum-cu si scientia-stiinta. In structura constiintei se deosebesc elementele cognitive !gindirea#, emotional !emotii si sentimente# si volitiv !vointa#. ,indirea este capacitatea de analiza si sinteza, de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii. -ceasta ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva. ,indirea umana are un caracter abstract, generalizat, ea se exprima prin notiuni. 'motiile si sentimentele sunt reflectari apreciative a realitatii, ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului. 8ointa esteun mecanism deosebit de reglemantare a activitatii propriu numai omului, este un autocontrol a personalitatii. /a animale si copii mici nu exista vointa, ea este inlocuita de cerinte ca motive de activitate. 2..Constiinta de sine :esenta,caracteristica,manifestarea. Constiinta de sine este capacitatea individului de a se intelege si aprecia pe sine insasi ca subiect cunoscator, simtitor si activ, reprezentind astfel prima etapa a dezvoltarii constiintei. Con4tiin2a de sine - capacitatea individului de a se 0n2elege 4i aprecia pe sine 0ns14i ca subiect cunosc1tor, sim2itor 4i activ. Formarea con4tiin2ei 0ncepe de la reflectarea propriei sale existen2e corporal1, psi ic1, social1. 3n dezvoltarea individului ea se 0ncepe a forma de la v0rsta de E ani 4i presupune anumite etape de cunoa4tere pe sine 0ns14i. 6eosebirea sa de al2ii se 0ncepe de la 0nsu4irea numelui s1u, corporalit12ii sale, dispozi2iei 4i st1rilor suflete4ti, ac2iunilor sale 4i calit12ilor personale. ;rm1toarea etap1 este eviden2ierea sa din lumea 0nconjur1toare, orientarea 4i 0n2elegerea locului s1u 0n aceast1 lume, 0n2elegerea sa ca reprezentant a anumitui grup social, colectivit12i. 'tapa superioar1 este legat1 de apari2ia eului ca personalitate 4i se manifest1 nu numai prin distinc2ia sa de al2ii 4i mediul 0nconjur1tor, dar 4i aprecierea sa ce se manifest1 prin a4a no2iuni ca ru4inea, cinstea, demnitatea, datoria 4.a. 'ste important de a avea 0n vedere succesiunea dezvolt1rii con4tiin2ei de sine 4i respectiv personalit12ii pentru a 0n2elege ordinea 4i complexitatea dezvolt1rii procesului patologic. -ceea, ce 0n procesul filogenezei 4i ontogenezei se formeaz1 0n ultimul r0nd, 0n caz de patologie se distruge primul. Spre exemplu, la bolnavi cu patologie psi ic1 0n primul r0nd se deregleaz1 a4a calit12i ca cinstea, demnitatea, ru4inea, pe urm1 se tulbur1 orientarea 0n timp, spa2iu 4i lumea 0nconjur1toare, iar 0n ultimul r0nd se deregleaz1 percep2ia la nivelul corporalit12ii. 20.Constientul si inconstientul.1n'atatura lui S.Freud si neofreidismul. 3n structura con4tiin2ei eviden2ien dou4 ni'eluri: con4tient 4i incon4tient. "ivelul con4tient include acele procese psi ice de care noi ne d1m seama, le 0n2elegem, se g1sesc 0n centrul aten2iei noastre. Incon4tient - domeniu al psi icului ce const1 dintr-o totalitate de procese, opera2ii 4i st1ri ce nu sunt reprezentate 0n con4tiin2a subiectului. -cest domeniu a concentrat 0n sine pasiunile, motivele, n1zuin2ele sensul c1rora este determinat de cerin2ele 4i necesit12ile fiziologice. -4adar nu orice ac2iune este orientat1 con4tient. Fenomenele incon4tiente nu-s ceva misterios, enigmatic, ci tot aceea activitate a sistemului nervos superior care 0n momentul dat nu se g1se4te 0n centrul aten2iei con4tiente, nu se percepe 4i resimte de individ. ;nele 4i acelea4i procese psi ologice pot s1-4i sc imbe modalitatea, ele pot s1 se transforme din con4tiente 0n incon4tient 4i invers, 0ntre ele nu exist1 un otar denetrecut. 6in punct de vedere fiziologic procesele incon4tiente 0ndeplinesc un rol de protec2ie a sistemului nervos, iau sub controlul s1u acele func2ii care nu cer atitudinea creatoare 4i participarea nemijlocit1 a con4tiin2ei !deprinderile, automatismele 4.a.#. + concep2ie specific1 despre incon4tient a fost dezvoltat1 de S Freud !JHIC-JKEK#, 0n care absolutiza incon4tientul 4i instinctele. 6up1 p1rerea lui in constiinta umana se pot evidentia E elemente:J.sinele-este inconstient si reprezinta un rezervor,un depozit,impulsuri,reprezentari ar aice si dorinte regulate)2.eu-este un elemen care se gaseste intre inconstient si constient,deriva din sine reprezentindul in viata reala.)E.supra-eul-este instanta superioara,depozit l valorilor,idealurilor si normelor morale. <eofreudism 9 concep2ie ce 0ncearc1 de a revedea ideile lui S.Freud 0n direc2ia socializ1rii lor. 7eprezentan2ii sunt -.-dler, C.,.@ung, '.Fromm, C.Rorni 4.a. 'i neag1 biologismul 4i determinismul sexual freudian, mai pu2in1 aten2ie atrag factorului incon4tient 0n comportamentul individului, dar mai mult se ocup1 de rolul incon4tientului 0n elucidarea fenomenelor sociale. 22.Constiinta si limba.Constiinta si memoria.1ntelectul artificial si modelarea procesului de gindire. *otalitatea elementelor sructurale ale constiintei apar si se dezvolta in procesul muncii. 'le se materializeaza mai intii de toate in limba si vorbire. /imba este un sistem obiectiv deosebit in care se imprima experienta social-istorica, se acumuleaza cunostintele, se imbogatesc personalitatea cu acele valori, care au fost elaborate pina la ea si pentru ea de toata omenirea. Fiind insusita de om, limba devine purtatorul constiintei lui. /imba este tot asa de vec e ca si constiinta. 'a nu este un vas gol, in care se toarna, gindirea

gata formata si nici invelisul exterior al constiintei, ci elementul ei structural prin intermediul caruia se prelucreaza, se obiectivezeaza, se pastreaza si se exprima continutul gindirii constiintei intregi. /imbajul indeplineste functiile: -ca invelis material al ideilor, limbajul indeplineste un rol constitutiv in raport cu cunostintele -este un mod de comunicare intre oameni, limbajul permite insusire cunostintelor -contribuie la formarea structurilor logice ale subiectului -ca mijloc intre gindire si obiect, cuvintul are o semnificatie cognitiva -prin limbaj comunica generatiile, transmitindu-si experienta si cunostintele -functia de verificare a cunostintelor -de transformare, prin diferitele modalitati lingvistice se obtin propozitii cu o valoare informativ noua -de argumentare, permite sustinerea unor teze si realizeaza critica altora. Constiinta este memoria, fara de care nu am ajunge la identitatea de noi insine sau ne-am pierde-o. .emoria constituie un fel de trasatura de unire intre ceea ce am fost si ceea ce suntem in prezent si spre ceea ce aspiram sa fim in viitor, este identitatea eului nostru pe axa timpului. 6e aceea, Renri ?ergson definea constiinta in primul rind ca memorie. ;n om care si-a pierdut memoria si-a pierdut in mare parte constiinta si deci identitatea de sine, daca nu i-a fost atins si mai grav centrul vorbirii, pentru ca astfel sa nu fie c iar totul pierdut pentru a si le recupera. /iteratura se ocupa cu predilectie de astfel de cazuri umane. *ot datorita constiintei, ne amintim un eveniment placut sau trist din viata sau din istoria tarii noastre. .emoria trairilor anterioare si proiectia viitorului sunt laturi complementare ale identitatii de sine a personalitatii umane. -ceste componente se refera si la comunitatile umane, nationale indeosebi. Constiinta trecutului comun si increderea in viitorul propriu sunt definitorii pentru constiinta nationala a ficarui popor. Cunoasterea, gindirea se manifesta ca un proces creator. Forta creatoare a spiritului uman este un privilegiu al omului, o necesitate vitala a existentei lui. ,indirea creatoare presupune capacitatea omului de a-si formula probleme si de a le oferi solutie. 7ezultatele cunoasterii sunt supuse unor operatii, indeplinite de creier, care in totalitatea lor sunt definite, gindite. ,indirea se exteriorizeaza, producind notiuni, judecati, rationamente. $rocesul de gindire reflecta proprietatile, legaturile, relatiile esentiale ale obiectelor si fenomenelor) evidentiaza o legatura dintre notiuni, prin care se afirma sau se neaga ceva. 23.,noseologia ca teorie a cunoasterii. Subiectul si obiectul cunoasterii. ,noseologia este teoria cunoasterii in general. +biectul gnoseologiei 9 cunoasterea umana, elementele si mecanismele acesteia, legile si genurile cunoasterii. ,noseologia se preocup1 de esen2a procesului de cunoa4tere, obiectul, subiectul, structura 4i mecanismul acesteia. Cunoasterea este procesul de dezvaluire a esentei obietului si fenomenelor de insusire,reproducere mentala a realitatii obiective de catre subiectul cunoscator.Cunoasterea este o activitate individuala,teoretica a omului.Cunoasterea este reflectarea realitatii obiective in cunostinta oamenilor si e unul dintre procesele definitorii ale spiritului uman. Cunostintele sint rezultatul cunoasterii in care se fixeaza experienta umana si care constituie planul ideal al activitatii. In procesul cunoasterii tot timpul exista un subiect cunoscator sau sau epistemic.-cesta este purtatorul activitatii practice,este sursa activitatii de cunoastere.Subiect epistemic poate sa fie un individual cit si un grup de oameni.Obiectul cunoasterii este contrapus subiectului epistemic ,spre el este orientata actiunea subiectului si in calitate de obiect epistemic pot fi natura,societatea,omul si desigur ca gindirea umana. 35.Cunoasterea stiintifica,specificul si structura ei./pistemologia.+aradigma stiintifica. Cunoasterea stiintifica apare pe o anumita treapta a dezvoltarii societatii, urmarind descoperirea legilor, esentelor, structurilor profunde ale obiectului ei.'ste specializata si utilizeaza un limbaj specific ca si aparatura te nica adecvata. -re un c aracter s<stematic si metodic, rezultatele sale fiind organizate in sisteme logice, autonome fata de obiect si avand continuturi cognitive desubiectivizate cu o semnificatie precisa.6etine mijloace si procedee proprii de testare si validare a cunostintelor, supunandu-se unor exigente logice si practic-experimentale de verificare.Creeaza obiecte si metodele abstracte al caror studiu duce la obtinerea unor cunostinte de mare valoare teoretica, practica si predictiva. *eoria stiintifica, forma tipica si complexa a cunoasteriii stiintifice este un ansamblu organizat de cunostinte, de propozitii declarative cu o anumita valoare de adevar, str<cturate intr-un sistem deductiv care explica si descrie unitare desfasurarea proceselor si fenomenelor, dintre-un domeniu oarecare al realitatii.$rincipalele metode a=e cunoasterii stiintifice cotemporane sunt: formalizarea, axiomatizarea si modelarea. /pistemologia: teoria cunoa4terii 4tiin2ifice. 'ste o ramur1 a filozofiei care se ocup1 cu originile, natura 4i scopurile, metodele 4i mijloacele cunoa4terii de tip 4tiin2ific. 'pistemologia are la baz1 dou1 0ntreb1ri: Ce este cunoa4terea 4tiin2ific1&, Cum este posibil1 cunoa4terea 4tiin2ific1& Obiectul epistemologiei + prim1 opera2ie a epistemologiei este distinc2ia intre cunoa4terea de tip comun, general-uman 4i cunoa4terea 4tiin2ific1. Se consider1 cunoa4tere de tip 4tiin2ific, acea cunoa4tere care are urm1toarele 0nsu4iri: J.Se 0ndep1rteaz1 de cunoa4terea comun1 4i de bunul sim2. 2.6escompune automatismele mentale generate de experienta cotidian1. E..atematizare. B.;tilizarea metodelor speciale: modelarea, axiomatizarea, formalizarea etc. I.+b2ine ca produse, cuno4tin2e cel pu2in verificabile dac1 nu verificate. 'pistemologia poate avea ca obiect cunoa4terea 4tiin2ific1 0n general fiind numit1 epistemologie general1.Cunoa4terea cunoa4terii 4tiin2ifice specializate constituie epistemologii particulare 0ndep1rt5ndu-se de reflec2ia filozofic1. 31.$ogica si metodologia cunoasterii stiintifice.Specificul cunoasterii economice. /ogica si metodologia cunoasterii stiintifice studiaza raportul dintre logica si metodologie./ogica stiintei reflecta logica structurilor stiintifice, reprezinta teoria principiilor pe baza carora se organizeaza investigatia stiintifica./ogica stiintei abordeaza problema metodelor si formelor cunoasterii stiintifice, natura descoperirelor stiintifice,dialecti=a traditiei si inovatiei in procesul cunoasterii stiintifice./ogica stiintei analizeaza ansamblul bine ordonat de propozitii ale sintaxei logice ale limbajului./ogica stiintei se ocupa cu analiza formala si confruntarea diferitor notiuni stiintifice intre ele cu scopul de a le evidentia sensul, corectitudinea formala,legaturile si valoarea relative a adevarului.$roblema fundamentala a logicii stiintei este cercetarea legaturii ce se stabileste intre cunostintele

