Testul 1:Filosofie

1.Expuneti esenta filosofiei ca conceptie despre lume

Ca conceptie despre lume, filosofia este una din principalele forme a manifestarii spiritului uman, constiintei umane.
Ea este teoria despre lume, om in unitatea lor dialectica. Denumirea de filosofie provine de la cuvintele din limba
greaca phileo-dragoste, sophos intelepciune. Filosofia este modul de asimilare a lumii, este instrumental principal de
perfectionare a omului si vietii sociale. Ea se ocupa cu asa probleme care se refera la lume in intregime, care ne dau
posibilitate de a intelege ce prezinta lumea, care-I esenta ei, ce prezinta omul , care-I locul sau in aceasta lume, ce
prezinta viata, fericirea, dragostea
Filosofia se ocupa cu formarea conceptiei despre lume la oameni. Conceptia despre lume este totalitatea de idei despre
lume in intregime, despre om, despre locul lui in lume, este totalitatea de cunostinte despre natura, societate si om si
raportul fata de aceasta lume. Fundamentarea conceptiei despre lume si este filosofie. Ea e nucleul conceptiei despre
lume si procesul de formare a ei.
2.Care este obiectul de studiu a filosofiei?
Filosofia este nucleul conceptiei despre lume, ea trebuie sa dee intr-o forma maximal generalizata tabloul lumii,
omului si interactiunii lor. biectul filosofiei este generalul in sistemul !lume-om". #a rindul sau acest sistem este
compus din $ subsisteme distincte % lume si om. Fiecare din ele are nivelurile sale, iar interactiunea laturilor & aspecte%
ontologic, gnoseologic, axiologic si spiritual-practic. Filosofia este o stiinta complexa, care trebuie sa dee raspuns la
multe problem de aceea in filosofie intra asa discipline ca ontologia, gnoseologia, antropologia, sociologia, etica,
estetica.
In obiectul filosofiei intra cele mai generale legitati a existentei material si existentei omului. In obiectul filosofiei nu
se include tot generalul din existent materiala, dar acel general care este legat de raportul omului, atitudinii lui cu
lumea. 'ltfel spus, obiectul filosofiei contine acel general din realitatea materiala care ii a(uta omului in formarea
conceptiei despre lume. )i daca problemele conceptual sunt specific * ce prezinta lumea in intregime+ Ce este omul+
Ce este adevarul+, atunci si raspunsurile la ele sunt deosebite.
3.Numiti si caracterizati succinct domeniile reflectiei filosofice
Filosofia apare ca o stiinta universal si integra, dar din cauza ca realitatea existenta este diversa, din cauza ca
atitudinea omului fata de aceasta realitatate , scopurile la fel sunt diverse, apoi si filosofia se evidentiaza in mai multe
domenii de cunoastere%
ntologia stiinta despre existent
-noseologia stiinta despre teoria cunoasterii
'ntropologia stiinta filosofica despre om
#ogica stiinta despre formele gindirii
Etica stiinta despre morala
Estetica stiinta despre arta, gustul artistic
.raxiologia stiinta despre activitatatea practica a omului
/oate impreuna alcatuiesc domeniul cunoasterii filosofice. In realitate e greu de intilnit s0stem filosofic unde s-ar
intilni toate aceste domenii. De regula intilnim doar citeva, in dependent de interesul filosofic dat si doar in 1 sisteme
am putea sa le intilnim ca o integritate complexa % sistemul lui 'ristotel, sistemul lui /oma d2'3uino, si a lui 4egel in
epoca moderna.
.
4.Caracterizati succint esenta conceptual a reliiei.
Conceptia religioasa apare pe baza celei mitologice, generalizeaza diferite mituri si credinte primitive formulind o
teorie integral despre toata realitatea. Ea reesa din impartirea lumii in % cea naturala si supranaturala. )pecific pentru
aceasta conceptie este nu numai admiterea existentei unei forte supranaturale, dar si atribuirea ei unui sens specific% ca
lumea este supranaturala este adevarata lume, ca este primordial si determina lumea naturala si sociala. #umea
supranaturala, ori divina, diri(eazacu dezvoltarea naturii, vietii umane. /oate fenomele si procesele realitatii erau
explicate de pe pozitiile acestei conceptii.
.
5. !n ce consta problema fundamentala a filosofiei?
.roblema fundamentala a filosofiei raportul dintre gindire si existent, constiinta si materie. #umea incon(uratoare
prezinta o totalitate de procese si fenomene materiale si spirituale.
.roblema fundamentala avea diferita formulare pe parcursul istoriei. In antichitate ea se formula ca raportul dintre trup
si suflet, natural si supranatural. F.6acon considera ca problema fundamentala este problema dominatiei omului asupra
naturii prin diferite inventii. .entru 4elvetius problema fundamentala e problema fericirii omenesti, iar pt 7.7 8usso
este problema inagalitatiisociale si caiile depasirii ei. '.Camus avea in vedere sub problema fundamental problema
sensului vietii, problema sinuciderii. #ucian 6laga era de parerea ca problema fundamentala este 9niversul ca un tot
intreg. 'lt filosof roman Ion .etrovici considera ca raportul dintre spiritual si corporal este problema cheie a oricarei
filosofii. #. Feuerbach reducea problema fundamental la problema omului, la problema corelatiei dintre psihic si fizic.
.F are $ laturi % ontologica si gnoseologica. .rima trebuie sa raspunda la intrebarea !care-I factorul prim, cine pe cine
determina*material constiinta sau invers,+" in dependenta de aceea ce se ia ca factor primordial materia sau idea
toate sistemele filosofice se impart in materialism si idealism.
:aterialismul e un current filosofic care in explicarea lumii reesa din recunoasterea existentei, materiei ca factor prim
si cauza a realitatii , idealismul afirma contrariul. Existenta, lumea sunt infinite, necreabile si indistructibile.
:aterialismul afirma ca constiinta este secundara ca produs al dezvoltarii materiale, ca reflectare a lumii materiale.
Idealismul afirma primordialitatea spiritualului, ratiunii in raport cu materia. )e disting $ varietati a idealismului%
obiectiv si subiectiv. Idealismul obiectiv*.laton, 4egel, afirma primordialitatea ratiunii universal, ideei care exista
obiectiv. Idealismul subiectiv*6er;ele0, 4ume, :ach, considera primar constiinta, senzatiile subiectului, ca nu exista
nici o existent, nici materiala nici spirituala in afara si independent de constiinta umana, independent de retrairile
subiectului.
".Enumerati si caracterizati succint functiile filosofiei.
Deoarece filosofia este o teorie despre lume in intregime, om si raportul lui cu realitatea, ea indeplineste mai multe
functii% ontologica, gnoseologica, metodologica, antropologica, sociologica, etica, estetica, axiological, praxiologica<
/oate aceste functii pot fi reduse la 1 momente%
)inteza cunostintelor si crearea tabloului lumiiunic c ear coincide nivelului de dezvoltare a stiintei,
culturii si experientei istorice.
Fundamentarea, (ustificarea si analiza conceptiei despre lume.
Formularea metodologiei generale a cunoasterii si activitatii omului in lumea incon(uratoare.
Filosofia permanent primeste si prelucreaza informatia din diferite domenii, integreaza diverse cunostinte umane si
formeaza un tablou stiintific al lumii unic. In acelasi timp, filosofia nu pretinde la rolul stiintei stiintelor, de a nu
include in sine toate cunostintele. Filosofia generalizaza generalizarile stiintelor concrete. Ea insa nu trebuie sa rezolve
problema stiintelor concrete, ea actioneaza asupra lor prin conceptia filosofica, care influienteaza viziunea savantului,
atitudinea lui catre lume si cunoastere.
#.Caracterizati succinct specificul indirii filosofice orientale antice.
In orientul 'ntic filosofia apare in sec. = a.Ch, in acelasi timp in care ea apare in Europa, la greci. :odul de viata
oriental, caracterul orinduirii sociale, influienta religiei asupra constiintei sociale, modul de raspuns au influientat in
modul cel mai direct caracterul gindirii filosofice antice. De aceea, intre gindirea filosofica oriental antica si gindirea
filosofica europeana*a -reciei 'ntice, exista anumite deosebiri.
