Test 1 [Link] esenta filosofiei ca conceptie despre lume.

Filosofia:cel mai pretios bun ce le-a fost dat muritorilor de catre zei(Platon) si floarea cea mai aleasa a culturii(Hegel).Inventarea termenului de filosofie este atribuita lui Pitagora,care din modestie,refuzind sa se considere Sophos(intelept) s-a dat drept philosophos(iubitor,cautator,prieten al intelepciunii).Filosofia este o conceptie de ansamblu asupra lumii,care presupune o anumita intelegere a conditiilor existentei [Link] evidentiaza necesitatea de a intelege lumea,nevoia de a explica lumea in integralitatea si dinamismul ei fiind o premisa a aparitiei [Link] reprezinta o conceptie despre lume si o modalitate de gindire diferita,deosebita de alte conceptii despre lume,precum mitul,religia,stiinta. Pentru aparitia filosofiei au fost necesare 2 premise:social-economica(e necesara existent divizunii sociale a muncii,munca intelectuala trebuie sa fie despartita de munca fizica,sa devina un domeniu relativ autonom;societatea trebuie sa atinga un asa nivel de dezvoltare economica cind ea poate conditiona existent unor indivizi ce nu participa direct la crearea bunurilor material,dar care sunt necesari societatii prin activitatea lor intelectuala).Premisa intelectuala-aparitia constiintei de sine a [Link] banilor sub forma de moneda-a conditionat evolutia gindirii rationale,abstracte,pentru ca se cer a fi numarati. [Link] este obiectul de studiu al filosofiei? Obiectul filosofiei are o evolutie in decursul istoriei [Link] inceput,ea cuprindea ansamblul unor elaborari [Link] din Milet aborda in lucrari atit problem referitoare la existent in genere,cit si problemele care ulterior isi vor gasi locul in cadrul stiintelor concrete(geometrie,cosmonogie,astronomie,fizica).Mai tirziu,Socrate a plasat in centurl filosofiei omul sip e baza diversificarii cunostintelor specializate,prin aportul lui Platon si Aristotel,are loc o delimitare a cunostintelor stiintifice de cele [Link] Hegel,filosofia e esentialul vietii spiritual a [Link] studiaza universalul din sistemul cosmos-om,din existenta materiala,universalul-caracteristic existentei umane in [Link] cu dezvoltarea culturii obiectul de studio se schimba,de la invataturile despre elementele prime ale realitatii obiective,din care apare tot ce exista,mai tirziu ea este preocupata de natura omului,de potentialul lui,de sentimentele lui,de morala. [Link] si caracterizati succint domeniile reflectiei filosofice Determinarea specificului filosofiei presupune si explicarea problematicii ei,concretizata in domeniile stabile ale reflectiei folosofice: Ontologia-cerceteaza trasaturile si principiile commune oricarei [Link],include problem sociale si umane. Gnoseologia-teoria cunoasterii,cerceteaza modul in care se dobindesc cunostinte despre lume Logica-cerceteaza legile si regulile gindirii corecte Metodologia-studiaza caile eficientizarii cunoasterii si evolutiei societatii umane Axiologia-studiaza geneza,structura,interactiunea,dinamica sistemelor de valori(axio=valoare) Praxiologia-structura generala a actiunilor,activitatilor omului(praxis=actiune) Filosofia istoriei-se pronunta asupra raportului dintre natura si societate,dezvoltarea comunitatilor umane,formelor de guvernamint Filozofia religiei-are ca teme principale originea si esenta religiei;tipurile de viata religioasa Etica-teoria despre morala;distingerea raului de bine,moralul de immoral,dreptatea de nedreptate Estetica-studiaza categoriile de sublim,frumos,comic,tragic Epistemologia-teoria cunoasterii stiintifice,ramura specifica gnoseologiei,analizeaza valoarea cunoasterii stiintifice,obiectivitatii,adevarului rezultatului stiintei [Link] succinct esenta conceptuala a religiei Cuvintul religie este de originie latina si inseamna a lega sau [Link] este definite ca opozitia dintre sacru si [Link] religiei il constituie relatia omului cu sacrul,cu ceea ce este considerat sfint,supranatural,[Link] necesita recunoasterea lui Dumnezeu ca esenta suprema,demna de a fi [Link] de a-L urma il ajuta omului sa formulize valori [Link] specific al religiei se manifesta in ordinea supranaturala si dependent absoluta a omului de aceasta [Link] vede rugaciunea ca element intermediara intre om si Dumnezeu,ca mijloc de

comunicare,adresare [Link] existent dogmaticii,filosofia se deosebeste de religie:religia se bazeaza pe credinta in autoritatea absoluta a dogmelor si exclude oricare indoiala,skepticism si oricare contestare a adevarurilor sale,filosofia se bazeaza pe skepticism si continua indoiala,care apare ca un element stimulator pentru gindirea [Link] se adreseaza exclusive sentimentului,filosofia demonstreaza principiile sale in mod logic,[Link] religiei pt supranatural [Link] opune preocuparile sale pt real. [Link] ce consta problema fundamentala a filosofiei? Filosofia ca conceptie si modalitate de gindire isi are specificul sau de a cunoaste lumea inconjuratoare si de a o [Link] primul rind,in centrul cunoasterii filosofice sta problema universului,a omului si a raportului [Link] cum e explicat acest raport e conditionat de problema fundamental a fil,esenta careia consta in determinarea raportului dintre gindire si materie,constiinta si [Link] problema are 2aspecte:latura ontological(existentiala) si gnoseologica(latura cognoscibilitatii lumii) [Link] si caracterizati functiile filosofiei Capcelea: Functia cognitiv-interpretativa-viziunea de ansamblu specifica filosofiei nu consta doar in totalizarea cunostintelor stiintifice,ci totalizarea specifica cunoasterii filosofice,construita concomitent cu ele;experienta traita si actiunea umanape de o parte,cunostintele-pe de alta [Link] obtinute servesc drept instrumente pentru promovarea scopurilor esentiale ale ratiunii,care nu sint altele decit cele ce au drept finalitate menirea intreaga a omului,fericirea. Functia axiologica-cautarea adevarului,explicarea lumii nu epuizeaza problemele ce tin de natura omului,caci omul traieste,munceste,simte,iubeste,atribuind astfel un sens existentei [Link] propune anumite criterii valorice menite sa calauzeasca alegerea unor viitoare posibilitati de actiune,trasind o cale spre ceea ce trebuie sa tinda omul,propunind un ideal,care il va ajuta pe om sa se depaseasca neincetat pe sine. Functia metodologica-traseaza caile generale de cunoastere si actiune,constituind duncamentul teoretic al metodelor utilizate in stiinta moderna si sprijinindu-se pe logica si gnoseologie. Functia praxiologica-ne indica rolul social pe care il are filosofia in ciuda caracterului ei [Link] propune formularea unor criterii operationale de sporire maxima a gradului de