data si cele noi, atat la etapa elaborarii ipotezelor cat si la etapa verificarii lor.Ca metodologie generala a cercetarilor stiintifice logica stiintei cuprinde metodele utilizate in procesul descoperirii si sistematizarii cunostintelor.$rintre acestea mentionam analiza si sinteza, inductia si deductia,observatia,experimentul, ipoteza,modelarea,formalizarea, etc.6e asemenea sunt studiate procedeele:generalizarea,abstractizarea,analiza, sinteza, definitia, observatia, experimentul, preclucrarea datelor experimentale.;nitatea logicii si metodologiei stiintei este observata de -ristotel, cugetatorul care in lucrarea VL+rganonulLL analizeaza aspectul logic ce instrument apriori in activitatea savantului./ogica este utilizata de -ristotel cu scopul de ai oferi stiintei forma demonstrativa,iar opiniei forma argumentarii. 32.+roblema ade'arului in stiinta si filosofie.Obiecti'itatea ade'arului.-de'arul si credinta. 3ns1 cea mai important1 problem1 a teoriei cunoa4terei este problema ade'4rului. *oate problemele gnoseologiei se refer1 la aceea ce este adev1rul, cum poate fi el atins, cum exist1 el 4i ce caracter are. -dev1rul se refer1 la problemele conceptuale 4i se g1se4te 0ntr-un r0nd cu a4a no2iuni, ca sensul vie2ii, ec itate, dreptate, bine. 3n dependen21 de aceea cum se 0n2elege adev1rul 4i posibilitatea atingerii lui va fi pozi2ia civic1 a omului 4i activitatea lui. $entru a sti ce inseamna ca cineva spune adevarul, trebuie sa stim mai intai ce inseamna o propozitie adevarata. Ideea lui -ristotel este deci ca o propozitie este adevarata daca ceea ce afirma ea se intampla in realitate si este falsa atunci cand nu exista o asemenea corespondenta.*ot dupa -ristotel, cunoasterea se desfasoara prin opinii, care uneori sunt adevarate, alteori sunt false. C iar si atunci cand o opinie este adevarata, ea nu reprezinta inca cunoastere) pentru a deveni cunoastere ea trebuie motivate, justificata prin argumente intemeiate. -dev1rul pare atunci s1 se exprime 0n limb1 4i s1 nu existe 0n afara ei )astfel, s1 spunem despre ceva c1 este adev1rat 0nseamn1 s1 facem literalmente adev1rul..ijloacele de distingere 0ntre adev1rat 4i fals 4i de a califica ceva ca fiind adev1rat sunt : ra2iunea !g5ndirea#, 0n2elegerea, legile logicii etc.3n consecin21 putem propune urm1toarele distinc2ii :adevarul material , adevarul formal ,adevarul metafizic, adevarul unei credinte sau a unei opinii. -devarul stiintific este altfel dec5t cel filosofiic +rtega < ,asset considerra ca exactitatea si rigoarea previziunilor stiintifice sunt dob5ndite de stiinta experimentala cu pretul mentinerii sale 0ntr-un plan de probleme secundare. +rtega considera ca doar filosofia 0ncearca sa dea raspuns 0ntrebarilor prime, decisive. -devarul filosofic va fi astfel suficient, dar inexact) ade'arul stiintific este insuficient,dar exact. 'sentiala 0n cadrul viziunii sale asupra relatiei filosofie-stiinta, aceasta comparatie a ade'arului stiintific cu cel filosofic are drept consecinta o subordonare fundamentala a stiintei fata de filosofie: AP-de'arul stiintificQ este un adevar exact, dar incomplet si penultim, care se integreaza obligatoriu 0n altfel de adevar, ultim si complet, c iar daca inexact, pe care n-as vedea nici un inconvenient sa-l numim A -de'arul filosofic are calitatea de a fi mai radical, mai esential) atributul ade'arului stiintific de a fi exact nu este un indiciu de superioritaate al acesstuia 0ntruc5t fiind existenta certa a stiintei si relatia adevar filosofie-adevar stiintific, filosofia devine ea 0nsasi necesara. 3n masura 0n care se va dovedi existenta unui temei 0n virtutea caruia omul, fiind ceea ce este, sa fie arazit filosofiei, filosofia va fi nu numai necesara, ci si inevitabila. Faptul ca filosofia este necesara stiintei 0nseamna ca 0i este necesar macar un individ care sa fi creat ade'arul filosofic) faptul ca filosofia este inevitabila, implica 0nsa faptul de a fi o necesitate esentiala filosofia pentru fiecare individ uman 0n parte, necesitate ce izvoraste din fiinta 0nsasi si care nu-i survine 0n mod accidental din afara. 33.Societatea ca obiect de studiu al filosofiei.Structura societatii,elementele ei. Societatea constituie o realitate complexa cu multiple dimensiuni, care poate fi abordata din perspective diferite.6e exemplu intr-o definitie uzuala putem intalni urmatoarea descriere a societatii:ansamblul organizat de indivizi uniti intre ei prin relatii de interdependenta.In prim planul acestei definitii se afla indivizii considerati ca grupuri sau ansambluri de indivizi.6efinitia nu este incorecta pt ca evident nu pot exista societati fara indivizi.6ar la fel de imporatante in caracterizarea societatii sunt relatiile dintre indivizi care au un carater determinat de realitatea existentei impreuna sunt numite generic relatii sociale iar protagonistii lor actori sociali. Societatea cuprinde pe langa indivizi si relatiile lor,activitatile care o sustin de natura economica.politica,juridica,culturala ,valori, norme,institutii.Societatea in ansamblul ei poate fi privita ca o structura sociala, adi=a un ansamblul al institutiilor care constituie fundalul dat pe care se cladesc actiunile sociale.7elatia dintre actiuni si structuri ne face sa intelegem ca sociatatile sunt dinamice adi=a au o viata a lor , iar expresia VLviata socialaLL poate sa desemneze intre altele ansamblul proceselor ce asigura mentinerea si dezvoltarea societatilor- procese numite mai te nic VLreproducereaLL si respectiv VLproducerea socialaLL.6ar mai inainte de a fi un obiect de cunoscut societatea este pentru fiecare dintre noi o realitate traita. 34.Sistemul economic al societatii./conomia ca scop si miAloc de e8istenta a societatii. $roducerea bunurilor 0n scopul satisfacerii nevoilor de consum este posibil1 0n condi2iile 0n care 0ntreprinz1torii dispun de resurse economice, combin1 4i utilizeaz1 eficient factorii de produc2ie. -bilitatea 0ntreprinz1torilor permite alegerea celei mai favorabile alternative a factorilor de produc2ie, pe baza principiului ra2ionalit12ii economice, al ob2inerii de rezultate maxim posibile cu resursele de care dispun. -cestea definesc rolul 0ntreprinz1torului modern 4i asigur1 for2a concuren2ial1 a 0ntreprinderii. $e parcursul secolelor a avut loc multiplicarea 4i diversificarea factorilor de produc2ie. 3ns1, 0n pofida acestui fapt, ei r1m5n grupa2i 0n B categorii de factori, care sunt: J# munca) 2# natura) E# capitalul) B# informa2ia. -ceste patru categorii de factori, 0n diferite propor2ii 4i combina2ii, se g1sesc 0n orice activitate economic1. .unca 4i natura sunt denumite factori primari. Capitalul este un factor derivat, iar resursele informa2ionale sunt un neofactor. .unca este o activitate uman1 con4tient1, un efort fizic 4i intelectual, prin care oamenii, ac2ion5nd asupra naturii, ob2in bunurile de care au nevoie. .unca este factorul determinant al oric1rei activit12i economice. $rin munc1 se combin1 4i se utilizeaz1 ceilal2i factori de produc2ie. 'xist1 o distinc2ie 0ntre munc1 4i for2a de munc1. For2a de munc1 constituie totalitatea aptitudinilor fizice 4i intelectuale ale omului, poten2ialul lui de munc1, pe care acesta 0l pune 0n valoare atunci c5nd munce4te. .unca poate fi: intelectual1 sau fizic1) calificat1 sau necalificat1) de conducere sau de executare) de inova2ie 4i de aplicare) individual1 4i colectiv1. Factorul de produc2ie munca poate fi analizat at5t din punct de vedere cantitativ, c5t 4i calitativ. 6imensiunea cantitativ1 este determinat1 de: durata s1pt1m5nii de lucru) num1rul de lucr1tori implica2i 0n procesul de produc2ie. 6imensiunea calitativ1 este determinat1 de caracterul specializ1rii 21rii respective, de structura popula2iei ocupate pe ramuri 4i sectoare de activitate, de gradul de calificare 4i de experien2a de munc1 a fiec1rui individ 0n parte.