In rient, filosofia apare ca o continuare a gindirii religioase, rationalizare, teoretizare a cunoasterii religioase. 'ceasta
exista separat de stiinta, spre deosebire de filosofia -reciei antice.
/otodata, cunostintelor obtinute despre natura li se atribuia un caracter practice, fiind folosite in diferite domenii de
activitate% cunostintele matematice si astronomice in navigatie. Filosofia avea aplicatie practica % cunostintele ei erau
folosite pentru elaborarea unor modalitati de gindire si conduita sociala caracteristice diferitor grupuri sociale ce
formau societatea antica oriental.
#a baza culturii Indiei stau !vedele" sistem de cunostinte sacre, care desriu norme morale, traditii, obiceiuri, idealuri
caracteristice diferitor grupuri sociale antice caste, precum si o multime de mituri consecrate zeilor.
'stfel, in perioada specificata, in India este indeosebi pronuntata gindirea religioasa. )pre deosebire de India, in China
filosofia poarta amprenta sociala. .rimele idei filosofice sunt expuse inca in mitologia chineza, unde sint inaintate
primele idei cosmologice. /oate lucrurile in univers sunt compuse din I'> si I>. I'>-soare, lumina, adevarul si
inceputul masculin? In pamintul, intuneri;ul, raul si inceputul feminine. Dar fiecare lucru reprezinta unitatea acestor
$ particule ce determina caracteristica fenomenelor din univers.
$. %ati o caracteristica succinta a &'edelor( . Numiti cartile principale ale &'edelor(
@edele - sunt o culegere de texte originare din @echea Indie. )unt cele mai vechi scripturi ale hinduismului. An
prezent, textele vedice sunt venerate de hinduBi din Cntreaga lume. @ersurile lor sunt recitate Cn cadrul rugDciunilor Bi
slu(belor religioase. CuvEntul veda CnseamnD FCnGelepciune" sau FcunoaBtere". An termeni mai generali CnseamnD
FCunoaBtere sacrD, CnvDGDturD sfEntD, scripturile hinduBilor". :onier-Hilliams o defineBte mai exact ca F9n numDr de
opere apreciate, care constituie baza primei perioade a religiei hinduse". Este derivat de la Fvid-", Fa Bti" Cn sanscritD.
'r putea fi CnsD derivat din cuvEntul proto-indo-european IJKeid-I, care CnseamnD Fa vedea" sau Fa cunoaBte".
In filosofia Indiei se disting & vede % 8ig-@eda, )ama-@eda, La(ur-@eda, Bi )amhitele 'tharva-@eda.
)amhita 8ig-@eda este cel mai vechi dintre textele indiene care au supravieGuit. Este o colecGie de MN$O
imnuri vedice Cn sanscritD, cu MN.=NN versuri Cn total, organizate Cn zece cDrGi *sanscritD % Fmandale",. Imnurile sunt
dedicate zeitDGilor 8igvedice.
La(ur-veda - ExistD douD revizuiri ale acestei @ede, cunoscute ca La(ur-@eda FalbD" Bi cea FneagrD".
riginea Bi semnificaGia acestor denumiri nu sunt clare. La(ur-@eda FalbD" conGine doar versurile Bi incantaGiile
necesare sacrificiului, Cn timp ce explicaGiile se aflD Cn altD 6rahmana. Este foarte diferitD de La(ur-@eda FneagrD", care
conGine Bi explicaGii, de multe ori imediat dupD veruri. 'u supravieGuit patru revizuiri ma(ore ale La(ur-@edei negre,
toate cu acelaBi aran(ament, dar diferenGiEndu-se Cn aspecte precum discuGia individualD a ritualurilor, fonologie Bi
accent.
)ama-@eda *Cn sanscritD sPmaveda, este F@eda scandDrilor" sau FCunoaBterea prin melodii". >umele
acestei @ede provine din cuvEntul sanscrit FsPman", care CnseamnD un imn metric sau o odD. )copul ei era liturgic Bi
practic, de a servi drept o carte de cEntece pentru preoGii care luau parte la liturgie.
'rtharva-@eda este cunoaBterea atharvanelor Bi 'ngirasei. 'rtharva-@eda sau 'tharvangirasa este textul
aparGinEnd poeGilor F'tharvan Bi 'ngirasa". 'pte defineBte un atharvan ca pe un preot care venera focul Bi )oma.
Etimologia cuvEntului F'tharvan" este neclarD, dar conform lui :a0rhofer are legDturD cu 'vesta athravan *PQrauuan,?
el neagD orice legDturD cu preoGii focului. F'tharvan" a fost un termen antic desemnEnd un anumit 8ishi chiar Bi Cn
8igveda. *literatura veche Ci considera preoGi care venerau focul,.
).Numiti directiile si scolile filosofice din india antica. %escrieti succint esenta budismului.
Filosofia in India antica apare in primul mileniu inaintea erei noastre. )ocietatea indiana foarte timpurie se
diferentiaza in caste si grupuri sociale% brahmani, cshatrii, shudri. .rimele idei filosofice se gasesc in literatura
religioasa vede. Este bine conditionata gindirea religioasa.
)e deosebesc $ grupe de scoli% ortodoxale*care recunosc autoritatea @edelor, si neortodoxale*ce nu recunosc
autoritatea @edelor,. :a(oritatea din ele sunt ortodoxale si religioase*scolile vedanta, mimansa, 0oga, vaisesi;a,
n0a0a,. :ai progresive sunt scolile neortodoxale (ainism, buddism, lo;a0ata*charva;a,.
6uddhismul apare in sec @I-@ a. Ch. )i era orientat contra brahmanismului, sacerdotilor. Ideile principale sint
sistematizate in F/ripitaca". 6uddhismul este religia supuseniei. Continutul ei sint patru adevaruri sfinte. Existenta
omului e legata de suferinte. Cauza suferintelor este ca omul are prea multe dorinte. #ichidarea suferintelor trebuie sa
fie in lichidarea dorintelor. Calea spre lichidarea suferintelor trece prin cele opt cai nobile% ideile drepte intentiile
drepte, cuvintul drept, actiunea dreapta, viata dreapta, efortul drept, atentia dreapta si meditatia dreapta. )copul
cunoasterii de a elibera omul de suferinte nu ii va da viata de apoim ci viata actuala. Intreruperea si lichidarea
suferintelor se numeste nirvana o abtinere de la totul lumesc , ce se atinge prin meditare.
1*. %escrieti succint esenta confucianismului si a leismul.
)coala confucianista apare in secolul @I a.Ch si abordeaza problama functionarii statului. )tatul se echivaleaza cu
familia. )tatul trebuie sa se bazeze nu pe legi (uridice ci pe norme morale, traditii, obiceiuri, care necesita
constiintizarea de fiecare individ, in urma carui fapt apare constiinta ca toti oamenii trebuie sa respecte normele,
obiceiurele in stat . si dupa cum exista in familie subordonare, asa si in stat exista subordonare, toti supunindu-se
imparatului. In centrul filosofiei lui Cinfucius sta problema educatiei. El afirma ca oamenii sunt apropiati si seamana
unii cu altii dupa natura sa, iar se deosebesc dupa educatie. Educatia omului trebuie fie in spiritul atitudinii cu stima si
respect fata de mediu si societate. Etica lu Confucius concepe omul in relatii cu functia lui sociala, el este personalitate
nu pentru sine, ci pentru societate, iar educatia este formarea comportamentului omului pentru executarea cuvenita a
acestei functii. .entru respectarea subordonarii si ordinii Confucius formuleaza principiul echitatii, punctualitatii si
constiintizarii. mul trebuie sa procedeze asa cum cere ordinea si situatia.
#egismul promoveaza% omul e fiinta rea in esenta sa, de la natura, de la sine si fiind astfel, omul nu poate fi educat,
nici reeducat. Ca statul sa functioneze normal, el trebuie sa se bazeze pe legi (uridice stricte ce ar permite folosirea
celor mai aspre pedepse pentru cea mai mica abatere de la lege. )pre deosebire de confucianistice considerau ca
puterea in stat trebuie sa se transmita prin mostenire, ei afirmau ca imparatul trebuie ales in dependenta de calitatile
morale si spirituale.
11. Expuneti succinct esenta teoriei daoismului.
Daoismul apare in sec = a.Ch., fondatorul fiind #ao-dzi. In central acestei conceptii se gaseste natura, cosmosul, omul.