eficienta a actiunilor umane. [Link] succint specificul gindirii filosofice orientale antice. Filosofia antica apare in Egiptul,China,India si Grecia antica in sec VII-VI i.e.n. ,avind un caracter cosmocentric si bazinduse pe [Link] coincide cu existenta societatii sclavagiste. [Link] o caracteristica succinta a [Link] cartile principale ale Vedelor. La baza filosofiei antice indiene a stat literatura [Link](de la veda in sanscrita-a sti,a cunoaste) sunt cele mai vechi monumente literare cu caracter [Link] vedica s-a format intr-o perioada indelungata,ele fiind in numar de 4:Rigveda,Samaveda,Yajurveda si [Link] literaturii vedice se incheie cu aparitia asa-numitelor Upanisade-comentarii ale Vedelor,care sistematizeaza marile [Link] imnurile vedice intilnim meditatii despre tainele naturii,idei morale si nobile despre puritatea si onestitatea vietii,indreptari privind organizarea sociala,sanatatea publica,care dovedesc o anumita dezvoltare a medicinii,precum si preocupari initiale in domeniul astronomiei si masurarii [Link] sunt sursa de inspiratie care a permis crearea si impunerea filosofiei religioase,hinduismului din zilele [Link](Veda imnurilor) primul document de limba sanscrita,cuprinde 1028 imnuri catre [Link](Veda melodiilor) contine 1549 imnuri,se impun cintece legate de sacrificiile pentru Soma-divinitate care guverneaza fazele [Link](Veda invocatiilor de sacrificiu) contine formule rituale ce se rosteau la sacrificiile legate de cultul focului,inclus si un codex medical antic de yoga pt diferite [Link](Veda vrajilor) e divizata in 20 carti,continind descintece pentru viata lunga,sanatate,contra dusmanilor demonilor si a bolilor. [Link] directiile si scolile filosofice din India [Link] esenta Budismului. Dupa atitudinea lor fata de Vede,scolile filosofice indiene sunt impartite in 2 grupuri:scoli ortodoxe(care recunosc infailibilitatea vedelor si isi intemeiaza invatatura pe autoritatea acestora) si scoli heterodoxe,nihiliste,eterice(care se opun vedelor).Scolile ortodoxe:Mimansa-din sanscrita inseamna meditare,cugetare,cercetare;analizeaza amanuntit si incearca sa justifice ritualurile [Link]-sustin ca nu exista nimic altceva real decit brahman(principiul univrsal care sta la baza existentei conform Upanisade);declara ca intreaga lume senzoriala este iluzorie,produs al [Link] lor

este cunoasterea adecvata a lumii;cunoasterea nu este o simpla posesie a adevarului,ci eliberarea sufletului de durere si [Link]-are drept scop principal cautarea cauzelor primare ale lumii,spun ca putem descoperi cauza prima a lumii pornind de la lumea actuala;mai intii apare intelectul si abia la sfirsit elementele materiale;materia se afla in continua miscare;intreaga evolutie a naturii are drept scop cunoasterea ei de catre spirit si ruperea spiritului de natura si izbavirea lui de [Link]-elaboreaza un sistem de tehnici prin care s-ar putea ajunge la uniunea cu [Link] este incetarea modificarilor inteligentei pt a putea concentra fortele sale si a realiza unirea cu [Link] procedee:cumpatarea,disciplina launtrica,pozitia corpului,controlul respiratiei,distragerea simturilor,atentia,meditatia,[Link] si Vaisesika-exista 9 substante pamintul,apa,focul,aer,eter,spatiu,timp,suflet,ratiune. BUDISMUL-una din scolile heterodoxe,se reduce la 4 adevaruri nobile:1)totul e suferinta;2)suferinta are o cauza;3)se poate pune capat suferintei;4)exista o cale care poate pune capat [Link] in care traieste Budda(secV) e bintuita de razboaie,[Link] nu se intrezarea nici o posibilitate de schimbare,Budda propune o varianta religioasa de rezolvare a problemelor [Link] spune ca suferinta are anumite conditii de raspindire (nestiinta,dorinta,atasamentul,suferinta,tristetea,disperarea).Ele pot fi curmate prin lichidarea cauzelor si atingerea starii nirvana-staea sufletului desprins de trup,stare de inlaturare a suferintei. JAINISMUL-lucrurile sunt imobile sub raportul substantei,formele lor sunt supuse [Link] e privita ca o combinatie de 4 elemente-apa,aer,foc,[Link] jainista isi pune scopul de a purifica sufletul de toata karma(ceva care se prinde de suflet il impiedica sa se inalte dupa moarte). CARVAKA-lumea e materiala si compusa din apa,aer,foc,[Link] din aceste elemente sunt alcatuite si fiintele [Link] e un produs al corpului,nu poate exista independent de [Link] teoria karmei si a transmigrarii [Link] oamenii sa caute fericirea pe Pamint. [Link] succint esenta confucianismului si legismului. Confucianismul e conceptia filosofica elaborata de inteleptul [Link] era convins ca lucrarile vechi contin intreaga intelepciune a [Link] spre o reforma a societatii,reinstaurare a vechilor valori,considerate [Link] spune ca monarhul trebuie sa conduca tare in asa fel incit sa realizeze bunastarea [Link] sa-si respecte obligatiunile ce ii revin conform pozitiei in [Link] principal de guvernare-dragostea fata de [Link] afectiunea poporului si vei dobindi [Link] suprem etic e omenia,respectul,iubirea fata de [Link] de la natura sunt buni,datoria lui e de a realiza principiile virtutii cu care e [Link] in om in posibilitatile perfectionarii lui prin educatie si instruire il inscrie pe Confucius in rindul celor mai progresisti umanisti din cultura universala. Legismul-spun ca oamenii nu mai sunt simpli,au devenit vicleni,pot fi tinuti in friu doar prin intermediul pedepselor-unicul instrument al ordinii in [Link] de la natura e rau,acest fapt poate fi curmat doar prin frica si [Link] si arta seamana diferente de opinii si slabesc statul si [Link] principale ale statului-agricultura si [Link] nu trebuie sa aiba nici un fel de avantaje sau privilegii in fata legii:La fel cum o sfoara bine intinsa nu ramine curba,legea nu face exceptie pentru nimeni. [Link] succint esenta teoriei daoismului. Dao-cale,ceea ce este firesc in ordinea [Link] doresc reintoarcerea la comunitatea primitiva pentru ca nu existau nici asupriti nici asupritori.E directia filosofica intemeiata de Lao-dzi(Batrinul invatator).Lumea este dominata de o lege generala,toata existenta se supune unei rinduieli [Link] se afla in continua miscare,nimic nu e [Link] legii dao e mereu insotita de contradictie,lumea e plin si desert,existenta si [Link] laturile contrare nu exista numai contradictie,ci si o strinsa [Link] cunoasterii e de a descoperi legea dao,doar cind omul se invata a face abstractie de haosul fenomenelor si observa in spatele lor [Link] dao poate fi cunoscuta numai pe calre [Link] sociala e aceea in care se respecta interesele poporului,unde nu exista nedreptate si razboaie. [Link] perioadele dezvoltarii folosfiei in Grecia Antica. Filosofia in Grecia antica se dezvolta in legatura cu cunostintele stiintifice si contrar mitologiei sireligiei. Ea era naturfilosofie pentru ca avea o orientare spre cunoasterea naturii si legitatilor ei,curatirea naturii de mituri. Grecii incearca sa explice lumea nu prin mituri, ci prin cauzalitate, prin cunostinte. Ei dezvolta teoria cunoasterii unde pun