"atura constituie totalitatea elementelor naturale, pe care omul le folose4te pentru ob2inerea bunurilor 4i serviciilor. 'lementele 0ntrunite sub denumirea de factor de produc2ie Onatura% sunt: p1m5ntul, resursele de minerale 4i de combustibil, resursele de ap1, p1durile, aerul, clima. Capitalul constituie ansamblul bunurilor folosite pentru confec2ionarea altor bunuri, destinate v5nz1rii 0n scopul ob2inerii unui profit. 6up1 natura sa, capitalul se 0mparte 0n: capital real, numit Ote nic% sau Ofizic%, materializat 0n mijloace de produc2ie, cum ar fi: materia prim1, utilajele, cl1dirile, instala2iile, drumurile etc.) capital financiar, sub forma activelor financiare: bani 0n numerar, depozite bancare, obliga2iuni, titluri comerciale etc. 3*.Societatea si natura,corelatia lor.+robleme ecologice contemporane,biosfera si noosfera. "otiunea de natura este una dintre cele mai largi, ingloband si lucrurile din natura-lumina stelelor indepartate, transformarile reciproce ale particulilor elimentare, intinderile nemarginite ale oceanelor, raurilor si padurile, etc. -dica tot ce exista, universul si este identica in acest sens cu notiunea de materie.,andirea antica concepea natura ca pe un tot intreg ce se sc imba iar omul era interpretat ca o parte a ei.8iata ideala era considerata cea traita in armonie cu natura, iar de aici si problema cunoasterii stiintifice a naturii.+ alta interpretare a naturii s-a cristalizat in cultura crestina a epocii medievale cand natura se considera creata de 6umnezeu, dar la un nivel mai inferior decat omul care a fost inzestrat cu scanteia dumnezeiasca-sufletul.In epoca renasterii $rintre conceptiile filosofiei ce se refera la problemele ecologice poate fi evidentiata conceptia russoista sau neorussoista.-deptii ei propaga ideea intoarcerii inapoi spre natura, in principiu ei pornsc de la idee justa a unitatii omului si naturii dar absolutizand aceasta teza ei ignoreaza faptul ca omul devine si ramane om nu prin acomodarea pasiva la natura dar prin transformarea ei activa.Concluziile lor sunt negative deoarece sunt patrunse de neincredere in om, in ratiune si fortele lui creatoare.$e langa aceste conceptii pesimiste, gresite exista si conceptii optimiste conform carora problema ecologica poate fi solutionata tinandu-se cont de faptul ca radacinile ei se trag din interactiunea dintre societate si natura. $robleme ecologice J. 3nc1lzirea global1 este cre4terea continu1 a temperaturilor medii 0nregistrate ale atmosferei 0n imediata apropiere a solului, precum 4i a apei oceanelor, constatat1 0n ultimele decenii. Solutii: diminuarea emisiilor de gaze care cauzeaz1 efectul de ser1, oprirea defri41rilor ira2ionale de p1dure etc. 2. 6efrisarile de padure in masa. Solutii: impadurirea versantilor, gasirea unor alternative lemnului in diverse scopuri economice. E. $oluarea solurilor, apelor, aerului Solutii: solutii de ansamblu edilitare in problema salubritatii urbane , sau te nologice in cazul reziduurilor industriale ) educatia cetateneasca in favoarea protectiei mediului "oosfera este ansamblul al sistemelor de informatie, cunoastere si valorizare specifice fiintei umane. Inveli4 al $1m5ntului suprapus biosferei, desemn5nd omenirea 0ntruc5t este alc1tuit1 din fiin2e inteligente. ?I+SFM7W *otalitatea fiin2elor care tr1iesc pe p1m5nt, 0n ap1 4i 0n partea inferioar1 a atmosferei. 3nveli4 al $1m5ntului 0n care se def14oar1 via2a. 3..Sistemul social si politic al societatii. in general prin s. se 0n2elege o mul2ime de obiecte care ac2ioneaz1 0ntre ele at0t de intens 0nc0t st1rile lor s0nt interdependente, modificarea unuia duc0nd la modific1ri determinate 0n toate celelalte. $rin natura sa, via2a social1 prezint1 caracteristica de s. la toate nivelele sale de organizare: grupul de munc1, familia, 0ntreprinderea, localitatea, societatea global1, umanitatea. ;nitatea cea mai simpl1 care prezint1 caracteristica de s. a vie2ii social-umane este activitatea care reprezint1 un s. de comportamente, de ac2iuni, astfel organizat 4i orientat 0nc0t s1 realizeze o anumit1 finalitate X S.s -nsamblu unitar, sistem organizat de relatii 0ntre oameni istoriceste determinate, bazate pe relatii economice si de sc imb) S.$. 7eprezint1 un subsistem al sistemului social cuprinde rela2iile politice, institu2iile politice 4i concep2iile politice, sistemul care asigur1 organizarea 4i conducerea de ansamblu a societ12ii , func2ionalitatea ei. 6iferitele comunit12i umane, ajunse la o anumit1 treapt1 de dezvoltare, nu mai pot exista 4i func2iona f1r1 s1 fie organizate 0ntr-un sistem politic, aceasta constituind o necesitate, o lege general1 a progresului istoric. Structura 4i func2ionalitatea sistemului politic rela2iile politice) institu2iile politice) concep2iile politice)interac2iunea dintre ele. Sistemul politic: Func2ie: 6istribu2ia puterii +pera2ie comunicativ1 elementar1: 6ecizie cu caracter obligatoriu colectiv .ediu de comunicare simbolic generalizat: $utere Cod: guvern(opozi2ie $rogramare: Ideologii(programe de partid 30.Raportul dintre natural si social in om.<otiunile de indi'id,indi'idualitate,om,personalitate. +mul traieste si isi desfasoara activitatea intr-un mediu natural si social Societatea nu poate fi redusa la nici una din componentele sale si nici nu constituie doar suma lor.'a se prezinta ca un sistem nemarginit, ipercomplex, capabil nu numai de autoreglare ci si de autoperfectionare.+ asemenea tratare a societatii o gasim in=a la -ristotel care mentiona ca omul este natural o fiinta politica destinata a trai in societate si este astfel prin natura sa si prin efectul unor circumstante a nu face parte dintr-o cetate este de a fi o natura degradata sau superioara omului.6e aceea omul este o fiinta sociabila mai mult decat albinile c iar."atura impinge oamenii spre asociere. $rin idivid !lat.: indivizibil# se 0n2elege ceva singular 0n totalitatea sa cu toate caracteristicile, care sunt determinante pentru individualitatea sa. 'ste vorba despre fiin2a singular1 sau lucrul singular 0n sens spa2ial 4i temporal.Conceptul de individ se folose4te 0n referire la oameni. 3n general, un individ este ceva, care poate g5ndi 4i mai ales: un lucru cu con4tiin21. Individualitate-*otalitatea particularit12ilor specifice unui individ sau unei persoane, care deosebesc un individ de altul sau o persoan1 de alta. 2. $ersoan1 cu 0nsu4iri morale sau intelectuale deosebite)C iar daca multi cred ca notiunile de personalitate si