#umea materiala se gaseste intr-o miscare naturala legica. /otul se supune D'*cale, lege, si Dao este cosmosul,
omul. mul trebuie sa se contopeasca cu natura, sa traiasca in conformitate cu legile ei. 8aul si nefericirea in viata
oamenilor apare de aceea ; oamenii se implica in mersul natural al lucrurilor si in;alca legea D'. Dao nu poate fi
indicat. Dao este si nu este caci el poate fi privit dar nu poate fi vazut, poate fi ascultat, dar nu poate fi auzit.
12. Numiti perioadele dez+oltarii filosofiei in ,recia -ntica.
Filosofia in -recia antica se dezvolta in legatura cu cunostintele stiintifice si contrar mitologiei si religiei. Ea
era naturfilosofie pentru ca avea o orientare spre cunoasterea naturii si legitatilor ei, curatirea naturii de
mituri. -recii incearca sa explice lumea nu prin mituri, ci prin cauzalitate, prin cunostinte. Ei dezvolta teoria
cunoasterii unde pun problema deosebirii cunostintelor adevarate*episteme,, de cunostinte-pareri*doxa,. In
dependenta de procesele si schimbarile social-economice, se pot evidential urmatoarele perioade de
dezvoltare a filosofiei%
JCosmologica*sec. = a.Ch-&1N a.Ch,
'ntropologica*&1Na.C4- 1$$a.Ch,
Elenista*1$$a.C4-5$Rp.Ch,
In functie de perioadele mentionate, se contureaza si conceptiile de baza a temeiului ultim.
In perioada cosmologica, in centrul atentiei era problema naturii, universului, originea inceputului.
'ceasta perioada este prezentata de%
)coala din :ilet * /hales, 'naximandros, 'naximene,
)coala pitagoriana*.itagora,
Filosia lui 4eraclit-scoala eleata cu reprezentatii % Senofan, .armenide, Tenon
Filosofia pluralista *Empedocle, 'naxagora,
Filosofia atomista a lui Democrit
.entru perioada antropologica este specific ca in central atentiei cautarilor filosofice e problema omului. .entru
filosofii din aceasta perioada nu mai este problema fundamentala problema cerulu, a fenomenelor naturii, ci cautarea si
descoperirea esentei fiintei umane* ce este omul+ Care e valoarea vietii omenesti+ , aceasta perioada se mai numeste
sistematica pentru ca anume in acest timp au fost create $ mari sisteme filosofice de cattre .laton si 'ristotel.
.erioada elenista se caracterizeaza prin aparitia mai multor scoli filosofice, fapt cauzat de destramarea integritatii
social-economice, unitatii si integritatii culturii, gindirii,spiritului antic grecesc, conditionat de cucerirea statului
atenian de catre 'lexandru :acedon, iar mai apoi si prezenta altor cuceritori in acest teritoriu. Ca rezultat, cultura,
filosofia, stiinta numita si Elena se raspindeste si in teritoriul cuceritorilor. 'stfel apar mai multe scoli si directii
filosofice ce reflecta o noua realitate, insotita de destramarea relatiilor sclavagiste clasice, destramarea valorilor morale
ale societatii antice, deoarece se schimba locul omului in societate. data cu aceasta, la o anumita etapa apare o noua
ideologie, modalitate de gindire numita religie crestina. >oua religie e o religie monoteista, bazata pe credinta in
existent unui singur Dumnezeu, pe cind cele anterioare-numite pagine-reieseau din credinta in existent mai multor zei.
13 Ce este temeiul ultim in filosofia reaca antica? Caracterizati temeiul ultim in filosofia
pitaoreica. .rin ce se deosebeste acesta de temeiul ultimin scoala din /ilet si la 0eraclit.
.roblema care Ci frDmCntD pe primii filozofi este problema temeiului ultim..rin noGiunea de temei ultim se are Cn
vedere cDutarea acelui Cnceput material unic comun tuturor lucrurilor, fenomenelor,obiectelor din univers de unde
pornesc toate aceste lucruri Bi care se conGine Cn oricare lucru din univers+.rin temei ultim se mai CnGelege Bi acea
particolD, sau substanGD unicD, din care sunt alcDtuite toate lucrurile din cosmos.CDutCnd rDspuns la Cntrebarea 22ce este
natura,cosmosul+22 primii filozofi menGioneazD concomitent Bi faptul cD Cn univers, naturD, cu toate cD existD multe Bi
diverse lucruri, totuBi aici dominD nu haosul Bi dezordinea dar armonia Bi ordinea.'ceasta se referD Bi la oricare lucru
din naturD dar Bi la caracterul legDturilor, relaGiilor dintre fenomenele naturii.Ui mai apoi, dacD existD aceastD armonie Bi
ordine, (udecau filozofii, ar trebui sD existD Bi o substanGD materialD care ar fi comunD tuturor lucrurilor cDci altfel cum
ele pot armoniza.)pre deosebire de reprezentantii )colii din :ilet */hales, 'naximandros si 'naximene, ce puneau la
baza lumii anumite principii materiale * /hales-apa, 'naximene- aerul, 'naximandros apeironul, substanta invizibila
si indivizibila, si 4eraclit, care considera ca focul este elemental primordial al existentei, .itagora cu elevii sai explica
esenta lucrurilor cu a(utorul numerelor si raportul dintre ele, contribuind la apariia si dezvoltarea matematicii.
>umerele erau concepune ca esenta reala a tuturor lucrurilor, iar absolutizarea lor a dus la mistica. >umarul sta la baza
tuturor fenomenelor din natura. .itagora a(unge la concluzia data% fiecare corp reprezinta un ansamblu de suprafete,
fiecare suprafata- un ansamblu de linii, fiecare linie un ansamblu de puncte, punctele se supun enumerarii. /otul se
supune numarului si numarul e la baza oricarui lucru. .itagora la fel promoveaza idea metempsihozei, prin care, la
moartea corpului, sufletul nu moare ci migreaza in animale pentru a se purifica, dupa care sufletul se uneste cu un alt
corp nounascut.
14. !n ce consta dialectica lui 0eraclit?
Fondatorul dialecticii este considerat 0eraclit, din oraBul Efes. An viziunea lui 4eraclit universul este unul
dar el este compus din foarte multe Bi diferite lucruri.DouD lucruri identice nu existD, toate lucrurile sunt
contrare Bi fiecare lucru existD prin contrariul sDu. #a fel lucrurile se transformD reciproc Cn contrariul sDu,
pozitivul existD prin negativ, negativul prin pozitiv, caldul prin rece, recele prin cald Bi se transformD
reciproc.#ucrurile se aflD Cn continuD, veBnicD schimbare Bi transformare.DupD dum de $ ori nu poGi intra Cn
aceeaBi apD curgDtoare, tot aBa lucrurile nu sunt identice cu sine, totul se schimbD Bi se transformD.Cosmosul
este un foc Cn care totul arde, se mistuie, se transformD, moare Bi se naBte, se naBte Bi moare.>umai universul
este veBnic, lucrurile sunt temporare Bi relative.'ceasta nu CnseamnD cD aici dominD haosul, dimpotrivD Cn
univers dominD armonia fiindcD armonia reprezintD unitatea lucrurilor diferite, a lucrurilor contrare.An
univers existD o conBtiinGD cosmicD obiectivD, impersonalD, existD o lege obiectivD, idealD care se numeBte
loos Bi care asigurD ordinea Bi armonia.)arcina raGiunii umane, scopul vieGii omeneBti constD Cn a cunoaBte
acest logos al naturii, a cunoaBte logosul CnseamnD sD cunoBti legile obiective ale naturii, a cunoaBte legile
CnseamnD a conBtientiza esenGa lucrurilor, a cauzelor naturale. El considera ca focul este elemental
primordiar al existentei. #umea, cosmosul sunt fara inceput si fara sfirsit, nu-s create de nimeni, nici de zei,
nici de oameni, dar a fost, este si va fi foc vesnic, permanent aprinzindu-se si stingindu-se. >ucleul filosofiei
heraclitiene este principiul !totul curge"*panta rei,. :ersul permanent al dezvoltarii el il compara cu
curgerea unui riu in care nu se poate intra de $ ori. /otul e diri(at de soarta ori de necessitate. De ultima este
legata notiunea lege, legitate, logos. #ogosul este tot asa de vesnic ca si lumea necreabila si indestructibila.