problema deosebirii cunostintelor adevarate(episteme), de cunostinte-pareri(doxa). In dependenta de procesele si schimbarilesocial-economice, se pot evidential urmatoarele perioade de dezvoltare a filosofiei:Cosmologica(sec. 6 a.Ch430 [Link]);Antropologica([Link]- [Link]);Elenista([Link])In functie de perioadele mentionate, se contureaza si conceptiile de baza a temeiului [Link] perioada cosmologica, in centrul atentiei era problema naturii, universului, originea [Link] perioada este prezentata de:Scoala din Milet ( Thales, Anaximandros, Anaximene);Scoala pitagoriana(Pitagora);Filosia lui Heraclit-scoala eleata cu reprezentatii : Xenofan, Parmenide, [Link] atomista a lui Democrit;Pentru perioada antropologica este specific ca in central atentiei cautarilor filosofice e problema [Link] filosofii din aceasta perioada nu mai este problema fundamentala problema cerulu, a fenomenelor naturii, ci cautarea si descoperirea esentei fiintei umane( ce este omul? Care e valoarea vietii omenesti? )aceasta perioada se mai numeste sistematica pentru ca anume in acest timp au fost create 2 mari sistemefilosofice de cattre Platon si [Link] elenista se caracterizeaza prin aparitia mai multor scoli filosofice, fapt cauzat de destramareaintegritatii social-economice, unitatii si integritatii culturii, gindirii,spiritului antic grecesc, conditionat decucerirea statului atenian de catre Alexandru Macedon, iar mai apoi si prezenta altor cuceritori in acestteritoriu. Ca rezultat, cultura, filosofia, stiinta numita si Elena se raspindeste si in teritoriul [Link] apar mai multe scoli si directii filosofice ce reflecta o noua realitate, insotita de destramarearelatiilor sclavagiste clasice, destramarea valorilor morale ale societatii antice, deoarece se schimba loculomului in societate. Odata cu aceasta, la o anumita etapa apare o noua ideologie, modalitate de gindirenumita religie crestina. Noua religie e o religie monoteista, bazata pe credinta in existent unui singur Dumnezeu, pe cind cele anterioare-numite pagine-reieseau din credinta in existent mai multor zei

[Link] este temeiul ultim in filosofia greaca antica?Caracterizati temeiul ultim in filosofia [Link] ce se deosebeste acesta de temeiul ultim in scoala din Milet si la Hercalit? Pentru filosofii din perioada cosmologica e primordiala problema temeiului [Link] cauta raspuns la intrebarile:ce este universul,din ce e constituit,de unde a [Link] si discipoliii sai puneau la baza lumii numerele,care sunt esenta si substanta tuturor lucrurilor-cit a celor materiale,cit si a celor spirituale:dreptatea,sufletul,[Link] e o intruchipare a finitului si [Link] de alta parte,scoala din Milet,in frunte cu Thales,spune ca la baza universului se afla apa:tot ce exista contine in sine apa,nimic nu poate exista fara [Link] ei apa e insufletita,ca tot ce exista,asadar toate lucrurile au [Link] ce exista se afla in miscare. Heraclit vede in temeiul ultim foculmsoybubd ca tot ce exista e foc,se naste din foc si se tranforma in [Link] e ceva divin,caci pe toate,focul la venirea sa,le va judeca si le va mistui. [Link] ce consta dialectica lui Heraclit? Dialectica,invatatura despre miscare si contrarietate este esenta filosofiei lui [Link] ca toate lucrurile existente in lume au apartu dintr-un inceput [Link] foc a provenit lumea in ansamblu,chiar si [Link] se afla in continuea miscare,[Link] este originea si rezultatul unui continuu conflict al contrariilor,care genereaza si armonia [Link] cunoasterii e de a patrunde in esenta [Link] cirmuieste universul-forta determinanta,soarta [Link] 2 ori in acelasi riu nu poti intra si apele ce te vor scalda vor fi [Link] este in fiecare zi nou..Cele opuse se acorda si din cele discordante rezulta cea mai frumoasa armonie. [Link] argumenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii,cit si a caracterului multimplu al Universului? In centrul filosofiei eleatilor e ontologia,adica invatatura despre [Link] principala de la care pornesc ei este:Existenta este,neantul(nonexistenta)nu [Link] tranformare si curgre a fenomenelor nu e decit o [Link] sunt subiective,multe lucruri aparent evidente nu pot fi explicate [Link] neantul nu exista,atunci existenta umple totul,o unitate ce nu poate fi divizata,astfel existenta spatiului gol nu [Link] e posibila atunci nici miscarea,pentru ca lipseste acel spatiu in care lucrurile s-ar putea [Link] pe care o vede nu e decit o [Link] imposibilitatea

multiplicitatii Zenon din Eleea spune ca tot ce exista poate fi divizat in 4 parti [Link] parti iarasi pot fi divizate,procesul neavind o limita ajungem la unitati infinit de mici care nu mai pot fi [Link] nu poate fi impartit doar ceea ce nu are marime,grosime,suprafata-caracteristic pt lucrurile care nu [Link] unitati ultime ar fi nimic,dar mai multe nimicuri adunate dau tot [Link] la concluzia absurda ca lumea consta intr-o totalitate de nimicuri. Argumentind imposibilitatea miscarii,Zenon spune istoria Ahile si broasca [Link] trebuie sa ajunga mai intii la punctul de unde a pornit [Link] in timp ce Ahile a ajuns la jumatatea distantei dintre el si broasca,aceasta se distanteaza [Link] trebuie din nou sa ajunga la jumatatea distantei dintre ei si tot asa pina la infinit,astfel el nu va ajunge broasca pentru ca ea va avea intotdeauna un avans fata de el. Sageata ce zburind,sta pe loc:Sageata in zbor in fiecare moment se afla intr-un anumit punct,iar in acest punct ea e in stare de [Link] dintr-o suma de repausuri nu se poate constitui miscarea. [Link] e temeiul ultim in viziunea lui Democrit?Prin ce se caracterizeaza el? Democrit 460-sec IV i.e.n.A scris cca 70 lucrari in domeniile:filosofie,etica,biologie,astronomie,literatura,estetica.E intemeietorul filosofiei atomiste,care spune ca la baza universului stau 2 cauze materiale-fiinta si nefiinta,prin care el intelegea si vidul sau spatiul gol in care atomii(particule invizibile,indivizibile,impenetrabili) se misca si [Link] e infinit,deoarece n-a fost creat de nimeni,e alcatuiut din atomi care se unesc si se despart in timpul [Link] aparitiei a tot ce exista e un virtej numit [Link] zei el intelegea chipurile ce se emana de la lucruri prin care noi percepem lumea. [Link] ii apartine expresia:Omul este masura tuturor lucrurilor?In ce consta subiectivismul si