individualitate sunt sinonime, totusi este o oarecare diferenta intre ele.Individualitatea reprezint1, 0n accep2ia sa, partea divin1 din om - esen2a, -tman al bra manilor, sau C ristul interior !acela care Adoarme 0n barc1A 4i a4teapt1 s1 fie trezit#. 6esigur c1 nu ne este nou1 accesibil at5t de u4or, dar nici nu trebuie s1 ne descuraj1m 4i s1-/ l1s1m As1 doarm1A la nesf5r4it. $utem 0ncerca s1 0l trezim 0n fiecare clip1: prin g5nduri 0ndreptate spre 6ivin, spre Iubire, spre Cunoa4tere, prin rugaciune, printr-o via21 tr1it1 0n acord cu /egile divine. $ersonalitatea, dimpotriv1, reprezint1 ceea ce e trec1tor 0n noi, AmascaA de care am mai vorbit, sau A ainaA pe care o 0mbrac1 Sinele sau 'sen2a atunci c5nd se 0ntrupeaz1. 'a nu ne este dat1 0n 0ntregime de la na4tere, ci doar Aun sc eletA!determinat genetic 4i spiritual#, iar restul se construie4te pe parcurs. $ersonalitatea e un termen larg r1sp5ndit al c1rui sens este cunoscut limbajului comun. .ajoritatea folose4te cuv5ntul pentru a se referi la un ansamblu de caracteristici care definesc modul 0n care o persoan1 vede 4i ac2ioneaz1 0n lume - ceva asem1n1tor unor 0mbin1ri a proceselor de g5ndire 4i de comportament. 3n filosofie, el ar putea fi definit ca tr1s1turile emo2ionale, cognitive 4i comportamentale unice fiec1rui individ, 0nv12ate 4i dezvoltate prin experien21 4i relativ consistente de-a lungul timpului +amenii !Romo sapiens sapiens# sunt fiin2e vii inteligente. ?iologii consider1 c1 to2i oamenii sunt membrii aceleia4i specii !Romo sapiens sapiens#. ,eneric, oamenii sunt denumi2i rasa uman1 sau umanitatea 4i membrii s1i sunt cunoscu2i ca oameni sau fiin2e umane $roblema centrala a filosofiei o constituie intelegerea si explicarea conditiei umane..axima socratica ! Cunoaste-te pe tine insutiY# si cele patru intrebari =antiene, care circumscriu domeniul filosofiei, indica faptul ca reflectia asupra umanului constituie nucleul demersului filosofic si sustin centralitatea antropologiei in raport cu alte teme. 7eligia si stiintele particulare vizeaza omul unilateral, fara sa releve sensul existentei umane, iar filosofia vizeaza noi trasaturi ale esentei umane, prin interogatiile asupra naturii omului -stfel, 6escartes considera ca trasatura esentiala a omului o reprezinta cugetarea, pentru ?ergson omul este o fiinta care fabrica obiecte artificiale, pentru ?laga creatia culturala constituie distinctia ontologica a omului, iar $ico della .irandola sustine ca omul nu are trasaturi definitorii. Sarl @aspers afirma ca A 6emnitatea omului este de a fi reprezentantul nedefinitului 32.Obiectul si problematica antropologiei filosofice,notiunile ei de ba a.+rincapalele concepte filosofice despre om. -ntropologia filosofica este punctul de intersectie al tuturor cercetarilor referitoare la om si la raportul acestuia cu mediul.'a studiaza problematica omului sub aspectele sale cele mai generale prin sintetizarea datelor tuturor stiintelor particulare despre om!biologic,psi ologic,antropologic#. -ntropologia se ocup1 cu studiul 4tiin2ific al omului !genul Romo Rominis#. 'ste o disciplin1 olistic1 din dou1 puncte de vedere: se ocup1 de studiul tuturor oamenilor, din toate epocile 4i trateaz1 toate dimensiunile umanit12ii. 3n centrul antropologiei se afl1 ideea de cultur1 4i no2iunea c1 aceasta reprezint1 specia uman1, c1 specia noastra 4i-a dezvoltat o capacitate universal1 de a concepe lumea simbolic, de a preda 4i 0nv12a astfel de simboluri 0n mod social 4i de a transforma lumea !4i pe noi 0n4ine# pe baza acestor simboluri. -ntropologia a debutat ca 4tiin21 a istoriei. Inspirat1 de triumful metodei 4tiin2ifice 0n 4tiin2ele naturale, antropologii secolului al :I:lea considerau c1 fenomenele socio-culturale erau guvernate de legi 4i principii care pot fi descoperite. -ceast1 convingere, existent1 0nc1 0nainte ca 4tiin2ele sociale s1-4i formeze teorii 4i metode, era dublat1 de viziunea iluminist1 a umanit12ii - concomitent 0ncrez1toare 0n emanciparea socio-cultural1 a oamenilor 4i critic1 fa21 de 0ndep1rtarea acestora de natura lor inocent1. -ceast1 dubl1 sensibilitate, fa21 de tradi2iile culturale !tradi2ie# 4i fa21 de procesele sc imb1rii sociale !modernizare# va caracteriza 0ntotdeuna discursul antropologiei. $rincipalele teorii antropologice ale epocii sunt cele datorate lui Rerbert Spencer !organismul social#, Sarl .arx !determinismul social 4i evolu2ia umanit12ii ca lupt1 0ntre clase#, .organ !periodizarea culturii 4i a etnicit12ii#, *<lor !definirea culturii#. 3n perioada de la sf5r4itul secolului al :I:-lea 4i 0nceputul secolului al ::-lea se impune treptat metoda etnografic1 a cercet1rii vie2ii oamenilor prin locuirea pentru o perioad1 0mpreun1 cu ace4tia 4i urm1rirea lor 0ndeaproape. Conceptia crestina despre om reiese din credinta ca omul este ultima si cea mai de seama dintre creaturile pam5ntesti, este coroana creatiei. Faptul ca omul a fost creat in urma celorlalte fapturi se explica prin 0ntelepciunea planului dumnezeiesc de creatie. +mul fiind asezat ca stap5n pe pam5nt !Facerea J,2H# ca loctiitor al lui 6umnezeu pe pam5nt, era si firesc ca sa se organizeze mai 0nt5i pam5ntul ca loc de desfasurare a vietii omenesti. +mul este constituit din doua elemente deosebite, unul material si celalalt spiritual, trup si suflet. *rupul omului este luat din pam5nt, fiind compus din materie si, prin aceasta, in tot cursul vietii omul este legat de tot ceea ce este pam5ntesc. *rupul este muritor, sufletul nemuritor Conceptia omului in *aoism-"atura umana era considerata ca avand un caracter dualist) omul fiind o fiinta compusa din puterile cerului si ale pamantului. Conceptia despre om in grecia antica- In religia greaca, omul este rezultatul unei creatii succesive, incepind cu ceea ca Zeii din +limp au creat o rasa de aur care a trait in timpul lui Cronos. 6upa conceptia conservatoare despre om se considera ca omul este un amestec de bine si de rau. 33.Sensul si scopul 'ietii omului.Fenomenul alienarii. $roblema sensului vietii omului este esentiala pentru filosofie, exprimind justificarea si finalitatea ei. Sensul este constitutiv constiintei si cunostintei noastre, ca parte a caracterului lor intentional. 6aca este constitutiv constiinta, intentionalitatii sale si judecatii ca fapt de cunoastere, sensul porneste de la constiinta spre lume. Sensul vietii este cel pe care i-l atribuim. Sensul se constitue in interioritatea umana, fiind rezultatul interactiunii structurilor constituante si constitutive ale constiintei, ale dublei relatii cu lumea si cu sine. 8om gasi atita sens in lume, cit vom pune noi insine prin calitatea noastra de subiect creator. ;n prim aspect in abordarea sensului vietii umane este acela de a pune problema in centrul constiintei, adica de a medita asupra ei, asupra urmatoarelor c estiuni: >are valoare viata&%, >merita ea sa fie traita&% etc. 7eferitor la problemele care il framinta pe om, -lbert Camus afirma ca >sensul vietii este cea mai presanta dintre c estiuni%. *rebuie sa mentionam ca intrebarile sus- puse se refera la viata in genere, dar ele privesc viata fiecarui om in parte. + prima idee ce a aparut din meditatia dintodeauna asupra vietii este cea de respect si pretuire pentru toate fiintele vii, pentru oamenii care isi suporta destinul cu demnitate si curaj c iar in situatii dificile. 8alorile dau sens vietii umane, ele suporta semnifcatii, repere, criterii si numai in raport cu acestea, eforturile de individualizare capata sens. *otodata, viata insasi este prima de valori si cea mai semnificativa, existenta vietii umane este un element indispensabil al genezei si afirmarii valorilor. $entru un om viata nu este numai un proces biologic, ci un fenomen cu mult mai complex, de natura sociala, cu multiple valente rationale, afective, morale si etice. 8iata are valoare daca e traita in conditii umane, daca e luminata de constiinta de sine a omului, daca dobindeste un sens, dar viata poate dobindi un sens numai prin activitate umana.cind vorbim de sensul vietii, ne referim la capacitatea individului de a trai viata in c ip uman, conform dorintelor valorice. 6e aceea sensul vietii umane are o origine, o

structura si o modalitate de manifestare sociala. In problema sensului vietii este necesar sa evitam limitatrea analizei numai la nivel spiritual. Sensul autentic al vietii este un fenomen etico-social, care are atit o motivare psi ologica, cit si motivare sociala. Sensul vietii este produs social, intrucit individul insusi este on primul rind, un produs social si numai in societate poate oferi sens vietii sale. 45. -8iologia B esen=a >i no=iunile de ba 4. ?ipuri de 'alori >i dialectica lor. Calori general umane. -xiologia ,ca disciplina filosofica independenta,are un obiect propriu de studiu.+biectul axiologiei il constituie >studiul valorii generice si al legaturilor generale ale sistemului de valori%.-xiologia ofera posibilitatea elaborarii unei teorii unitare a sistemului de valori,a unei conceptii unificate asupra valorii,punind in evidenta relatia dintre subiect si obiect si fiind in masura sa dea un raspuns dintr-o perspectiva filosofica:ce este valoarea&;niversul valorilor semnifica ceea ce este omul,prin valorile create ,si ceea ce poate si trebuie sa devina omul,prin idealuri,aspiratii,proiecte,dorinte.Ca univers de semnificatii,lumea valorilor reflecta nu aprecieri,necesitati si aspiratii individuale,ci idealurile,necesitatile si nazuintele unei perioade istorice. *otodata ,valorile sint realitate artificiala,construita de om in procesul realizarii unor anumite scopuri.-ceasta inseamna ca axiologia este o teorie a creatiei orientate spre finalitatea predominant constienta,cu trasaturi extrem de diferentiate,in functie de domeniu. 8alorile indeplinesc functii multiple in viata sociala,intrucit orienteaza,motiveaza si regleaza actiunile ,gindirea si comportamentul uman,mobilizeaza energia umana si,totodata,servesc drept criterii de apreciere a acestora,a eficientei actiunilor umane,preum si ale evaluarii produsului realizat. 8aloarea este proprie subiectului,fie ca este plasata in sfera transcendenta a unor obiecte!materiale sau ideale#,fie ca rezulta dintro interactiune intre subiect si obiect./umea valorilor este creatia omului si reprezinta o dimensiune esentiala a existentei umane.Structura valorilor se refera la modul in care sunt orinduite intern valorile ,la ansamblul de relatii specifice,relativ stabile,de proprietati si legi ce se statornicesc intre diferitele lor componente,la dimensiunile valorii. ?ipuri de 'alori si dialectica lor. Criteriile dupa care s-au grupat valorile sunt urmatoarele : valabilitatea valorilor) calitatea lor) subiectul lor) motivele ce au deteerminat valorile) obiectul lor) facultatea psi ica din care izvorasc valorile ) sfera lor de aplicare. 6upa valabilitatea lor, valorile sunt : - valori relative ) - valori absolute) - valori subiective) - valori obiective . 6upa calitatea lor , valorile sunt : valori pozitive) - valori negative ) - valori proprii) - valori efecte . 6upa subiectul lor, valorile sunt : autopatice, eteropatice, ergopatice 6upa motivele ce au determinat valorile sunt: valori accidentale-tranzitorii si valori ale persoanei proprii. 6upa obiectul lor valorile sunt : - economice) - etice ) - juridice) - politice . 6upa facultataea psi ica din care izvorasc valorile sunt : sensibile, sentimentale si cognitive. 6upa sfera lor de aplicare valorile sunt : individuale, sociale, cosmice, elementare si ideale. + alta clasificare a valorilor este urmatoarea: valori economice,valori juridice,valori politice,valori etice,valori istorice ,valori estetice,valori religioase . 1.Valorile economice $rin valori economice se intelege in general, constiinta utilitatii unui bun in comparatie cu altele. $roblema valorilor economice a preocupat pe economisti din sec. al :8III-lea . -ristotel considera drept valoare ceea ce multumeste o trebuinta. *rebuintele sunt fizice si psi ice , de aceea deosebeste 2 feluri de valori : valori morale , spirituale si valori materiale . 8alorile economice sunt materiale. ;n lucru are cu atat mai multa valoare cu cat multumeste o trebuinta mai imperioasa . Filosoful grec a distins doua spete de valori economice : valoare de sc imb si valoae de intrebuintare . 2. Valorile juridice 9 pot constitui obiectul unei stiinte a dreptului, a unei sociologii juridice si a unei filosofii a dreptului. 6reptul ca stiinta se ocupa cu valorile juridice numai din punct de vedere al formei si constituirii lor. In antic itate , normele juridice erau considerate ca porunci date de seful tribului, care era respectat drept reprezentant al lui 6umnezeu pe pamant. $entru timpurile moderne normele juridice sunt imperative , care exprima vointa comunitatii sociale , a statului. 3. Valorile politice 9 se refera la stat, la cetate ca unitate In antic itatea greceasca, statul era cetatea. Cetatea era valoarea suprema , individul fiind supus in mod absolut autoritatii statului. "otiunea de stat s-a impus si s-a largit din ce in ce mai mult, devenind ceea ce este acum. 4. Valorile etice 8alorile etice pot fi de natura : -$si ologica care afirma ca valoarea etica are o baza psi ica -/ogica9 afirma ca valoarea etica este de natura logica -?iologica afirma ca 8aloarea etica are ca principiu ultim viata. -sociala 5. Valori istorice *oate creatiile umane sunt menite sa adauge ceva la patrimoniul dobandit de la stramosi, alcatuind astfel traditia culturala a unui neam. 6.Valorile estetice 9 se refera la placerea estetica. Cand vorbim de valoare estetica intelegem un obiect care are valoare si un subiect pentru care exista acea valoare .Frumosul este valoarea estetica centrala, la care se raporteaza toate celelalte. $rin specificul lor, valorile estetice sunt legate de sensibil. Sant aprecia ca arta >nu este reprezentarea unui lucru frumos , ci reprezentarea frumoasa a unui lucru%.. 7. Valorile religioase 8alorile religioase sunt si ele dintre cele mai vec i in ordinea aparitiei lor.8alorile religioase sunt prin natura lor spirituale. $urtatorii lor sunt omul si constiinta sa, comunitatea umana si spiritualitatea colectiva.8alorile religioase , ca toate valorile sprirituale sunt valori scop. Se bazeaza pe credinta si revelatie, pe sentiment si traire. 41. Cultura ca obiect de studiu al filosofiei. Cultura >i societatea, subcultura, contracultura Cultura reprezinta totalitatea valorilor materiale si spirituale create de om in dramaticul proces de afirmare a sa ca fiinta sociala, proces ce evidentiaza in mod clar progresul lui in cunoasterea, transformare si stapinirea naturii si societatii, recum si institutiile necesare crearii si comunicarii acestor valori.