4eraclit face deosebire intre intelepciune si cunostinte, cunostintele inca nu-l fac pe om intelept.
Intelepciunea consta in a cunoaste natura si proceda conform legitatilor ei.
11. Cum arumenteaza eleatii imposibilitatea atit a miscarii2 cit si a caracterului multiplu al
3ni+ersului?
An primul rCnd eliaGii spun cD lucrurile apar prin asemDnare dar nu ca pDrGi contrar.An al II-lea rCnd nu existD
multe Bi diverse lucruri, spun ei fiindcD logic este imposibil de demonstrat aBa ceva.8ealitatea, existenGa este
nu ceea ce simGim prin simGuri ci ceea ce putem demonstra logic, raGional.#ogic se poate demonstra cD existD
numai un singur univers Bi el fiind unul este totul.Ui fiind totul el este numai unul.Ui dacD unul este totul Bi
totul este unul atunci 22multe22 nu pot exista Bi Cn aBa caz nu poate exista nici miBcarea, transformarea fiindcD
nu are unde se realiza.'ceste idei ale lui Senofan Bi .armenide au fost susGinute de cDtre Tenon printr-un
sistem de probleme care nu au soluGie logicD, probleme paradoxe care iniGial au fost nDscocite pentru a
dezvolta capacitatea de gCndire logicD a elevilor sDi iar mai apoi au fost folosite ca argumente Cn susGinerea
ideilor expuse mai sus, aceste probleme se numesc aporie.'poriele lui Tenon reprezintD niBte probleme care
nu au soluGie logicD Bi care au fost folosite ca argumente Cn susGinerea ideilor Bcolii eliate.
M. 'poria FDihotomia" ori CmpDrGirea Cn $ pDrGi.EsenGa ei consta Cn demonstrarea imposibilitDGii miBcDrii din
motivul cD ea nu poate sD CnceapD. DacD sD presupunem cD un mobil trebuie sD parcurgD o anumitD distanGD el
trebuie sD parcurgD (umDtate din ea,iar mai CtCi el trebuie sD parcurgD (umDtate din (umDtate adicD V din
distanGD Bi tot aBa mai eparte ,pCnD a(ungem cu CmpDrGirea la punctul iniGial de pornire.'stfel (udecCnd,
miBcarea nici nu va Cncepe..rintre primii care i-au ripostat aceastD (udecatD a fost 'ristotel.
$. 'poria F'chile". Conform acestei aporii, 'chile niciodatD nu va a(unge broasca GestoasD, care se miBcD
Cnaintea lui.,deoarce pCnD a a(unge broasca, 'chile va trebui sD a(ungD la locul de unde a pornit
broasca.ricum s-ar miBca 'chile trebuie sD se GinD seama cD cD Cn acelaBi timp se miBcD Bi broasca.De aceea,
cu toate cD distanGa dintre ei se micBoreazD, totuBi broasca GestoasD d fiecare datD se va gDsi Cnainte lui 'chile.
1. 'poria FsDgeata".DacD er fi sD reprezentDm zborul sDgeGii aruncate din arc printr-un Bir
de puncte, atunci am avea efectul cD sDgeata stD pe loc Cn fiecare punct.
&. 'poria F)taGiile".EsenGa ei constD din% din $ puncte opuse pe linii paralele,faGD de un corp
nemiBcat, cu aceiaBi vitezD se miBcD unul Cn CntCmpinarea altuia $ corpuri.DacD presupunem cD fiecare corp constituie
niBte puncte consecutive,apoi fiecare din punctele corpurilor miBcDtoare parcurg aceeiaBi distanGD Cn intervale de timp
diferit.FaGD de corpul care se miBcD Cn CntCmpinare aceastD distanGD va fi parcursD Cntr-o perioadD de timp de $ ori mai
micD decCt faGD de corpul nemiBcat
Deasemenea eleatii argumenteaza imposibilitatea caracterului multiplu al universului.'stfel conform ideilor
lui Senofan existenGa care este divinitate este veBnicD Bi ea este un 9>9./rasaturile 9>9%
Este sferic, caci nu poate la fel doar ici colo, ci pretudindeni.
>u-i nici mDrginit nici nemDrginit.>emDrginitD este nefiinGa caci ea nu are nici inceput nici sfCrBit.9>9 nu
este identic nici cu nefiinGa Bi nici cu o pluralitate de fiinGe.
>ici nu se miBcD nici nu-i nemiBcatD.>emiBcata e nefiinGa,caci nici spre ea nu vine nimic Bi nici ea nu
trecec spre ceva.
Este etern , veBnic,extratemporal.
1". Care este temeiul ultim in +iziunea lui %emocrit? .rin ce se caracterizeaza el?
Democrit este intemeietorul materialismului atomist. Inceputurile existentei sunt atomii si vidul. 'tomii sunt
invizibili fiindca sunt foarte mici. Ei sunt invariabili, indestructibili, intern acalitativi. 'tomii sunt infinit de
multi, ei se deosebesc intre ei prin forma, ordine, orientare. 'tomii se misca in vid, care este tot infinit.
'paritia lucrurilor are loc datorita unirii atomilor, distrugerea lor despartirii atomilor. 'tomii se unesc
dupa principiul asemanator cu asemanator. )ufletul dupa Democrit este deasemenea compus din totalitatea
de atom. Deci, sufletul este corporal si muritor, fiind ca cu descompunerea corpului se disociaza si atomii
lui. Democrat introduce notiunea !microcosm" pentru om ca analog a !macrocosm" a universului. In teoria
cunoasterii Democrit deosebea $ feluri de cunoastere % adevarata si intunecata. Cunoasterea adevarata este
cunoasterea rationala, iar cunoasterea intunecata este cunoasterea senzoriala. Democrit afirma, ca
intelepciunea adduce trei roade% nu numai a gindi bine, ci si a vorbi bine si deasemenea a proceda bine.
Fericirea omului el oi vedea in buna dispozitie a sufletului, care depinde de cumpatare in totul.
1#. Cui apartine expresia : 45mul este masura tuturor lucrurilor( ? in ce consta subiecti+ismul si
relati+ismul filosofiei sofiste?
Expresia !mul este masura tutor lucrurilor" apartine lui .armenide . Initial prin cuvintul sofist se intelegea
acei oameni intelepti, iscusiti in ceva, mai tirziu erau numiti nu acei care se staruiau sa gaseasca adevarul ,
dar care incercau sa redee falsul drept adevar si invers, superficialitatea drept competent. 'ceasta a devenit
posibil deoarece ei au dus pina la extremitate idea despre relativitatea oricaror cunostinte. )ofiBtii au fost o
preiadD de savanGi Bi filozofi care demonstrau cD adevDrul este Cntotdeauna pur subiectiv.'devDr obiectiv
comun tuturor oamenilor nu existD fiindcD fiecare om percepe lucrurile Cn felul sDu, fiecare se bazeazD pe
senzaGiile, interesele Bi scopurile sale.mul tCnDr Bi omul bDtrCn, omul sDnDtos Bi cel bolnav, puternic Bi slab
percep aceleaBi lucruri Cn mod diferit Bi deci au cunoBtinGe, dispun de adevDruri diferite.Este adevDrat nu ceea
ce este Cn realitate, este adevDrat ceea ce Cmi convinge Bi mD satisface pe mine./eza principalD a fost expusD
de cDtre .rotaora % 22mul este mDsura tuturor lucrurilor, celor de existD, dacD ele existD Bi celor de nu
existD, dacD ele nu existD22.'dicD important nu este faptul dacD un lucru existD sau nu existD, dacD o acGiune,
o crimD a fost efectuatD sau nu, important este dacD eu pot sD demonstrez, sD conving cD ea nu a fost atunci
cCnd a fost sau cD ea a fost dacD ea nu a fost.
1$. Numiti si caracterizati principiile de baza ale filosofiei socratiene.