relativismul filosofiei sofiste? Expresia ii apartine lui Protagoras,unul dintre principalii reprezentanti ai filosofiei [Link] pornesc de la faptul ca lumea obiectiva si subiectul cunoscator sunt in continua schimbare,de aceea continutul simturilor noastre despre unul si acelasi lucru va fi mereu [Link] dependenta de starea sanatatii,dispozitie sufleteasca,conditii omul priveste unul si acelasi fenomen in mod [Link] afirma ca noi nu putem cunoaste niciodata un obiect asa cum e el cu adevarat,ci numai asa cum e dat in simturi,astfel nu exista nici un adevar comun si [Link] e relativ si depinde de persoana [Link] om are felul lui de a cunoaste,astfel ceea ce unul cunoaste ca adevarat poate fi inacceptabil pentru altii. [Link] si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratice. Practica filosofiei era pt Socrate un mod de viata,de aceea el a fost numit filosofie [Link] nu a scris nici o lucrare,si-a expus ideeile in discutii cu discipoli si diferiti [Link] nu a manifestat interes pentru problemele naturii,ci si-a restrins conceptia doar la studiul virtutilor morale,cu toate ca avea cunostinte vaste despre filosofia [Link] spune ca ordinea ce domneste in natura se datoreaza unui principiu ordonator,rumarind un anumit [Link] fel a actionat acest principiu la alcatuirea societatii,numai ca aici binele ia o forma mai [Link] fericire omul poate ajunge numai pe calea virtutii,facind binele si evitind [Link] esenta lucrurilor,oamenii ajung la cunoasterea adevarului,caruia trebuie sa i se supuna toti [Link] se afla in adincurile ratiunii umane,si poate fi cunoscut doar pe calea reflectiei rationale si nu prin [Link] a-si ajuta interlocutorii sa ajunga la o parere comuna despre o notiune,Socrate a elaborat o metoda speciala-metoda dialectica sau [Link] inceput,el se prefacea nestiutor si se lasa sa fie invatat de interlocutor,apoi incepe sa puna intrebari si ii sileste sa recunoasca ca el nu stie [Link] convinge astfel ca pentru a purcede la cunoasterea adevarata a careva notiuni trebuie sa te declari ignorant in problema [Link] intrebari,el isi impunea interlocutorul sa ajunga singur la adevarul [Link] lui era de a invata omul cum sa se poarte in [Link] infaptuirea binelui ne poate face [Link] nu este utilul,placutul sau vreun bine material,ci limitarea dorintelor a pasiunilor,dominatia ratiunii asupra dorintei,masura,legea in viata

sociala si [Link] imorala se datoreaza numai ignorantei,ori faptului ca nu stim ca binele aduce fericirea,ori ca nu stim ce e [Link]=[Link] ratiunii omul poate intelege conceptele morale,legea morala sta mai presus decit persoana [Link] legii e cel mai important lucru,de aceea supunearea in fata unei legi nedrepte e uneori mai buna decit absenta legii. [Link] ce se deosebeste filosofia lui Socrate de filosofia sofista? Daca sofistii cad in extremitatea scepticismului,Socrate ajunge la concluzia ca tainele naturii nu pot fi patrunse de [Link] ii ramine doar sansa de a se cunoaste pe [Link] filosofiei sofistilor,cunoasterea cu certitudine a lcururilor,inclusiv a binelui si a raului,e [Link],dimpotriva,e convins ca intrucit exista un principiu ordonator si organizator al naturii,trebuie sa existe si un adevar absolut,care e independent de parerile [Link] sofistii sustin ca fiecaruia ii e adevarat ceea ce i se pare a fi adevarat,Socrate e convins ca exista un adevar ce e mai presus de toate [Link] o masura dupa care trebuie judecata afirmatie. Fara a pretinde ca el e in posesia adevarului,cum faceau sofistii,Socrate este mereu in cautarea acestuia,spunind ca mintea e mereu in cautarea unor anumite adevaruri,stiinta devenind o vesnica [Link] sofistii impuneau ideile lor cu siguranta,Socrate era doar un cautator al adevarului. [Link],in viziunea lui Platon,se divizeaza in:Preocupata de absolut, filosofia lui Platon se bazeaza pe trei succesiuni ale existentei:cea care se exprima nemiscata,cea care se desfasoara singura,cea care este pusa in [Link] alte cuvinte Platon isi imagineaza un univers stratificat in care toate toate cauzele spirituale se nasc dintr-un singur principiu, apoi genereaza efecte [Link] care necesita punere in miscare este limitata, dureaza intre nastere si moarte si este supusa compunerii si descompunerii. Este existenta muritorilor. (3) Existenta care se desfasoara singura, nu poate fi despartita de energia sa vitala. Este domeniul nemuritorilor, caci nu accepta nici facerea, nici desfacerea.(2) In sfarsit, existenta care se exprima nemiscata este Regatul lui Dumnezeu, in care incap toate lucrurile existente, dar si toate cele care vor exista. (1) Platon si-a instruit discipolii ca toate cunostintele pe care le dobandim in viata terestra, nu sunt rodul invataturii ci a reamintirii cunostintelor dobandite de spirit, inaintea existentei. [Link],in opinia lui Platon este compus din:a)b)c).Acestor 3 elemente le corespund urmatoarele calitati morale Sufletul e alcatuit din 3 elemente:pasiunile si sentimentele;vointa;[Link] 3 elemente le corespund 3 calitati morale fundamentale:cumpatarea,vitejia,[Link] 3 virtuti,in statul platonic ideal,le corespund 3 clase sociale:mesesugarii si agricultorii,strajerii sau militarii,filosofii. [Link],din perspectiva lui Platon,include:a)b)c) anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte Reamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut ntroexistenta [Link] opinia lui Platon sufletul renaste in alt corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti reamintinduse far a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara. b)erosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,[Link] cunoasterea adevarata poate fi realizatadoar prin intermediu lumii ideilor.c)dialectica-se definete ca art de a discuta,este o metod a ntrebrilor i rspunsurilor, este i o art [Link] dialectic are ca instrument limbajul, prin care se atinge esena fiecrui lucru [Link],in viziunea lui Aristotel o constituie:a)b) Existenta umana in conceptia lui Aristotel are doua determinari(dimensiuni):-teoretica care se implineste prin contemplatie-practica care se obiectivizeaza in cadrul polisului prinpracticarea virtutilor ; polis=cetateDefinitia celebra data de catre Aristotel omului este ca fiind zoonpoliticon=animal social si implicit animal practic pentru ca politicul secircumscrie [Link] Aristotel omul prin natura sa este o fiinta sociala si [Link] dintre indivd si cetate este asemenea relatiei dintre partesi [Link],individul [Link] este suficient siesi. Suficient siesi este doarzeul,omul nu poate deveni zeu,poate deveni fiara [Link] este forma in viziunea lui Aristotel?Cum determina Aristotel forma formelor?