8alorile materiale constituie cultura materiala, sunt cele legate de activitatea utila a omului, indreptata spre usurarea muncii sale, pentru a produce cit mai bine si pentru a avea un confort mai bun. 'xprimind raporturi soviale existentiale, valorile materiale sunt tocmai obiectele care servesc drept mijloace pentru satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta biologica !ca parte a naturii#. Cultura spirituala cuprinde valori spirituale ce exprima raporturi sociale functionale si care au ca principal rol satisfacerea trebuintelor omului ca fiinta sociala. Cultura spiritula include in sfera ei atitudinile, actele si operele limitate 9 ca geneza, intentie, motivare si finalitate 9 la domeniul spiritului si al intelectului. $entru a concepe cultura nu este suficient de a o analiza pe ea numai 0n raport cu natura ci 4i 0n leg1tur1 cu societatea deoarece toat1 via2a social1 este dominat1 de cultur1.6in aceast1 cauz1 pretutindeni unde tr1iesc oameni ei creaz1 cultur1 neexist0nd dup1 cum remarc1 culturologul 7./inton%societ12i aculturale 4i nici m1car indivizi lipsi2i de cultur1.+rice societate are o cultur1 oric0t de simpl1 ar fi ea,4i fiecare fiin21 uman1 este cultural1 0n sensul c1 particip1 la o anumit1 cultur1.Ca fenomen social,cultura se integreaz1 al1turi de celelalte sfere ale vie2ii sociale determinismului social.Fiec1rui tip istoricde societate 0i este propriu un anumit tip de cultur1. $rin subcultur4 se 0n2elege fie o tendin21 de manifestare subiacent1 a unei culturi elementare, fie o cultur1 a grupurilor 4i subgrupurilor sociale dintr-o comunitate etnic1 3n sociologie, antropologie 4i studii culturale, o subcultur1 este un grup de oameni cu o cultur1 !distinct1, sau obscur1# care 0i deosebe4te fa21 de cultura mai mare, dominant1, denumit1 4imainstream, de care apar2in. 6ac1 o anumit1 subcultur1 este caracterizat1 de o opozi2ie sistematic1 fa21 de cultura dominant1, ea poate fi descris1 ca fiind o contracultur4. O-dep2ii unei contraculturi resping unele sau majoritatea standardelor 4i modelelor comportamentale ale societ12ii 0nglobante, dar nu resping toate normele 4i valorile culturii dominante% + subcultur1 propune un ansamblu de simboluri, norme, valori 4i moduri de via21 neidentice cu cele ale culturii dominante 0ntr-o societate, dar nici 0n contradic2ie fa21 de acestea, ci adi2ionate lor ---- Cultura si natura 7eliefarea culturii ca unitate structurala rezultata in urma unor acte de cunoastere, creatie si valorizare umana difera de unitatile structurale apartinind naturii. S-a facut o distinctie intre cultura si natura care dezvaluie o serie de particularitati: -daca natura este existenta obiectiva, adica ea fiinteaza in sinte, in afara si independent de constiinta, cultura este existenta constientizata sau constiinta finalizata in existenta. -in timp ce obiectele si procele din natura fiinteaza si se manifesta numai spontan, realitatiile domeniului cultural presupun cu necesitate prezenta factorului constient. +rice act de cultura implica o componenta spirituala. -realitatile culturale nu exista ca cte in sine, ele traiesc prin oameni, in interiorul raporturilor dintre acestia, c iar si in cazul cind sunt produsele unor generatii trecute. -natura este supusa in intregul ei determinismului obiectiv !unor cauze, legi, necesitati etc. toate obiective# in timp ce dominiul culturii se situaeaza la polul opus fiind supus determinismului social, apare ca o expresie a libertatii umane, ca prezultat al progresului repurtat de om impotriva necesitatii oarbe a fortelor spontane. -In cadrul proceselor naturale predomina repetabilitatea, in cadrul culturii domina creatia originala, deci unicitatea si irepetabilitatea. $rin cultura omul supune treptat lumea exterioara, o transforma intr-o lume a sa, pe masura propriei sale existente. 6e aceea, principa=a distinctie a culturii in raport cu natura este umanizarea. $rin cultura omul umanizeaza natura. Fr. "ietzsc e spune >Cultura este viata, este mod de a cugeta si de a actiona. 'ste sentimentul coeziunii oricarei comunitati umane evoluate, raportul omului cu sine si cu lumea.% Cultura este un atribut esential al omului nu ca fiinta bilogica, ci ca fiinta sociala. In cultura se constituie, se acumulea a si se transmite e!perineta generatiilor. "ctionid asupra naturii, omul umani ea a acest cadrul natural, in care el traieste si, in acelasi timp, se umnai ea a pe sine.############ 42.Cultura de masa si cultura de elita.Cultura si globali area. C7$?7R- D/ ;-SD- este cultura ce caracterizeaz1 societatea de mas1, fiind definit1 tot 0n mod negativ si globalizator fiind caracterizat1 prin: a.# generalizarea modului industrial de producere a bunurilor culturale b.# standardizare produselor c.# cresterea distan[ei sociale 0ntre creatorii de bunuri culturale si publicul respectiv d.# 0nlocuirea criteriilor estetice de valorizare prin criterii economice e.# simplificarea continuturilor si eliminarea dimensiunii intelectuale 0n favoarea atributelor afective etc. Cultura de mas1 este produsul societ12ii industriale care e 4i o societate de mas1 at0t pe plan economic c0t 4i politic,4i este totodat1 legat1 de dezvoltarea mijloacelor de comunicare de mas1. -cestea tind s1 omogenizeze 4i s1 sc ematizeze cultura pentru a o face accesibil1 4i gustat1 de publicul larg.+ foarm1 degradat1 a culturii de mas1 este 4i Sitc -ul 0n art1,o art1 pe gustul omului mediocru.Sitc -ul este Omodul estetic al vie2ii de toate zilele%. Regel presupune c1 individul bogat vede 0n cultur1%un mijloc de satisfacere a necesit12ilor 4i a capriciilor subiective.'l 0n2elege c1 aceasta duce la degradare moral1,de aceea consider1 c1 interesele subiective trebuie 0n1l2ate p0n1 la conceperea de c1tre individ a cerin2elor universalului ,absolutului adic1 a ideii p0n1 la conceperea ra2ionalului. Cultura de mas1 devine un fenomen global.6e aceea lupta 0mpotriva culturii de mas1 a devenit 0n prezent una din sarcinile importante ale for2elor democratice progresiste din lume.' necesar de a l1rgi sc imbul reciproc de experien21 0ntre popoare 0n domeniul p1str1rii mo4tenirii culturale de a propaga originalitatea culturilor moderne de a depune eforturi comune 0n asigurarea dezvolt1rii limbilor 4i culturilor na2ionale a metodelor crea2iei artistice din trecut 4i prezent. 43.Cultura si ci'ili atia:unitatea si deosebirea.Contradictiile ci'ili atiei contemporane. 6esi dictionarele ne spun ca termenul \\relatie\\ este sinonim termenului \\raport\\, optam pentru \\relatie\\ atunci cand privim !analizam# la un loc cultura si civilizatia Cei mai multi dintre autori privesc relatia cultura-civilizatie ca pe un \\raport\\ din matematica !cu numarator si numitor#, sau din logica, unde in formula 7 !x, <#, 7 reprezinta relatia, iar x si < termenii relatiei, din care x este antecesor !antecedent# si < succesor !succedent#. 'lementele care apartin antecedentului formeaza domeniul relatiei, iar cele care apartin !satisfac# succesorului formeaza codomeniul relatiei. 6iferenta dintre autori se produce in momentul in care una dintre relate, cultura sau civilizatia, se afla la \\numitor\\ si cealalta la \\numarator\\.