.rincipiile de baza a lui )ocrate sunt%
.rincipiul autocunoasterii expus prin teze *cunoaste-te pe tine insuti,
.rincipiul indoielii *eu stiu ; nu stiu nimi;,
.rincipiul identitatii adevarului binelui si frumosului
.. superioritatii statului
.. maeutic*cunoasterii adevarului,prin inaintarea intrebarilor si inlaturarii raspunsurilor incorecte
CunoaBtete pe tine CnsuGi CnseamnD cD cea mai mare valoare existentD este omul Bi mai CntCi trebuie cunoscutD
esenGa lui Bi prin prizma valorii umane se cunoaBte valoarea Cntregii existenGe
.rincipiul indoielii este unul fundamental pentru filozofie fiindcD el nu neagD posibilitatea omului de a
cunoaBte lumea Bi de a se cunoaBte pe sine ci dinpotrivD aratD caracterul dialectic al cunoaBterii, accentueazD
faptul cD cu cCt mai profund, mai adCnc noi cunoaBtem realitatea cu atCt mai bine CnGelegem cCt de mult rDmCn
necunoscute nouD Bi cunoBtinGele pe care le are un individ Cn comparaGie cu lumea existentD, care se cere a fi
cunoscutD sunt mult inferioare posibilitDGii de a cunoaBte
Identitatea adevarului e un principiu ce determina in continuare intreaga spiritualitate a culturii umane pentru
ca in viziunea lui )ocrate, adevarul, binele si frumosul sunt echivalente. ' cunoaste adevarul inseamna a fi
bun si frumos. De aici provine superioritatea frumusetii spiritual. mul ce cunoaste adevarul e bun, si
frumos pentru ca e imposibil ca omul sa cunoasca adevarul si sa nu procedeze bine, e imposibil ca omul sa
cunoasca adevarul si sa procedeze contrar.raul se echivaleaza cu necunoasterea adevarului, caci daca s-ar
cunoaste adevarul, s-ar cunoaste ce e binele si nu s-ar proceda rau. )arcina fiecaruia e de a cunoaste cit mai
profund adevarul.
.rincipiul superioritatii statului e indreptat impotriva sofistilor, caci, din principiul sofistilor, omul e masura
tuturor lucrurilor astfel rezulta ca fiecare om traieste dupa regulile sale si ignoreaza normele societatii.
)ocrate afirma ca e mai bines a suporti o nedreptate decit la nedreptate sa raspunzi cu nedreptate. Dreptatea
iese la suprafata.
.rincipiul maeutic- cautarea adevarului prin inlaturararea raspunsurilor incorecte. )ofistii ziceau ca adevarul
are character subiectiv . socrate afirma ca ca adevarul e obiectiv si nu depinde de pozitiile unui individ
neadecvat.
1). .rin ce se deosebeste filosofia lui 6ocrate de filosofia sofista?
)ocrate asemenea sofistilor, sustinea ca !virtutea este stiinta", deci poate fi invatata de oameni? in schimb,
era de parere ca stiintele pozitive nu pot garanta armonia si ordinea sociala. .e de alta parte, )ocrate practica
si el metoda dialectica, dar nu exercitiile de virtuozitate verbala pura, prin care sofistii a(ungeau la
concluziile unui individualism egoist sau ale mihilismului etic. Dimpotriva, pentru )ocrate exista valori
umane certe dar carora el nu le gasea un fundament rational, sustinand ca o !voce interioara" il impiedica
de la actiuni rele. De aici deriva scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii? caci, in opozitie cu
pretentiile enciclopediste ale sofistilor, )ocrate afirma ca singurul lucru pe care il stie cu certitudine este ca
nu stie nimic. Cultura enciclopedica a sofistilor o considera inconsistenta. In locul acumularii de cunostinte
si a enuntarii sententioase a unor norme, solutii, formulate cu mare abilitate adevaruri, etc., metoda sa de a-I
invata pe oameni, era dialogul. )ofiBtii promovau idea cD adevDrul poartD caracter pur subiectiv.)ocrate
spune cD adevDrul BtiinGific este unul obiectiv Bi nu depinde de poziGia, de interesul Bi de scopul unui individ
luat aparte.'devDrul poartD caracter general Bi el se conGine Cn spiritul, Cn conBtiinGa omului.
2*.Existenta la .laton se di+izeaza in:
ExistD $ lumi, spune .laton, una care Cn totdeauna este Bi nici cCnd nu apare Bi alta care Cn totdeauna apare,
devine Bi nici cCnd nu este..rima este lumea ideilor, a II-a este lumea lucrurilor senzoriale.#umea ideilor este
o lume constantD, veBnicD, obiectivD, perfectD, idealD, absolutD, iar lumea lucrurilor senzoriale este o lume
temporarD, relativD, imperfectD, Cn veBnicD schimbare Bi transformare.#umea ideilor reprezintD lumea
cunoBtinGelor.Ideile ca cunoBtinGe, ca noGiune, ca idealul Bi ca esenGe a tuturor lucrurilor din univers.Fiind
veBnice ele existD Cnaintea existenGei lucrurilor senzoriale.#ucrurile senzoriale sunt lucrurile corporale, fizice
care sunt cunoscute de noi, de om prin senzaGii, prin organele de simG, deaceea Bi se numesc astfel,
senzoriale.Dar fiecare lucru senzorial este secundar Cn comparaGie cu idea fiindcD oricare lucru senzorial,
fizic existD numai deatCta Bi Cntr-atCta fiindcD Bi CncCt existD idea sa care Cl anticipeazD.#ucruri sCnt atCtea cCt
sunt idei Bi nu existD lucruri care n-ar fi determinate de idei.
21.6ufletul in opinia lui .laton este compus din:
In I.haidrosI .laton compara sufletul cu o caleasca trasa de doi cai, ce sunt condusi de un vizitiu. 9nul dintre cai este
de origine Divina si de aceea el urmeaza bucuros indemnurile vizitiului spre lumea Ideilor. 'l doilea cal este,
dimpotriva, de origine vulgara? el este inrudit cu colbul pamintului si de aceea a plecat spre lumea senzoriala ceea ce
face ca vizitiul sa-l sileasca cu forta sa ia calea in sus. @izitiul este >usul, ratiunea.
'stfel, sufletul se compune din% 8atiune, vointa, sentimente.
'cestor trei elemente le corespund urmatoarele calitati morale%intelepciunea,vite(ia si cumpatarea.'stfel sufletul are
trei facultati% M, de a gindi *ratiunea, ce se afla in cap,? $, facultatea afectelor si a sentimentelor, care se gasec in piept
si 1, facultatea poftelor ce se afla in pintece.Caracterul oamenilor depinde de acea facultatea a sufletului care domina
in ei.
22.,noseoloia din perspectia+a lui .laton include:
a,anamneza-ce semnifica ,,aducerea aminte" 8eamintire a ideilor pe care sufletul le-ar fi cunoscut Cntr-o existenta
anterioarD.In opinia lui .laton sufletul renaste in alt corp astfel el uitind totul din viata trecuta,si pe parcursul noi vieti
reamintinduse far a intelege ca aceste cunostinte fac parte din viata anterioara.
b,erosul-care este nostalgia dupa eternitate,bine,frumos.'dica cunoasterea adevarata poate fi realizata doar prin
intermediu lumii ideilor.
c,dialectica- se defineBte ca artD de a discuta,este o metodD a CntrebDrilor Bi rDspunsurilor, este Bi o artD a
limba(ului.:etoda dialecticD are ca instrument limba(ul, prin care se atinge esenGa fiecDrui lucru.
23.Existenta in +iziunea lui -ristotel o constituie:
a7materia-reprezinta materialul din care se formeaza lucrurile.:ateria in opinia lui este posibilitatea existentei.:ateris
este un inceput pasiv.
b,forma-este o ratiune este o esenta ideala a lucrurilor care se contine implicit in fiecare lucru.Fiecare lucru este ceea
ce este el numai datorita formei ei.Forma este realitatea existentei.
24.Ce este forma in opinia lui -ristotel?Cum determina -ristotel forma formelor?