Daca ideile(esente ale lucrurilor)sunt transcendente,in viziunea lui Platon,dar sunt imanente lumii lucrurilor,ele devin forte active ni aceasta [Link] sunt principii ale formarii,de aceea Aristotel inlocuieste notiunea de idee cu cea de [Link] este puterea imanenta ce misca si formeaza fiecare lucru si ii da acestuia o [Link] acest motiv forma este in acelasi timp si cauza lucrurilor si scopul [Link]-si mereu forma,lucrurile se gasesc intr-o continua evolutie spre forme superioare. Materia este inerta,incapabila prin ea insasi de [Link] aceste conditii el a fost nevoit sa plaseze izvorul ultim al miscarii in afara materiei,sa introduca un genereator imaterial al miscarii,astfel acceptind in filosofia sa [Link] nu e creatoare a materiei,ci doar izvorul miscarii,motorul initial al [Link] miscarii mai este numit forma formelor.E de ajuns ca forma formelor sa existe pentru ca materia sa se simta atrasa de ea,sa tinda spre realizarea [Link] aceea Divinitatea e scopul tuturor proceselor din lume. [Link] este materia in viziunea lui Aristotel? Substratul tuturor schimbarilor din lume il constituie [Link] materie nu poate exista nimic,exceptie face numai [Link] aceasta materie actioneaza factorul creator,principiul formarii ce structureaza si ordoneaza materia [Link] obiect e un produs al materiei si [Link] este principiul activ,miscator in lucruri;materia e principiul mort,[Link] nu are in sine realitate,e o pura posibilitate,substratul gol ce poate deveni orice,de aceea are nevoie de forma ca sa devina realitate. [Link] si descrieti etapele principale ale filosofiei medievale. In linii mari,filosofia medievala incepe cu sec I si tine pina in sec XIV,aceasta fiind perioada considerata clasica a epocii [Link] perioada se imparte in 3 etape:apologetica(sec I-III),patristica(sec IVVII),scolastica(sec VIII-XIX).Scolastica,la rindul ei se imparte in scolastica timpurie si tirzie sau [Link](din greaca aparare) se numeste astfel pt ca primele 3 secole,crestinismul aparut ca religie noua inca nu se consolidase in principiile sale [Link] nu exista Biblia ca o carte ce contine toate dogmele oficiale,acceptate de clerul [Link],existau mai multe Evanghelii care tineau de viata lui [Link],din rindurile crestinilor s-au evidentiat o serie de ginditori care au venit in apararea religiei [Link] mai de vaza reprezentant al apologeticii a fost Tertulian,un jurist din ssec II,vestit prin fraza:Cred,fiindca este absurd(trebuie sa crezi in ceea ce nu se supune ratiunii umane:Hristos a inviat din morti).Cu o deosebita rigoare acesta s-a pronuntat impotriva filosofiei si a [Link] se numeste astfel pentru ca incepind cu sec IV in lumea crestina apare o pleiada de ginditori care prin scrierile lor,modul lor de viata,jertfirea de sine demonstreaza superioritatea [Link] reprezentantii acestei perioade se evidentiaza Augustin,nascut intr-o familie in care parintii impartaseau religii diferite,fapt care explica caracterul sau nestatornic in cautarile sale [Link] lupta cu inversunare impotriva devierilor de la crestinism,apelind la exterminarea necredinciosilor si fiind privit ca un prevestitor al inchizitiei.A III-a perioada se numeste scolastica(de la latinescul schola-scoala).Primordial prin scolastica se intelege locul unde erau predate cele 7 arte libere:gramatica,retorica,[Link],geometria,muzica si astronomia,teologia si filosofia,adica e vorba de scolile manastiresti si [Link] se face doar pe Biblie,cartile sfintilor parinti,erau expuse oricare expuneri [Link] se realiza pe baza invataturii necritice,dogmatice a idelor [Link] mai mare reprezentant:Thomas dAquino,supranumit doctorul angelic,a carui filosofie a fost declarata in 879 de Papa de la Roma filosofia oficiala a [Link] dorea sa demonstreze armonia credintei si a ratiunii,a religiei si a filosofiei,spunind insa ca telogia este o stiinta sfinta,superioara celorlalte stiinte. [Link] este scolastica?De ce filosofia medievala e numita astfel? [Link] de ce filosofia medievala poate sau nu poate fi considerata antropocentrista. Filosofia medievala exclude antropocentrismul,adica ideea ca omul ar putea fi obiectul de studii al

[Link] teocentrismul,adica in centrul tuturor invataturilor sta ideea argumentarii existentei ideei lui [Link] toate ca in epoca medievala clasica era imposibila gindirea sceptica fata de crestinism,totusi pe intreaga perioada a filosofiei medievale argumentarea existentei lui Dumnezeu este una dominanta,fiindca si aici existau probleme de [Link],spre exemplu,spune ca unicul obiect vrednic de a fi studiat este Dumnezeu,caci numai el exista cu [Link] materiala,in rind cu corpul omului e dispretuit de el,spunind ca corpul e doar o inchisoare a [Link] de la natura e plin de pacate,chiar daca a trait numai o zi,de aceea unica sa cale de perfectionare morala e lupta contra sentimentelor si pasiunulor,calea de pregatire pentru contemplarea lui Dumnezeu. [Link] sunt principalele curente gnoseologice din epoca moderna? In aspect gnoseologic,al cunoasterii,in filosofia moderna se deosebesc 3 curente:empirismul,rationalismul si sensualismul. Conform empirismului unica sursa adevarata a cunoasterii o constituie experimentul,iar metoda principala de cunoastere e cea [Link] presupune studierea lucrurilor particulare,singulare sau a insusirilor ce caracterizeaza un lucru,o clasa,dupa care cunostintele particulare se sistematizeaza si se generalizeaza.(Francis Bacon).Rationalismul este diametral opus empirismului,el spune ca numai ratiunea poate cuprinde intreg universul si numai prin deductie poate fi cunoscut adevarul.