a. Conceptiile care situeaza cultura la \\numarator\\, in sensul ca ii confera acesteia intaietate si demnitate umana si rol determinant in raport cu civilizatia, vin indeosebi dinspre filosofie b. Conceptiile care pun civilizatia la \\numitor\\ vin dinspre o anumita categorie a ganditorilor de formatie istorica. c. Intre cultura si civilizatie, spun unii autori, , nu poate fi un raport de fatala succesiune sau evolutie paralela absoluta, nici de subordonare sau incluziune, ci, mai degraba, o relatie de interactiune, doar mintea noastra le separa, in plan real constituind fenomene ingemanate. ]]] a. Cultura este un proces de umanizare a naturii, se constituie prin dialog activ cu lumea in urma unei actiuni de individualizare, de personalizare. -ccentul se pune pe dimensiunea interioara, pe traire si invatare, pe exercitarea aptitudinilor si energiilor spirituale individuale) autorul actului cultural este individul !creator si receptor de valori#. b. Civilizatia nu este nici dincolo, nici dincoace de cultura, ci este un mod de a fi al culturii, \\sensul activ si functional al culturii, domeniul actiunii, eficacitatii si pozitivitatii\\, spune autorul pomenit. In timp ce corelatele fundamentale ale culturii sunt natura si omul, ale civilizatiei sunt societatea si omul. \\Cultura este rezultatul detasarii omului de natura, avand fata indreptata spre subiect) civilizatia este rezultatul insertiei omului in societate si are fata indreptata spre obiect\\. c. Civilizatia este prin excelenta opera colectiva, cultura este, prin definitie, creatie individuala, efort personal. Cultura presupune, ca geneza, o miscare de la natural la subiectiv, de la social si obiectiv la individual si subiectiv, civilizatia presupune o miscare inversa, de la individual-subiectiv la social-obiectiv. d. 'forturile culturale individuale se condenseaza in valori, pe cand eforturile civilizatoare se intruc ipeaza in bunuri. "u toate valorile devin automat bunuri, evident, dar toate bunurile !materiale# sunt, intr-un fel sau altul, rezultatul realizarii valorilor. Civilizatia se naste si este rezultatul circulatiei si realizarii valorilor. e. In planul individualitatii, al subiectivitatii, cultura este rezultatul educatiei, civilizatia fiind sistemul, organizat si institutionalizat, al educatiei. Cultura constituie m1sura dezvolt1rii personalit12ii umane.Civiliza2ia este m1sura dezvolt1rii societ12ii.-ceste dou1 m1suri exist1 numai 0n unitate dialectic1.Cultura 4i civiliza2ia s0nt concepte care au un fond comun alc1tuit din ansamblul con4tiin2elor 4i al experien2ei omene4ti din totalitatea ac izi2iilor spiritului uman.Civiliza2ia este cultura 0n ac2iune,nu orice valoare cultural1 se concre4te 0n fapte de civiliza2ie dar orice fenomen de civiliza2ie presupune valori culturale deja constituite 4i 0ntruc ipate 0n realiz1ri umane susceptibile de generalizare 4i transmitere 0n timp 4i spa2iu.,radul de civilizaie se apreciaz1 nu numai dup1 amploarea activit12ii culturale,dar si de m1sura 0n care patrimoniul cultural,artistic sau 4tiin2ific reprezint1 0n mod eficient un factor de transformare a condi2iilor externe de via21 a oamenilor precum 4i a resorturilor lor subiective de ac2iune. 44.<otiunea de morala.Structura moralei.Specificul normelor morale. -nsamblu de norme de reglementare a comportamentului, fundate pe valorile de bine(r1u, moral(imoral, cinste, corectitudine, sinceritate, responsabilitate, larg 0mp1rt14ite 0n cadrul unei colectivit12i, caracterizate printr-un grad ridicat de interiorizare 4i impuse at0t de c1tre propria con4tiin21 !con4tiin2a m.#, c0t 4i de presiunea atitudinilor celorlal2i !opinia public1#. 3n m. s0nt incluse 4i concep2ii despre ceea ce este moral(imoral, bine, r1u. .oralitatea se refer1 la gradul 0n care normele m. s0nt respectate de c1tre o persoan1, grup, colectivitate. .oravurile reprezint1 un concept cu o tent1 mai general1, el referindu-se la m. ca ansamblu de norme 4i valori recunoscute 4i impuse de c1tre societate, la moralitate, ca grad de respectare a acestor norme 0n cadrul unei colectivit12i, c0t 4i la o serie de practici, moduri de comportare specifice respectivei comunit12i 4i care s0nt mai mult sau mai pu2in formulate explicit ca norme m., adesea ele fiind c iar opuse normelor 4i valorilor formal 4i general acceptate, dar s0nt rar practicate. $entru o asemenea din urm1 situa2ie putem da ca exemplu Obac4i4ulA, Ocorup2iaA. .. are trei func2ii distincte: a. 'xprim1 sub form1 de norme de comportare condi2iile de func2ionare ale diferitelor sisteme sociale) din acest punct de vedere, m. reprezint1 exprimarea 0n limbajul comportamentului individual a cerin2elor organiz1rii sociale, 'xprim1 sub form1 de norme de comportare condi2iile necesare func2ion1rii 4i dezvolt1rii personalit12ii umane: s0nt

b.
c.

multe norme 4i valori m. care nu exprim1 o exigen21 social1, ci una uman1 orient0nd rela2iile interpersona-le 0n a4a fel 0nc0t ele s1 constituie un mediu favorabil pentru persoana uman1. Formuleaz1 proiecte de organizare a vie2ii, strategii de ac2iune uman1 care s1 duc1 la 0mplinire, realizare uman1, la fericire. 3n aceast1 ipostaz1 m. apare ca 0n2elepciune de via21.

X .. reprezint1 un sistem stratificat de norme 4i valori: exist1 o m. general1 care reglementeaz1 comportamentele 4i rela2iile dintre oameni 0n toate sferele de via21, dup1 cum 4i sisteme de valori 4i norme care reglementeaz1 diferitele sfere ale vie2ii: m. muncii, m. familiei, m. politic1. $e l0ng1 acestea exist1 4i sisteme m. care reglementeaz1 activit12ile profesionale specificate, desemnate de regul1 prin termenul de deontologie: m. medical1, a omului de 4tiin21, a profesorului. X Sociologia m. reprezint1 o preocupare sistematic1 de analiz1 a m. ca fenomen social. $utem desprinde urm1toarele mari teme de preocupare a sociologiei m.:

a.

b.
c.

Sistemele m. ca produse ale drferrtelor tipuri de societ12i !ex. m. renun21rii, ca un produs tipic al unei societ12i stagnante, cu resurse limitate, caracterizat1 prin prezen2a unor puternici factori adver4i pentru via2a uman1# sau a diferitelor grupuri 4i clase sociale !morala burg ez1, de ex.#. Factorii sociali responsabili de gradul de respectare a normelor m. !starea de moralitate#.

Cercet1ri asupra dinamicii valorilor, normelor m., inclusiv ale comportamentului, ale moravurilor) de ex. evolu2ia m. rela2iilor dintre sexe, a familiei etc. C.Z.