#a 'ristotel forma reprezintD, Cn linii mari, aceeaBi realitate care o reprezintD ideile la .laton doar cD la
'ristotel forma, sau lumea idealD, raGiunea este activD, creativD Bi este Cn strCnsD legDturD cu materia.Forma,
spune 'ristotel, nu existD paralel cu materia, ca la .laton.Forma se conGine Cn materie de la sine Bi astfel
Cntrebarea cum ele se unesc decade.Forma este realitatea existenGei iar materia este posibilitatea
existenGei.Fiecare lucru este ceea ce este el numai datoritD formei sale.Forma este o raGiune, este o esenGD
idealD a lucrurilor care se conGine implicit Cn fiecare lucru Bi dacD fiecare lucru, prin starea sa calitativD Bi
cantitativD se datoreazD formei atunci ierarhia lucrurilor din naturD, multiplicitatea Bi diversitatea lor ne
demonstreazD existenGa ierarhiei formelor, a esenGelor ideale ale lucrurilor.Ui aceastD ierarhie se Cncheie cu
forma subpremD, forma formelor care se numeBte Dumnezeu.Dumnezeu, la 'ristotel, ca formD este o raGiune
universalD care fiind activD acest Dumnezeu filozofic creazD lumea, dar nu o creazD din nimic ca Dumnezeul
religios, ci o creeazD din materie care existD ca posibilitate de a fi Bi devine realitate datoritD formei sale.DacD
forma este activD rezultD cD ea este cauza miBcDrilor Bi transformDrilor a lucrurilor din naturD.An aBa caz
Dumnezeu ca forma supremD este cauza Cntregului univers Bi el dD miBcare universului.#a Cntrebarea %ac8
%umnezeu ca o cauz8 a mi9c8rii din uni+ers2 el :nsu9i se afl8 :n mi9care sau nu? 'ristotel rDspunde
negativ.Dumnezeu ca formD este cauza tuturor miBcDrilor Bi transformDrilor din univers, dar el rDmCne
nemiBcat fiindcD dacD am admite cD Bi el este Cn miBcare atunci ar trebui sD admitem cD existD CncD o cauzD
supremD lui Dumnezeu ceea ce ar fi absurd.
21.Ce este materia in +iziunea lui -ristotel?
:ateria este materialul din care sunt formate lucrurile.:ateria este nedeterminata numai atunci cind se
definitiveaza,adica cind se manifesta ca posibilitate a realitatii.:ateria se transforna din posibilitate in realitate numai
datorita formei.'paritia lucrurilor este ,,oformarea" materiei in procesul careia participa patru
cauze%materiala,formala,efectiva si finala.
2".Numiti si descrieti etapele principale ale filosofiei medie+ale?
An linii mai Filozofia medievalD Cncepe cu sec I de la naBterea lui 4ristos.Cu toate cD Cn perioada primelor 5 secole
Cnceputul sec @I de la naBterea lui 4ristos noi Btim a continuat filozofia anticD greacD.Dar totuBi filozofia Cncepe Cn
secolul I Bi Gine pCnD Cn sec SI@. Ui aceastD perioadD de timp se Cmparte Cn 1 etape %
- Etapa apologeticD *sec I )ec I@,
- Etala patristicD *sec I@ - @III,
- Etapa BcolasticD *@III-SI@,
.rima perioadD apologeticD *apologie W apDrare, se numeBte astfel din cauzD cD Cn primele 1 secole de la apariGia
religiei creBtine, creBtinismul ca religie, CnvDGDturD CncD nu era constituit Cn baza sa dogmaticD, teoreticD . AnvDGDtura
creBtinD deseori era supusD diferitor interpretDri neadecvate esenGei ele.Ui aici, Cn acest timp, pe arena filozofico-
teologicD apare o pleiadD de gCnditori, de teoreticieni care cautD sD apere bazele, ideile principale ale creBtinismului Bi
sD lupte Cmpotriva interpretDrilor greBite, neadecvate.'ceasta nu CnseamnD cD aceBti apologeGi, apDrDtori ei CnsuBi nu
comiteau careva interpretDri neadecvate interpretDrilor bisericii creBtine. .rintre apologeGi s-a evidenGiat /ertulian, care
este cunoscut prin fraza sa Cred fiindc8 este absurd. >oua religie creBtinD odatD apDrutD conGinea Cn sine mai multe
cDrGi evanghelice care CncD nu erau decise, selectate de bisericD pentru a fi canonizate, considerate ca adevDruri
DumnezeeBti.
.erioada II-a se numeBte patristicD *de la latinescul pater W pDrinte,. An dezvoltarea Bi extinderea religiei creBtine a
existat o perioadD deosebitD numitD patristica fiindcD anume Cn aceastD perioadD s-au manifestat mai mulGi gCnditori,
apDrDtori, promotori, teoreticieni ai religiei creBtine care prin modul lor de viaGD, prin suferinGele suportate, prin
neligiuirurile faGD de ei, prin scrierile lor au promovat, au cultivat Bi au apDrat prioritDGile religiei creBtine, deseori cu
preGul vieGii pentru care fapt ei au fost canonizaGi sau declaraGi sfinGi, pDrinGi ai bisericii creBtine Bi ei sunt sfinGi pentru
toate direcGiile Bi curentele religiei creBtine % Bi pentru ortodocBi, Bi pentru catolici Bi pentru protestanti.An aspect
filozofic printre sfinGii pDrinGi ai bisericii *Bi )f. -rigore Bi )f @asile, s-a evidenGiat 'ugustin numit preafericitul *sec
I@ (umatea II prima (umate sec @, care a unit Cn creaGia sa scrisD filozifia lui .laton, CnvDGDtura lui .laton despre
lumea ideilor, cu CnvDGDtura creBtinD Bi a creat o concepGie care a fost autoritarD Bi a dominat pCnD Cn secolul SIII
SI@.'ugustin nu acceptD poziGia lui /ertulian *cred fiindcD este absurd,.El promoveazD idea cD omul poate sD
CnGeleagD esenGa cunoBtinGelor creBtine Bi el cere sD se deosebeascD cunoBtinGele laice de cunoBtinGele
religioase.Deosebirea dintre aceste $ tipuri de cunoaBtere constD Cn faptul cD cunoaBterea laicD, BtiinGificD este
caracteristicD doar unui cerc restrCns de oameni savanGilor.)uperioarD este cunoaBterea religioasD bazatD pe credinGa
nestrDmutatD Cn puterea lui Dumnezeu.
' III-a epocD se numeBte scolastica *scola W BcoalD,Este legat cu apariGia scolilor pe lCngD biserici Bi mDnDstiri Bi Cn
aceste Bcoli studiile se fDceau dupD un sistem strict,riguros Bi numai Cn baza bibliei Bi a cDrGilor sfinGilor pDrinGi.>ici o
carte laicD nu se admitea.CunoBtinGele se CnsuBeau prin CnvDGarea pederost necriticD ca adevDrul Cn ultimD instanGD a
celor expuse Cn biblie Bi Cn cDrGile sfinGilor pDrinGi.)colastica a creat o modalitate de gCndire caracteristicD epocii
respective cu un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist Bi antropocentrist se excludea.'dicD Cn scolasticD, Cn
Bcolile bisericeBti, totul era privit Bi explicat prin prisma credinGei Cn Dumnezeu Bi recunoaBterii caracterului absolut a
lui Dumnezeu Bi a adevDrurilor DumnezeeBti expuse Cn biblie.'spectul antropo-centrist, uman era exclus fiindcD omul
este considerat drept o fiinGD mult inferioarD lui Dumnezeu % corpul izvorul rDului, sufletul trebuie sD fie consacrat doar
CnsuBirii valorilor pur religioase Bi asceptice, corpul omenesc este diminuat la maximum,femeia izvorul rDului Bi numai
credinGa purD Cl poate salva pe om.
2#.Ce este scolastica?%e ce filosofia medie+ala este numita astfel?
)colastica este o notiune derivata din latina scola insemnind scoala si scolasticus adica invatatorul,cunoscator al asa
numitelor sapte arte*logica,gramatica,retorica,geometria,astronomia,muzica si aritmetica,)colastica desemneaza acea
tendinta din filosofiei si teologie care,incepind cu perioada tardiva a evului mediu a incercat sa explica si sa faca
intelese fenomenele supranaturale ale revelatiei crestine cu a(utorul ratiunii umane si mai ales,ai filosofiei lui
'ristotel.'cest curent care de la mi(locul sec.SI si pina in secolul S@ a fost un element dominant in institutiile de
invatamint si universitatile Europei,avea ca scop principal utilizarea filosofie pentru motivarea si sistematizarea
rationala a dogmelor religioase,astfel filosofia devenind o ,,slu(nica a teologiei"*ancilla theologiae,.#a inceput erau
denumiti scolastici toti invatatii din scolile monarhale medievale,dar mai tirziu termenul sa limitat la profesorii de
filosofie si teologie din universitatile epocii respective.Filosofia medievala este numita asfel din motiv ca scolastica a
reprezentat un curent principal al perioadei medievale si a durat o perioada relativ mare.