(Rene DescartesCuget,deci exist).John Locke a iesit impotriva rationalismului si a fondat sensualismul(sensus=senzatie),care spune ca toate cunostintele noastre sunt de origine senzualista,se obtin numai prin simturi. [Link] aspect ontologic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente:ncercat s rspund la ntrebareaDin ce este/Care este/Ce st la baza lumiii temeiului ultim:dualismul,monismul,pluralismul. Conceptia dualista,inaintata de Descartes,spune ca la originea existentei stau 2 substante:materiala si spirituala,care s-au unit impreuna datorita actiunii lui [Link](Spinoza) spune ca initial a existat o singura substanta-Dumnezeu,concomitent fizica si [Link],inaintat de Leibniz,spune ca la baza universului stau niste substante ideale,spirituale,niste constiinte ce se deosebesc prin nivelul lor de dezvoltare-monadele. [Link] si caracterizati idolii in filosofia lui [Link]. Francis Bacon spune ca daca analizam capacitatea de cunoastere a omului,ratiunea lui,atunci vom descoperi niste fenomene pe care omul nu le constientizeaza,dar care ii sunt caracteristice mintii lui,ratiunii sale si care impiedica cunoasterea adevarului [Link] de fenomene Bacon le numeste idoli,spunind ca exita 4 tipuri de idoli(fantome):tribului,pesterii,pietii si [Link] treibului tine de caracterul mintii omenesti;constiinta e mai degraba o oglinda strimba care deformeaza natura adevarata a lucrurilor prin faptul ca in procesul cunoasterii se implica si sentimentele si vointa si simturile si ratiunea si aici partea afectiva influenteaza caracterul [Link] pesterii la fel tine de natura umana,consta in faptul ca omului ii e caracteristica sa faca niste generalizari in baza cunostintelor [Link],in procesul cunoasterii,e asemanator persoanei care s-ar afla intr-o pestera,ar vedea lumea atit cit ii permite iesirea din pestera,dar in baza acestui segment limitat al cunoasterii,el ar judeca despre intreaga natura/[Link] pietii consta in utilizarea terminologiei neadecvate in expunerea cunostintelor,in folosirea unor notiuni care au mai multe sensuri si pot fi interpretate astfel incit in loc sa expuna adevarul ar expune niste [Link] mai puternic ideal,cea mai puternica piedica in procesul cunoasterii il constituie idolul teatrului,care consta in faptul ca savantii deseori,in loc sa apeleze la experiente,fapte concrete,fac apel la autoritatea unor savanti care cindva au avut realizari insemnate in domeniul dat,dar care cu timpul nu mai au aceeasi valoare si necatind la aceasta realitate,totusi deseori se apeleaza pentru a confirma valoarea noilor realizari la autoritatea unor surse deja depasite. [Link] succint principiul de baza al filosofiei lui Descartes Cogito,ergo [Link] ce consta esenta acestuia?

Fiind adeptul rationalismului,Descartes era de acord uc ideea ca numai ratiunea poate cuprinde intreg universul si numai prin deductie poate fi cunoscut [Link] pas ce trebuie intreprins consta in a pune toate cunostintele la [Link] a deosebi cunostintele laice de cele religioase,eroarea de [Link] indoielii carteziene e expusa prin formula corgito,ergo sum-Cuget,deci [Link] cunostintele de care dispune stiinta trebuie puse la indoiala,dar indoiala trebuie sa aiba un punct de reper,trebuie sa existe un adevar in ultima instanta ce nu poate fi contestat si de unde se porneste oricare [Link] punct de reper e propria experienta si cel mai veridic criteriu al existentei,care nu poate fi pus la indoiala-faptul ca [Link] gindesti,rezulta ca existi,pt ca ar fi imposibil de afirmat ca cugeti si nu [Link],toate cunostintele trebuie puse la indoiala in afara de propria existenta,dupa care urmeaza divizarea obiectului in mai multe parti componente,dupa care se studiaza fiecare element aparte,cunostintele particulare se aduna si se enumera toate elementele obtinute in urma descompunerii obiectului,ele se aduna si formeaza teoria. [Link] ii apartine expresia:Tabula rasa?In ce consta esenta ei? Primul care a iesti impotriva lui Descartes a fost John Locke-fondatorul senzualismului(sensus=senzatie).Conform senzualismului,teoria ideilor innascute a lui Descartes(unele din cunostintele noastre nu pot fi explicate ca ar fi provenit pe cale experimentala,deci sunt innascute) nu are nici un suport real,e limita de oricare adevar,pentru ca la nastere creierul omului reprezinta o foaie alba(Tabula rasa=tabla stearsa),pe care poate fi scris [Link] cunostintele noastre sunt de origine senzualista,se obtin numai prin [Link] aceasta ne dovedeste faptul ca daca unul din organele noastre de simt e afectat,cunostintele sunt [Link] aceea,in intelect,nu exista nimic ce n-ar fi existat anterior in simturi. [Link] este substanta in filosofia lui Spinoza? In filosofia moderna deasemenea se pune problema temeiului ultim,sub aspect ca savantii cautau substanta care sta la baza [Link] din viziunile ce explica problema data este monismul,initiat de [Link] acestuia,initial a existat o singura [Link] initiala e concomitent si fizica si [Link] continuare,substanta care e Dumnezeu creeaza lumea si multimea lucrurilor din [Link] conform careia D-zeu e dizolvat in natura-panteism. pinoza considera c totul estesubstan i substana este totul. Natura exist datorit forelor sale proprii(causa sui).El scria Prin substan eu subneleg tot ceea ce exist n sine i se manifest prin sine. Spinoza identific substanasau natura cu [Link] Dumnezeu este dezolvat n natur, n lucruri i dat fiind faptul c naturaeste ridicat la rangul lui Dumnezeu ea se manifest n dou moduri : ca natur ceatoare i ca naturcreat [Link] in viziunea lui Hobbes este rezultatul.... Thomas Hobbes promoveaza ideea ca statul e de origine laica si e rezultatul unui contract incheiat benevol si constient de catre oameni. Legitimitate statului const i n datoria sa de a garanta [Link] pornete de la premizac egoismul domin natura uman (omul pentru om este lup). De aici rezult necesitatea apariiei statuluica o creaie artificial. [Link] ce consta invatatura lui Leibniz despre monade. Leibniz promoveaza pluralismul,conform caruia la baza universului stau monadele-niste substante ideale,spirituale,niste constiinte ce se deosebesc dupa nivelul de dezvoltare a elementului [Link] ca in natura exista o anumita ierarhie a lucrurilor si vietatilor se datoreaza ierarhiei monadelor,care se incheie cu monada suprema,numita [Link] ca monada nu e ca Dumnezeul religios,pt ca el nu e [Link] ca monada e o ratiune cosmica din care se emana toate celelalte monade si pe care El le uneste impreuna,nu intimplator,ci in mod armonios,din care cauza lumea in care traim e cea mai buna si [Link] ei fundamentala constau in faptul ca ea tinde spre [Link] ca subst ideala sunt individuale,irepetabile,dar fiind simple la exterior,sunt complicate dupa continut si