4*./tica in afaceri:esenta si principiile fundamentale. 'tica, reprezinta un sistem de principii morale si de metode pentru aplicarea acestora. -stfel, etica furnizeaza instrumentele pentru a elabora judecati morale. 'a cuprinde limbajul, conceptiile si metodele care dau capacitatea individului de a efectua decizii morale. 6esigur, rationamentele si judecatile etice mature nu sunt totdeauna usor de facut. Faptele reale ale situatiei nu sunt totdeauna limpezi, 0n aceasta situatie, principiile sau criteriile etice ce trebuie folosite nu 0ntrunesc totdeauna acordul sau consensul, nici macar al specialistilor. 6e aici etica pare, pentru cei mai multi oameni de afaceri, si fie ceva subiectiv, amorf, rau definit si, 0n cosecinta, nici folositor. -ceasta lipsa de 0ncredere 0n etica este, desigur, un fapt nefericit, deoarece fara un acord comun asupra principiilor etice, etica ram5ne a fiecaruia pentru el 0nsusi si 0ncrederea, care este baza tuturor afacerilor, este subminata. -stazi, multi universitari !americani# considera ca etica a cazut inexplicabil din pozitia sa 0nalta, exclusiva, din programele de 0nvatam5nt ale colegiilor si universitatilor. 3ntr-adevar, astazi numai o mica minoritate din absolventii colegiilor si facultatilor au urmat un curs de etica. Sunt c iar putini care cunosc limbajul etic si conceptele pe care le contine acesta, precum utilitarism, justitie, drepturi sau bun simt. 6ar sunt c5teva principii calauzitoare de bun simt care pot ajuta managerii 0n considerarea implicatiilor etice ale deciziilor si comportamentele manageriale:J. Supunerea 0n fata legii. + teza a responsabilitatii sociale si a eticii manageriale e supunerea fata de lege, de preferat at5t 0n privin]a literei, c5t si a spiritului ei.2. Ss se spuns adevsrul. Spunerea adevsrului e importants 0n constituirea 0ncrederii 0n interesa]ii relevan]i.E. Sa se arate respect pentru oameni. *ratarea cu respect al oamenilor are ad5nci radacini 0n studiul eticii.B. ;tilizarea si respectarea O7egulii de aur%. *radus a 0n condi]iile lumii afacerilor, aceast] regul] 0nseamn] tratarea indivizilor corect ]i cinstit, a]a cum managerii ar dori s] fie tratat] afacerea dac] aceasta ar fi un individ.I. 3nainte de orice s] nu p]gube]ti pe cineva, s] nu faci r]u. -cest principiu 9 0n realitate prima regul] a eticii medicale 9 este considerat de unii cercet]tori americani a fi linia de baz] a oric]rei consider]ri etice ]i totodat] una u]or de aplicat 0n afaceri.C. $articiparea activ] f]r] paternalism. -cest principiu ]intit la 0nv]]area privind nevoile interesa]ilor relevan]i, mai mult dec5t deciderea a ceea ce este mai bine pentru ei.F. *otdeauna s] ac]ionezi c5nd ai responsabilitate. .anagerii au responsabilitatea de a ini]ia o ac]iune sau de a lua o decizie de c5te ori au capacitatea sau resursele de a proceda a]a, sau oric5nd cei apropia]i sunt 0n nevoie ]i managerul este singurul care poate oferi ajutor. 4.. Religia ca fenomen social si cultural . Raportul dintre morala si alte forme ale culturii:religia,Aurisprudenta,stiinta. )eli!ia- Sistem de credine *do!me+ i de practici *rituri+ privind sentimentul divinit$ ii i care %i une te, %n aceea i comunitate spiritual$ i moral$, pe toi cei care ader$ la acest sistem, totalitatea instituiilor i or!aniza iilor corespunz$toare, confesiune, credin$, form$ a contiinei sociale caracterizat$ prin credina %ntr-o divinitate, %ntr-o fiin $ supranatural$, creatoare i !uvernatoare a cosmosului i prin oficierea unui cult. Filozofia religioasa este un comportament al filozofiei ce are drept obiect analiza si interpretarea notiunilor principale a religiei:credinta religioasa,6umnezeu , soarta,pacat mintuire.Filozofia religioasa nu-I religie,ci filozofie cu totalitate de principia ontologice,gnosiologice si antropologice denspre existent,cunoastere si aprecierea lumii.'a cuprinde o multime de curente si orientari ce se refera la problema corelatiei credintei si ratiunii,stiintei si religiei,teologiei si stiintei,prin rolul determinat al teologiei.Scopul acestor curente este de a demonstra necesitatea existentei religiei si utilitatea ei,actiunea ei benefica asupra omului. +rice religie se bazeaza pe credinta.Credinta este convingerea denspre existenta lui 6umnezeu,este atitudinea emotional personala catre lume prin care cunostintele denspre ea se accepta de catre individ fara demonstrarea lor.Specific pentru credinta religioasa este nu numai admiterea existentei dar si atribuirea ei unui sens deosebit:ca lumea supranaturala este adevarata lume,ca ea este primordial si determina lumea naturala si sociala./umea supranaturala ori divina dirijaza cu dezvoltarea naturii,vietii umane.*oate fenomenele si procesele realitatii erau explicate de pe pozitiile acestei conceptii.Credinta religioasa poate fi inteleasa si ca retragerea personalitatii de la problemele de toate zilele. $orala reprezinta un set de norme si de reguli de comportament de care se conduc oamenii in activitatea lor vitala./a baza moralei,in aspect spiritual se afla constiinta de sine,constientizarea de catre indivizi a propriilor valori in raport cu valorile altora. Specificul moralei consta in faptul ca ea nu este localizata doar intro singura sfera de activitate a omului si se manifesta in toate domeniile. .orala este strins legata cu alte sfere sociale. .orala si religia. 7ela2ia dintre religie 4i dezvoltarea moral1 este o problem1 spinoas1 dezb1tut1 de-a lungul timpului, argumente fiind aduse at5t de cei care sus2in rolul pozitiv al religiei c5t 4i de cei care consider1 c1 religia limiteaz1 sau c iar 0mpiedic1 dezvoltarea moral1. 3n mod tradi2ional, religia era legat1 de moralitate, binele 4i r1ul fiind 0n2elese conform defini2iilor date de 0ns14i $ersoana 6ivin1. Studii din domeniul social 4i cel al 4tiin2elor comportamentale de la jum1tatea secolului trecut 0ncoace a zdruncinat concep2ia clasic1 0n care religia era v1zut1 ca fiind cea care na4te ori coordoneaz1 comportamentul moral. .orala este in corelatie strinsa cu religia,de aceea ca religia dezvolta in om asa valori ca binele,idealul,faptul de a fi foarte constiincios. .orala si stiinta. C iar daca nu sint strins legate, totusi , pe de o parte,principiile morale pot sa influenteze activitatea profesionala a savantilor,iar pe de alta parte, morala formeaza responsabilitatea savantilor pentru inventiile sale. .orala si jurisprudenta. Cea mai important1 tr1s1tur1 comun1 dreptului 4i moralei, este cea care determin1 specificitatea acestor dou1 4tiin2e 0n raport cu celelalte 4tiin2e sociale: normativitatea etic1 4i juridic1. -t5t regulile morale c5t 4i cele juridice sunt reguli normative, care se aplic1 0n mod prescriptiv realit12ii sociale. -ceste reguli au un caracter necesar 4i constr5ng1tor, care trebuie s1 fie con4tientizat de c1tre orice fiin21 ra2ional1.

"ormele morale 4i cele juridice nu sunt rezultatul unor simple constat1ri factuale ci, fie sunt imperative categorice !pe care ra2iunea 4i-le prescrie singur1#, fie sunt deduse, 0n mod logic, din acestea. 40.Religiile mondiale:particularitati,unitatea si deosebirea dintre ele. -rincipalele reli!ii mondiale *pe scurt+ Iudaism Fondator Infiintat deliderul ebraic-vraam in jurul anului 2DDD%..r. .oise a dat evreilor *ora 0n jur de J2ID%..r. Crestinism Isus Rristos care a fost crucificat in jurul anuluiED d.Rr 0n Ierusalim Islam Rinduism ?udism

.u ammad, care a fost Cea mai vec e Sidd art a ,autama, nascut in IFDd..r, la dintre religii, numit ?udd a a tr1it .ecca, 0n -rabia Saudit1. care de data aceasta aproximativ 0ntre C2E iRr poate 4i IBE iRr. 0n India. s1 aiba radacini preistorice. ;nu .ulti!toti dumnezei 4i "ici unul, dar sunt mai zeitati sunt multe fiin2e iluminate luate 0n considerare !?udd as# ca fiind diferitele forme ale unei Fiinte Supreme#. Cele mai importante sunt *ripita=a, Sutrele .a a<ana, *antra, Zen 4i texte.

"ati ;nu /umnezei, zeitati

;nu

Scrierile sfinte

Cele mai importante ?iblia este principalul Coranul este cartea sacr1 Cele mai vec i sunt sunt: *ora, sau text sacru al a Islamului. cele patru 8'6'. primele cinci crestinismului. c1r2i ale lui .oise. -ltele includ tradi2ia oral1 a iudaismului, 0n form1 scris1 din care este cunoscut1 sub denumirea de *almud. Isus a predat dragostea de 6umnezeu 4i de aproapele 4i o preocupare pentru dreptate. Cei cinci piloni, sau principalele indatoriri, sunt: profesarea credintei) rug1ciunea) caritatea, postul 0n timpul lunii 7amadanului) 4i pelerinajul la .ecca cel pu2in o dat1. 7eincarnarea afirm1 c1 toate lucrurile vii sunt capturate 0ntrun ciclu de deces 4i rena4tere.8iata este guvernata de legile =armei, 0n care rena4terea depinde de comportamentul moral. "u este un singur sistem de credinta care sa uneasca Rinduismul. ;n indus poate sa creada doar intr-un 6umnezeu, 0n mai multi, sau 0n nici unul.

Convingeri 'vreii cred in legile lui 6umnezeu si cuvintele profetilor. 3n iudaism, cu toate acestea, ac2iunile sunt mai importante dec5t convingerile.

Cele B adevaruri nobile: !J# toate fiin2ele sufer1) !2# dorinta ^ originea suferintei !E# incetarea suferintei, "irvana !B#Calea spre incetarea suferintei.

*ipuri

Cele trei tipuri principale sunt +rtodoxa, conservatoare, 4i reformat1.Cea conservatoare urmeaza practicile tradi2ionale, dar este mai pu2in stricta dec5t cea ortodoxa.'vreii reformati sunt cel mai pu2in tradi2ionali. 'xist1 mari popula2ii evreie4ti in Israel 4i S;-

3n JDIB cre4tinii, se separa 0n ?iserica +rtodox1 4i ?iserica 7omano-Catolica. 3n anii JIDD grupuri majore protestante !/uterana, $rezbiteriana, 4i 'piscopala# au intrat 0n curs. + varietate de alte grupuri s-au dezvoltat de atunci.

-proape KD_ din musulmanii sunt Suniti. S iitii sunt cea de-a douacea mai mare grupare.S iitii s-au separat de Suniti 0n CE2, c5nd a murit.u ammad.

* eravada !6octrina str1bunilor# 4i .a a<ana!.arele ve icul#care intrunesteCD _ dintre budi4ti sunt cele dou1 tipuri principale.

;nde

$rin activitatea sa Islamul este principala misionara religie din +rientul crestinismul s-a extins .ijlociu, -sia, 4i -frica de 0n cele mai multe p1r2i nord. ale lumii.

Rinduismul este ?udismul este principala practicat de mai mult religie in multe tari din de HD_ din popula2ia -sia. Indiei.

Crestinism 2.J miliarde^EE.D_...Islam J.E miliarde^2D.J_...Rinduism HIJ milioane^JE.E_...?udd ism EFI millioane^I.K_...Si= ism!a luat nastere in secolul JC in "ordul Indiei# 2I millioane^D.B_...@udaism JI millioane^D.2_...?a a\ism! religie monoteist1 fondat1 0n secolul al :I:-lea in $ersia#F.I millioane^D.J_ ... Confucianism!adepti majoritatea 0n C ina, Coreea, 8ietnam, @aponia# C.B millioane^D.J_...@ainism!India# B.I millioane^D.J_...S intoism!religia vec ilor japonezi#2.H millioane^D.D_ *aoismul este religia despre calea cooperarii dintre om si tendinta, sau cursul lumii naturale. $rincipiile acestei tendinte pot fi descoperite 0n ritmurile regulate ale apei, gazelor si focului, ritmuri care sunt ulterior 0ntiparite sau reproduse 0n cele din piatra si