2$.Explicati de ce filosofia medie+ala poate ;sau nu poate fi considerata antropocentrista.
:odaliatatea de gindire caracteristica epocii respective avea un caracter teo-centrist unde aspectul naturalist si
antropocentrist se excludea.'dica totul era privit si explicat prin prisma credintei in Dumnezeu si recunoasterii
caracterului absolut a lui Dumnezeu si a adevarurilor divine epuse in biblie.Caracterul antropocentrist era exclus
fiindca omul este considerat drept o fiinta mult inferioara lui Dumnezeu%corpul-izvorul raului,sufletul trebuie consacrat
doar insusirii valorilor pur religioase,femeia izvor al raului si numai credinta il poate salva pe om.
2).Numiti trasaturile caracteristice ale filosofiei renascentiste.
.entru filosofia renascentista este caracteristic urmatoarele%
'ntropocentrismul-adica in centrul cercetarilor filosofice este plasat omul
9manismul-conceptia despre lume din acea perioada avea caracter umanist,conform careia omul
este valoarea suprema si trebuie de creat conditii umane in scopul dezvoltarii mulilaterale si armoniose a fiecarei
personalitati.
.anteismul-conceptie care considera ca Dumnezeu si natura sunt identice,ca Dumnezeu este peste
tot locul.
)ecularizarea-eliberarea treptata a vietii spirituale si societatii de sub tutela si dominatia
religiei,trecerea la o viata mai laica.
Filosofia renasterii se dezvolta impreuna cu arta,se renaste cultul frumusetii.
3*.Care sunt principalele curente noseoloice din epoca moderna?
.rincipalele curente gnoseologice din epoca moderna sunt%
- Empirismul
- 8aGionalismul
- )enzualismul
Empirismul *din lat emphiria W experiment, este fondat de cDtre filozoful englez Francis 6acon.Conform empirismului
la baza cunoaBterii adevDrate BtiinGifice stD metoda inductivD.9nicul Bi adevDratul izvor al cunoaBterii BtiinGifice, unica
sursD de obGinere a cunoBtinGelor obiective, veridice este experimentul.
Curentul raGionalist fondatorul este filozoful francez 8eno Descartes *de la cuvCntul latin raGio W raGiune,.'cest curent
era diametral opus empirismului si sustinea ca numai raGiunea ne poate da cunoBtinGe obiective, universale, clare Bi
necesare deoarece numai raGiunea poate cuprinde universul Cn Cntregime.
Ampotriva raGionalismului vine senzorialismul englezului #oc;e *din latinul senzualism ,.)enzualismul promoveazD
concepGii diametral opusD celei a lui Descarte spunCnd cD idei CnnDscute nu existD.#a naBtere creierul omului este
,,tabula rasa" *foaie curatD, pe care poate fi scris tot.
31.!n aspect ontoloic in filosofia moderna deosebim urmatoarele curente?
Filozifia modernD a Cncercat sD rDspundD la Cntrebarea %in ce este;Care este;Ce st8 la baza lumii 9i temeiului
ultim.An ontologia modernD se disting 1 curente principale %
- :onismul
- Dualismul
- .luralismul
.rimul curent care apare Cn aceastD perioadD este %ualismul.Fondatorul fiind 8ene Descartes *M5R= M=5N,.Conform
lui Descartes la baza lumii stau douD substanGe % una materialD Bi alta idealD, spiritualD, avCnd urmDtoarele calitDGi %
- Cea materialD sau fizicD este corporalD Bi are Cntindere Cn spaGiu
- Cea idealD are, ca atribut principal, gCndirea
Filozoful considerD cD aceste douD substanGe sunt unite de cDtre Dumnezeu Bi doar el este Cn stare sD GinD CmpreunD
aceste $ Cnceputuri care sunt opuse, izolate, deosebite una de alta.
/onismul este un curent filozific Cn care se CncearcD depDBirea problemelor pe care le CntClneBte dualismul.Fondatorul
Bi principalul reprezentant este filozoful olandez 6enedict )pinoza.An viziunea lui )pinoza Cn univers existD o singurD
substanGD, care este Dumnezeu.'ceastD substanGD este universalD avCnd aBa douD atribute principale ca % Cndinderea Bi
gCndirea.
.luralismul este Cntemeiat de cDtre Horttfried #eibniz *M=&= - MXM=,. #eibniz considera cD toate lucrurile Bi
fenomenele CBi au inceputul de /onade.:onadele sunt niBte particule spirituale din care sunt alcDtuite toate lucrurile %
atCt cele materiale cCt Bi cele spirituale.:onada este un element iniGial al lucrurilor.
32.Expuneti esenta empirismului lui F.<acon
Conform empirismului lui 6acon la baza cunoaBterii adevDrate BtiinGifice stD metoda inductivD.9nicul Bi adevDratul
izvor al cunoaBterii BtiinGifice, unica sursD de obGinere a cunoBtinGelor obiective, veridice este
experimentul.CunoaBterea BtiinGificD Cnafara experimentului, spune 6acon, nu poate fi cDci experimentul ne permine sD
studiem aceleaBi obiecte Cn condiGii diferite, ne permite sD studiem diferite obiecte Cn aceleaBi condiGii, ne permite sD
repetDm, sD comparDm Bi sD verificDm de fiecare datD cunoBtinGele obGinute.AnsD pentru ca BtiinGa Bi filozofia sD se
dezvolte legal ele trebuiesc mai CntCi recunoscute deaceea Cn condiGiile sfCrBitului sec S@I Cnceputul secolului S@II
6acon propune ca sD fie acceptatD teoria ade+8rului dublu, teorie venitD din filozofie arabD medievalD, teorie
conform cDreia trebuie sD se recunoascD existenGa a douD adevDruri % ade+8rul reliios Bi ade+8rul laic Bi respectiv sD
se recunoascD douD sfere de cunoaBtere % cea reliioas8 Bi cea laic8 unde se include filozofia Bi BtiinGa./rebuie sD se
recunoascD cD fiecare din ele CBi are hotarele Bi sarcinile sale Bi anume % religia trebuie sD fie preocupatD de educaGia
moralD, spiritualD a omului iar BtiinGa Bi filozofia, ca expresie a puterii minGii omeneBti sD fie preocupate de studierea
legitDGilor naturii Bi sD se recunoascD cD nici una din ele nu are dreptul sD se implice Cn domeniul alteia, ele existD
paralel Bi independent una de alta. #a baza cunoaBterii BtiinGifice Bi filozofice trebuie sD stea experimentul..rimul pas
care se cere efectuat Cn procesul cunoaBterii constD Cn a pune la CndoialD toate cunoBtinGele de care dispunem pentru a
deosebi cunoBtinGele religioase de cele laice, Bi pentru a deosebi Cn sfera cunoBtinGelor laice cunoBtinGele adevDrate de
cele false.Ui aceastD deosebire este posibilD numai apelCnd la experiment. pera principalD a lui 6acon se numeBte
==Noul 5ranon== adicD noua BtiinGD logicD, avCnduse Cn vedere necesitatea creDrii unei BtiinGe logice noi care ar
depDBi 22organonul22, logica aristotelicD, care domina pCnD Cn secolul S@I.
33.Caracterizati succint principiul de baza al filosofiei lui %escartes 22Coito2ero sum(.!n ce consta
esenta acestuia?