datorita acestui caracter al lor,lumea e atit de diversa si [Link] functie de gradul si felul perceptiei fiecareia,Leibniz a ierarhizat monadele intr-un sistem ce cuprinde 3 grupe:monadele pure,ale sufletului,spirituale. [Link] principalii reprezentanti ai [Link] pare filosofia Iluminismului si prin ce se caracterizeaza ea? [Link] e numit [Link] sau [Link] fenomen spiritual,iluminismul apare m intii in Anglia,dar se manifesta in deplina amploare in [Link]:IN ANGLIA:John Locke,Isaac Newton,Jonathan Swift,Daniel Defoe,Tollamd;IN GERMANIA:Immanuel Kant,Friedrich von Schiller;IN FRANTA:Denis Diderot,Montesquieu,Voltaire,Russeau,LaMetrie. abordare raional i tiinific a aspectelor religioase (conform vechii teorii i divergene pe tema adevrului dublu), a problemelor de ordin social, politic i economic a promovat o viziune secular asupra lumii i o orientare general ctre progres i perfecionare. Principalii promotori ai acestor concepte au fost filosofii, care au popularizat i promulgat ideile noi pentru publicul larg. Aceti "profei" ai Iluminismului aveau o serie de atitudini de baz comune. Avnd o credin n raiune care era de nezdruncinat, au cutat s descopere principii valabil universale care s guverneze umanitatea, natura i societatea, i s acioneze n baza [Link] lupta impotriva moralei,traditiilor si normelor [Link] sa demonstreze necesitatea unei societati bazate pe ratiune,principii stiintifice,dreptate,[Link] cheia progresului social in raspindirea in mase a cunostintelor stiintifice,culturale,filosofice,laice. [Link] reprezentantii filosofiei clasice germane:[Link], [Link],[Link],Hegel,[Link]. [Link] lui Kant consta in: Desi rationalismul afirma ca numai ratiunea e capabila de a cunoaste adevarul obiectiv,iar senzualismul si materialismul afirmau ca simturile si experimentul ne dau cunostinte,Kant vine cu o alta teza,dorind sa depaseasca aceste contradictii:cunostintele trebuie sa fie apriorice dupa forma si aposteriorice dupa [Link]([Link] ce exista pina la),aposteriori(ceea ce exista dupa_.Kant adapteaza aceste notiunui la procesul gnoseologic si afirma ca cunoasterea pot fi considerate adevarate numai daca ele corespun principiului apriorismului,adica cunostintele dupa continut,sursa de obtinere,trebuie sa fie empirice,experimentale,obtinute prin simturi,adica aposteriorice,adica aparute dupa [Link] priveste forma lor teoretica,modul de expunere rational,at aceasta trebuie sa fie apriorica,adica formele care se umplu cu continut concret,notiunile ca cele m extinse abstractii cu care opereaza procesul cunoasterii se gasesc in ratiunea umana in sine,apriori,ceea ce inseamna ca ele nu provin in urma sistematizarii cunostintelor particulare ce se gasesc in mintea omului. [Link] notiunile de fenomen si lucru in sine la Kant. Conceptia apriorica a lui Kant mai contine notiunile de fenomen si lucru in [Link] vin sa ne explice cit si pina unde noi putem sa cunoastem [Link] fenomenelor reprezinta lumea cunostintelor obtinute prin simturi,lumea cunostintelor senzuale si subiective,pt ca ele reprezinta acea parte a cunostintelor noasstre care caracterizeaza exteriorul lucrurilor,caci prin simturi cunoastem doar ceea ce este la [Link] lucrurilor in sinte reprezinta lumea cunostintelor [Link] lucrului nu are nici o legatura cu fenomenul,modul de manifestare in [Link] se gaseste in interiorul obiectului,ascunsa simturilor,de aceea se cere a fi cunoscuta prin intermediul ratiunii,numai ca gindirea teoretica e prea slab dezvoltata ca sa patrunda in interior si sa descopere esenta,de aceea esenta ramine necunoscuta si se numeste lucru in [Link] in sine ar putea fi cunoscut daca capacitatea de cunoastere a omului ar putea patrunde intr-o lume transcendenta unde domina nu cauzalitatea,ci [Link] omul nu poate depasi legatura sa cu natura si esenta ramine [Link] despre imposibilitatea cunoasteriiagnosticism. [Link] este impreativul categoric in opinia lui Kant? In domeniul eticii,Kant inainteaza invatatura despre imperativul cateogric,esenta careia consta in faptul ca

atunci cind omul interprinde o fapta buna el nu trebuie sa se conduca de niciun motiv ca l-ar face sa procedeze [Link] de asta ca va fi [Link] in crearea binelui se conduce dupa o regula:el,ca om,trebuie sa vada in alt om scopul final al exitentei si fiind om intotdeauna trebuie sa se simta obligat sa creeze binele,oricare ar fi [Link] categoric spune:Comporta-te astfel incit maxima ointei tale sa devina lege [Link] baza activitatii sta doar ratiunea pura,lipsita de sentiment-etica datoriei. [Link] lui Hegel este un idealism [Link] intelegeti aceasta afirmatie? Idealismul lui Hegel este numit idealism absolut deoarece conform conceptiei baza lumii o constituie ideea absoluta,spiritul universal, care dupa natura sa este contradictoriu si de aceea se afla intr-o permanenta automiscare, autodezvoltare. Ideea absoluta,potrivit lui Hegel nu-i altceva decit ratiunea,gindirea,substanta ce formeaza esenta si baza primordiala a tuturor lucrurilor,ea exista vesnic si continein sine in forma potentiala toate determinarile fenomenelor naturale, sociale si [Link] afirma ca existenta este gindire, existenta adevarata o constituie ideea absoluta ca ratiune cosmica,ar tot ceexista este rational si tot ce este rational, este [Link] considera ca la inceput a existat doar ideea absoluta, constiinta, ratiunea din care apare totul silumea ideala si lumea [Link] este contradictorie in sine caci este totul si in acelasi timp [Link] in sine pt ca autocunoscindu-se este si subiect si [Link] procesul dezvoltarii sale ideea absoluta trece prin diferite etape,iar dezvoltarea ca atare are forma detriada:teza, antiteza si [Link] in dezvoltarea ideii absolute e etapa logica,cind ideea exista instarea sa pura,inaintea naturii, in stihia gindirii [Link] aceasta etapa ea se desfasoara prin asacategorii ca:existenta, esenta , [Link] a doua etapa ideea absoluta se transforma in natura,careeste o exteriorizarea a ideii absoluteIdeea se obiectivizeaza in natura, se instraineaza de la adevarata saesenta si se manifesta in forma de obiecte corporale singulare.A treia etapa a dezvoltarii ideii estefilosofia spiritului ce se realizeaza prin spiritul subiectiv,spiritul obiectiv si spiritul [Link] subiectiv reflecta esenta omului, lumii lui spirituale, dezvoltarea constiintei [Link] obiectiv cuprinde sfera vietii sociale, se manifesta ca o integritate supraindividuala si se realizeaza