lemn si, mai t5rziu, 0n multe dintre formele artei.*ao semnifica ideea de iscusinta, talent pentru ceva anume. 3ntr-o perspectiva si mai larga, tao este legea Cerului, adica modul lui de manifestare. Confucianismul este o religie fondata de filozoful c inez Confucius, care a pus la baza invataturii sale relatiile despre oameni atit in familie cit si in societatea. $rincipiile fundamentale ale acestei g5ndiri sunt: supunere si respect fata de superiori si parinti, datorie fata de familie, loialitate fate de prieteni, umilinta, sinceritate si politete. -stazi, confuciansmul este adeseori confundat cu taoismul. Confucianismul se ocupa de aspectul practic si pam5ntesc, pe cand taoismul se ingrijeste de cel esoteric si ceresc. ?uddismul respecta dreptul omului de a cerceta si de a alege singur, invat5nd oamenii sa traisca in armonie unii cu altii, indiferent de rasa sau religie. /a baza invataturii lui ?udd a stau cele patru adevaruri sfinte:J. 8iata este suferinta)2. Setea de placere este originea suferintei) E. 6urerea poate fi vindecata prin domolirea acestei sete, prin ani ilarea totala a dorintei) B. $entru a indeparta dorinta, trebuie urmat drumul cu opt ramuri, denumit "obila Carare +ctupla, care inseamna: intelegere dreapta, g5ndire dreapta, cuv5nt drept, fapta dreapta, mijloace de existenta drepte, efort drept, concentrare dreapta. Cele cinci percepte sunt: J. Sa nu omori.2. Sa nu furi.E. Sa nu minti.B. Sa nu fi imoral.I. Sa nu consumi droguri sau bauturi alcoolice. ?ra manismul. 'ste in amestec 0ntre politeismul naturalist al 8edelor, cartile sacre ale bra manismului, si monismul panteist.$reotii bra mani au creat un zeu unic, ?ra ma, care nu este altceva dec5t o abstractie, un neant. 6in acest neant, bra manismul face sa se nasca totul, 0n el, iar prin purificare si spiritualizare, sa se re0ntoarca tot la el. Rinduismul.Scripturile induse cunoscute sub numele de 8eda !intelepciune(cunoastere# povestesc originile lumii, viata zeilor si propovaduiesc rugaciunile si ritualurile. $ortiunea de inc eiere a scrierilor 8eda este numita ;panis ads, care reprezinta o sinteza de a rationaliza lumea. "u exista despre 6umnezeu o idee unica. Rindusul il priveste pe om ca fiind o manifestare a impersonalului ?ra ma, lipsit de valoare individuala sau personala. Crestinismul insa, invata ca omul a fost facut in imaginea lui 6umnezeu av5nd personalitate si capacitatea de a primi si de a oferi dragoste. Islamul este religia musulmanilor in concep2ia carora, 6umnezeu este unic 4i este numit -lla . Cartea sf5nt1 a religiei islamice este Coranul, despre care musulmanii cred c1 reprezint1 cuv5ntul lui 6umnezeu. Coranul cuprinde credin2a 0n unicitatea lui 6umnezeu, 0n fa2a c1ruia to2i oamenii sunt egali. Cartea sf5nt1 cuprinde solu2ii pentru toate problemele omului : de la c1s1torie 4i rezolvarea problemelor de familie, p5n1 la modul corect 0n care trebuie s1 fie f1cut comer2ul sau la probleme spirituale importante. Iudaismul este religia poporului evreu si poate fi considerat ca cea mai vec e dintre religiile monoteiste. "ucleul acestei religii este credin2a 0ntr-o singur1 divinitate, 6umnezeu, 4i negarea existen2ei oric1rui alt zeu. Crestinismul este o religie universala, construita pe temeiul credintei 0n Iisus C ristos, ca fiu si mesager al lui 6umnezeu nascut din Fecioara .aria, trimis pe pam5nt 0n vederea rascumpararii omenirii din captivitatea pacatului original al cuplului -dam si 'va, precum si a m5ntuirii omenirii. 42.Religia si stiinta .Religia si libera cugetare. Stiinta contra 7eligiei 7eligia contra Stiintei 6in timpurile cele mai indepartate, pe om l-a interesat problema originii sale si acest interes nu da inca nici un semn de diminuare. -stazi se pot recunoaste mai cu seama doua puncte de vedere contrarii : - mai intai, parerea foarte populara conform careia omul a evoluat de la starea de animal inferior la starea in care se gaseste astazi conform principiilor expuse pentru prima data de C arles 6arUin si mai tarziu de alti evolutionisti ) - in al doilea rand avem parerea expusa drept revelatie de catre ?iblie, dupa care omul ar fi fost creat direct in starea in care se gaseste astazi. Stiinta si religia sunt doua exemple ale dorintei omului de a cunoaste adevarul, dar exista o diferenta semnificativa intre modul de cautare a adevarului stiintific si cel al adevarului religios. *ocmai de aceea, de-a lungul timpului cele doua !stiinta si religia# au fost in conflict datorita ipotezelor si conceptiilor diferite pe care le promovau. 6e fapt, conflictul dintre stiinta si religie s-a nascut ca urmare a incercarilor disperate a comunitatii religioase de-a insista asupra adevarului absolut al tuturor enunturilor cuprinse in ?iblie. Citit literal, mesajul biblic nu mai este compatibil cu progresul stiintei. 6e aici un conflict intre adevarurile oferite de stiinta si cele oferite de religie. Inca de acum cateva secole teologii au realizat faptul ca aparitia si progresul stiintei va zdruncina increderea in imaginea propusa de religie. 6atorita acestei temeri fetele bisericesti au plasat stiinta undeva pe un plan secundar, plus de asta, stiintei i s-au impus anumite limite in cautarea adevarului. In acest sens e cunoscut faptul ca, inca din 'vul .ediu, capii bisericii catolice au fost cei care au detinut >fraiele% modului in care se derulau toate aspectele vietii social-politice si economice. $rejudecatiile din acea vreme, bazate pe vec ile teorii religioase, au produs un fel de >bariera intelectuala% sau altfel spus o piedica imensa in calea progresului stiintific Faptul ca evolutionismul are asa de multi adepti astazi se datoreaza esecului religiei traditionale, atat in ce priveste invatatura si modul de prezentare a relatarii biblice, cat si in ce priveste comportamentul bisericii. Sunt bine cunoscute actele de ipocrizie si opresiune intreprinse de inc izitie. 7eligia a avut si are in continuare un efect negativ asupra omenirii, ea facand diferente de rasa, determinand crime in societate si c iar razboiaie. Coranul le vorbeste musulmanilor despre @i ad, razboiul sfant prin care ei vor stapanii lumea si religia lor va domina. Intrucat teologia a progresat foarte lent in comparatie cu stiinta, astazi multi teologi nu mai incearca sa conteste cuceririle fundamentale ale stiintei cum faceau acum EDD de ani, ci au tendinta sa includa in conceptia despre lume anumite rezultate stiintifice, respingandu-le insa pe cele care li se par contrarii. %!ista totusi o conexiune intre acestea doua. &tiinta, prin salturile sale uluitoare, a lasat in urma e'olutia morala, astfel a ajuns in preajma unor ade'aruri periculoase pentru e!istenta umana (fi ica nucleara si ingineria genetica sunt doar doua e!emple in acest sens). *e aceea este necesar un +arbitru, moral. -ocmai aici religia ar trebui sa sugere e moduri in care 'a trebui folosita cunoasterea nascuta din stiinta si in nici un ca sa impuna ade'aruri imposibil de demonstrat. .amane e'ident ca nu se poate demonstra strict rationl nici e!istenta, nici ine!istenta lui *umne eu. /umai e!perienta personala a credintei este potri'ita pentru a gasi un raspuns cautarii lui *umne eu. 0amenii trebuie sa accepte religia, indiferent ca e cea crestina, budista,

islamica etc., ca o forma de comunicare cu puterea suprema si nu numai, iar stiinta ca o forma de cunoastere a ade'arului dedus teoretic si e!perimental. Conc idem ca stiinta si religia nu sunt sau nu ar trebuie sa fie in conflict, pentru ca invataturile fiecareia se preocupa de domenii absolut distincte. ]]]]]] $ibera6Cugetare 0nseamn1 c1 indivizii ar trebui s1 accepte sau s1 resping1 ideile promovate drept adev1r f1c5nd apel la cuno4tin2e 4i ra2iune. -stfel, liber-cuget1torii se str1duie s1 04i construiasc1 convingerile pe baza faptelor, a cercet1rii 4tiin2ifice 4i a principiilor logicii, departe de orice erori de ra2ionament sau efectele limitatoare dpdv. intelectual ale autorit12ii, prejudec12ilor cognitive, 0n2elepciunii conven2ionale, culturii populare, prejudec12ilor, sectarianismului, tradi2iei, legendelor urbane 4i orice alt principiu falacios sau dogmatic.-stfel, atunci c5nd e aplicat1 religiei, liber-cugetarea afirm1 c1 pe baza faptelor cunoscute 0n acest moment, pe baza teoriilor 4tiin2ifice actuale 4i pe baza principiilor logicii, nu exist1 suficiente dovezi pentru a sus2ine existen2a fenomenelor supranaturale. Scopul liber-cuget1torului este de a afla adev1rul 9 condi2ia fericirii 9 cu 2elul ca aceast1 via21 s1 dob5ndeasc1 valoare. *oate sistemele religioase 0nrobesc mintea. -numite lucruri sunt cerute 9 anumite lucruri trebuie crezute 9 anumite lucruri trebuie f1cute 9 4i individul care devine subiectul sau sclavul acestei supersti2ii trebuie s1 renun2e la orice idee de individualitate sau de speran21 a dezvolt1rii 4i progresului intelectual. /iber-cuget1torul afirm1 c1 orice om trebuie s1 suporte consecin2ele propriilor fapte 9 c1 trebuie s1 culeag1 ce a sem1nat 4i c1 nu poate fi scuzat de bun1tatea altuia sau condamnat pentru r1utatea altcuiva. $ocul si rolul religiei in conte8tul ci'ili atiei contemporane. Interactiunea dintre filozofie si religie este diversa si istoriceste sc imbatoare.6aca materialismul se contrapunea intodeauna religiei atunci idialismul tinde spre sinteza filozofiei si religiei,spre a forma noi conceptii originale.$apa de la 7oma nu odata sublinia,ca succesele fizicii contemporane direct demonstreaza existent lui 6umnezeu,iar teologii interpreteaza ?iblia in asa mod ca ea sa fie compatibila ca stiinta contemporana.-lta cauza este criza de valori.6oua razboaie mondiale in sec nostru,pericolul unu razboi t ermonuclear,epuizarea resurselor natural si altele nu au putut sa nu stimuleze pe filozofi si teologi in cautarea noilor valori si idealuri de care trebuie sa se conduca oamenii. Filozofia religioasa este c aracteristic: --ctualizarea si reinoirea conceptiilor crestinismului timpuriu si sistemelor filozofico-teologice medieval --paritia noilor curente ca incercarea sintezei ideilor filozofice -Combinarea ideilor filozofico-religioase cu alte curente a gindirii 7eligia forma specifica a constiintei sociale care se caracterizeaza prin credinta in finite sau forme spiritual,prin oficierea unui cult si prin existent unor institutii si organizatii corespunzatoare)confesiune,credinta.7eligia se mai caracterizeaza printr-o conceptie specifica denspre lume si perceptive a lumii,deasemenea printro conduit si cult specific ce se bazeaza pe credinta in existent divinitatii.7eligia reprezinta o conceptie despre lumea idealista bazata pe credinte si supranatural.