prin drept,morala si [Link] absolut este activitatea spirituala comuna a mai multor generatii si se realizeaza prin arta, religie, [Link] filosofie ideea se cunoaste pe sine insasi si cu aceasta procesul dezvoltariise termina [Link] e dialectica hegeliana si care sunt legile dialecticii lui Hegel? este o teorie universala a dezvoltarii si conexiunii universale,o noua logicainterpretata de Hegel. Dialectica ca metoda de gindire, ca teorie afirma ca lumea este contradictorie inesenta [Link] a formulat legile cele mai generale ale dezvoltarii, principiile fundamentale si categoriile [Link] dialectica lui Hegel purta un caracter idealist,deoarece la temelia dezvoltarii si conexiuniiuniversale,potrivit lui Hegel, se afla ideea [Link] pot evedentia 3 legi ale dialecticii:1)Legea unitatii si luptei contrariilor2)Legea transformarilor cantitative si calitative reciproce3)Legea negarii [Link] lege, Legea unitatii si luptei contrariilor este fundamentul, considerindu-se ca partile contrare fiindopuse nu numai ca se exclud,dar si se conditioneaza reciproc,nu pot sa existe una fara alta. Intre aceste parti exista o lupta ce trece prin urmatoarele etape:-aparitie-desfasurare-apogeuA doua lege, Legea transformarilor cantitative si calitative reciproce presupune ca lucrurile reprezinta ounitate a calitatii si [Link] este ceea ce face lucrul sa fie ceea ce este, iar cantitatea estecalitatea in spatiu si [Link] dintre ele se numestemasura; daca ea se distruge, se trece la o nouastare de cantitativa si calitativa, ceea ce se numeste salt.A treia lege,Legea negarii negatiilor, presupune existenta unei pleade:-teza-antiteza-sintezaea presupune reintoarcerea formala la etapa initiala si este nevoie sa se petreaca un ciclu intreg aldezvoltarii, de la nastere la disparitie. [Link] principalele curente ale filosofiei contemporane. pozitivismul,existentialismul, materialismul sensualist,realismulidealist, filosofia vietii. [Link] este irationalismul?Numiti principalii [Link] curent filosofic care postuleaza

primatul intuitiei ,al instinctului, al trairii, alinconstientului sau al altor facultati irationale asupra [Link] reprezentanti:Giovanni Papini,Arthur Schopenhauer [Link] ce consta esenta Vointei Mondiale in opinia lui [Link]? Principalele etape ale dezvoltarii Vointei Mondiale in opinia lui Schopenhauer :a) reprezentareab) vointac)ideead)idealul (In opinia lui Schopenhauer la baza existentei se afla o forta, o energie irationala, oarba, salbatica,caredetermina existenta si esenta tuturor lucrurilor din [Link] forta se numeste vointa. In calitate desubstrat universal ea este un fundament al lumii, o energie cosmica ce nu cunoaste limite in a [Link] ce exista in univers constituie o manifestare a acestei vointe, toate lucrurile, fortelemagnetice,de gravitatie. Esenta vointei este analizata de Schopenhauer in lucrarea sa principala: Lumeaca vointa si [Link] opinia lui omul este dominat de vointa, incearca sa se elibereze deaceasta,dar nu reuseshte, deaceea, viata este suferinta [Link] este vointa spre putere in opinia lui Nietzsche? constituie esenta cea mai intima a existentei, ce tine de metamorfoza, de victorieasupra propriului eu, de depasirea omului, abandonarea vechilor idoli si sperantei intr-o lume de dincolo. Nietzsche se pronunta impotriva conceptiei interpretarii oamenilor ca fiind egali,pt ca, cum spunea el,oamenii se deosebesc dupa gen,dupa virsta, dupa sanatate, dupa avutie, iar promovarea ideii egalitatiieste daunatoare, contrara esentei [Link] ca se incearca a sustine pe cei slabi, este cevainuman, cauzeaza aflarea societatii in putrefactie(la aceasta contribuie religia ce se bazeaza pe ideea luiD-zeu si morala care se bazeaza pe ideea despre bine si rau). El considera ca pt ca societatea sa prospere, trebuie sa fie luata in consideratie teza ca D-zeu este mort;nu trebuie nici de apelat ptajutor, nici de [Link] despre bine si rau ,egalitate, dreptate sunt caracteristice celor slabi,neputinciosi si lipsiti de vointa. Oamenii se deosebesc doar prin vointa spre putere,care estecaracteristica tuturor. Nietzche introduce notiunea de supra-om (om lipsit de mila, curatit de ideile morale, care poate sascoata societatea din starea deplorabila in care se afla. Notiunea de Supra-om mai inseamna o persoanaexceptionala, cu calitati deosebite , cu vointa spre putere exceptionala ce nu are limite in realizareavointei sale) [Link] este conceput omul in filosofia existentialista? Omul in perspectiva sfirsitului este instrainat de el insusi, nu mai are nici stapinirea,nici [Link] este o fiinta-a- neantului,el survine din neant si se indreapta catre [Link] nu trebuie sa-si traiasca viata de pe o zi pe alta,in inconstienta fata de destinul propriu,ci trebuiesa tinda spre o viata cu adevarat personala si [Link] inseamna libertate, pt a-si construi viata el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se angajezein raport cu destinul sau si cu al [Link] fiind o necesitate(faptul de nu a alege constituie, deasemenea, o alegere) este preferabila alegerea constienta , angajarea intr-un destin personal alaturi [Link] constata ca in realitate nu este singur, el este o fiinta alaturi de cei cu care e nevoit sa existe; fiintaumana este [Link] trebuie sa actioneze,sa indrazneasca, sa-si puna in joc viata-sub permanenta privire si judecatainevitabila a [Link] uman nu este o fiin necesar; fiecare dintre noi ar putea la fel de bine s nu fie. Omul exist, pur i simplu, este o fiin de prisos. [Link] succint pozitivismul si formele principale ale acestuia. Pozitivismul este un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere autentica este cea stiintifica, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a Teoriilor prin aplicarea stricta a metodei stiintifice. A fost conceput de Auguste [Link] disting 2 forme principale ale pozitivismului, si anume:-pozitivismul social cu un caracter predominant practic-pozitivismul evolutiv,cu un caracter [Link] forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul considerind sociatateasi istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile stiintelor exacte,fizica si [Link] si John Mill sunt principalii reprezentanti ai pozitivismului social,iar Herbert Spenceral pozitivismului evolutiv