Descartes considerD cD la baza Cndoielii trebuie sD stea deducGia.EsenGa Cndoielii carteziene este descrisD prin
formula Coito2 ero2 sum *cuget deci exist,. /oate cunoBtinGele de care dispunem noi se cer a fi puse la
CndoialD.ExistD un singur adevDr cert, clar, incontestabil % faptul cD eu exist, dar cD acest adevDr este anume
aBa ne demonstreazD faptul cD eu gCndesc.DacD eu gCndesc CnseamnD cD eu exist cDci ar fi absurd, alogic de
afirmat cD eu gCndesc dar nu exist.>imeni nu poate pune la CndoialD acest adevDr, Cn rest toate cunoBtinGele se
cer a fi puse la Cndoiala. Andoindu-se de tot Bi de toate, Descartes observD faptul cD el, cel care cugetD cD se CndoieBte,
trebuie sD existe. Dubito, ergo cogito; cogito, ergo sum. 'ceasta constituie punctul terminus al Cndoielii metodice.
Decartes insistD asupra caracterului intuitiv al acestei cunoBtinGe. 'cel Fergo" dintre Fcogito" Bi Fsum" nu semnificD
aici o deducGie. 'cest lucru ar Cnsemna o CncDlcare flagrantD a propriilor principii de CndoialD metodicD. CDile
cunoaBterii la Descartes sunt intuiGia Bi deducGia.
34.Cui ii apartine expresia 22Tabula rasa(.!n ce consta esenta ei?
Tabula rasa *lat., - Tabl tears . Expresia a fost pusD Cn circulaGie de filosoful 7ohn #oc;e, care considera cD mintea
noului-nDscut este tabula rasa - o foaie albD pe care se imprimD cunoBtinGele prin educaGie Bi contact cu semenii.
An locul ideilor CnnDscute #oc;e spune 22An raGiune nu existD nimic ce anterior n-ar fi existat Cn simGuri./oatD
cunoaBterea noastrD se bazeazD numai pe simGuri Bi senzaGii.
35.Ce este substanta la Spinoza?
An viziunea lui )pinoza Cn univers existD o singurD substanGD, care este Dumnezeu.'ceastD substanGD este universalD
avCnd aBa douD atribute principale ca % Cndinderea Bi gCndirea. )pinoza considera cD totul este substanGD Bi substanGa este
totul. >atura existD datoritD forGelor sale proprii(causa sui).El scria 22 .rin substanGD eu subCnGeleg tot ceea ce existD Cn
sine Bi se manifestD prin sine". )pinoza identificD substanGa sau natura cu Dumnezeu.Deci Dumnezeu este dezolvat Cn
naturD, Cn lucruri Bi dat fiind faptul cD natura este ridicatD la rangul lui Dumnezeu ea se manifestD Cn douD moduri % ca
naturD ceatoare Bi ca naturD creatD.
3".6tatul in +iziunea lui 0obbes este rezultatul...>continuati indul7.
)tatul in viziunea lui 4obbes este rezultatul unui contract social prin care oamenii transferD statului puterea Bi
competenGa, dat fiind cD Cn naturD domneBte IrDzboiul fiecDruia cu toGi ceilalGiI*homo homini lupus,. #egitimitate
statului constD Bi Cn datoria sa de a garanta securitatea.4obbes porneBte de la premiza cD egoismul dominD natura
umanD *omul pentru om este lup,. De aici rezultD necesitatea apariGiei statului ca o creaGie artificialD.
3#.!n ce consta in+atatura lui ?eibniz despre 22monade(?
#eibniz considera cD toate lucrurile Bi fenomenele CBi au inceputul de /onade. :onadele sunt niBte particule
spirituale din care sunt alcDtuite toate lucrurile % atCt cele materiale cCt Bi cele spirituale. :onada este un element iniGial
al lucrurilor.Ea nu poate sD fie un punct fizic sau geometric ci are naturD metafizicD, spiritualD reprezentCnd idei.Din
aceastD perspectivD #eibniz este idealist..rincipalele caracteristici ale monadelor sunt urmDtoarele % sunt simple Bi
indivizibile, nu apar Bi nu dispar pe cale naturalD ci sunt o emanaGie ale lui Dumnezeu Bi doar el poate sD le distrugD,
ele sunt individuale Bi irepetabile deaceea Bi lucrurile alcDtuite de monade sunt diferite, nu se schimbD intrCnd Cn
contact cu mediul, nu au contact cu lumea neavCnd nici uBi nici ferestre.InteracGiunea dintre monade este asiguratD de
cDtre armonia restabilitD, care este diri(atD de cDtre divinitate.:onada superioarD este Dumnezeul.
3$7Numiti principalii reprezentanti ai !luminismului.3nde apare filosofia !luminismului si
prin ce se caracterizeaza ea?
.rincipalii reprezentanti ai Iluminismului sunt% @ousseau Aan AacB2 'oltaire2%iderot2 ?ametrie20olbacB2
0el+etius.
Filosofia Iluminismul apare mai intii in -nlia, dar se dezvolta indeosebi in Franta.
*Iluminismul este un curent spiritual,ideologic ,stiintific si filosofic,care promova ideea ca unicul motor al
progresului social ar fi raspindirea in masa a cunostintelor stiintifice si instaurarea la guvernare a unui
monarh iluminat intelectual care ar contribui la raspindirea cunostintelor si dezvoltarea spirituala a
poporului sau,
Iluminismul este orientat in primul rind impotri+a moralei 2traditiilor2spiritului feudal2 impotri+a
bisericii si a reliiei ,i mpotri+a monarCiilor absolute.Iluminismul se deosebeste de filosofia sec.S@II
prin aceea ca nu este expusa in carti ,in tratate academice scrise in limba latina,ci se scriu carti
populare,lucrari simple in limbile nationale,fiind destinate unui public mai larg.Clasa burgeza venea cu
morala noua inaintind ideea ealitatii si dreptatii.In aceasta perioada biserica incepe sa fie considerata de
catre multi iluministi un dusman al ratiunii. Doua curente in ceea ce priveste atitudinea fata de divinitate si
religie apar in aceasta perioada ,cel deist si cel ateist.
*>otiunea Fdeism" provine de la latinescul Fdeus", care inseamna D-zeu.Din perspectiva reprezentantilor
acestui curent D-zeu are o influenta limitata asupra lumii.El creaza lumea, o pune in miscare,dar mai apoi
lumea functioneaza si se dezvolta singura.
'teismul- neaga existenta lui D-zeu, spunind ca acesta poate sa existe doar in minteasi psihicul omului,ca nu
D-zeu l-a creat pe om, ci invers- omul pe D-zeu, avind ca fundament incapacitatea de a explica anumite
lucruri.,
3)7Numiti reprezentantii filosofiei clasice ermane.
.rincipalii reprezentanti ai filosofiei clasice germane sunt%!mmanuel Dant*MX$&-MON&,,AoCan FicCte
*MX=$-MOM&,, FriedericC 6cCellin*MXX5-MO5&,, ,eor 0eel *MXXN-MO1M,, ?udEi FeurbacC*MON&-MOX$,.
4*7(-priorismul( lui Dant consta in:
Considerarea cunostintelor apriorice dupa forma*aprioric- a exista inaintea experimentului,, iar
continutuluiF aposterioric*aparut dupa experianta,. .rin urmare, cunostintele care pretind a fi stiintifice
trebuie sa corespunda unui criteriu%sa fie apriorice dupa forma si aposteriorice dupa continut. Yant incerca
sa depaseasca ruptura,contradictia dintre rationalism si senzualism propunind sa se recunoasca si
importanta spiritului si importanta ratiunii pt cunoastere.
/otodata, apriorismul tine de considerarea spatiului si timpului ca forme subiective ale sensibilitatii si
perceptiunii externe si anume, spatiul ca forma pe care o imbraca senzatiile tactile,musculare si vizuale,iar
timpul ca forma subiectiva a tuturor senzatiilor.
417Explicati notiunile de 4fenomen(si 4lucru in sine( la Dant
?ucrurile in sine se afla dincolo de limitele cunoaterii,exista inafara timpului si spatiului.Yant numeste
lucrul in sine Fobiect trancendental" ori noumen *spre deosebiere de fenomen pe care noi il putem cunoaste,
Fenomen- ceea ce este dat senzatiilor omului,ce poate fi cunoscut.
Yant incearca sa caute limitele cunoasterii inaintind urmatoarea idee%noi nu putem cunoaste esenta
ade+arata a lucrurilor. biectele realitatii care exista ca atare actioneaza asupra organelor de simt,
provocind o multime de senzatii.Ceea ce noi reflectam prin senzatii nu constituie lucrurile ca atare asa cum
sunt ele in sine, ci numai cum ele ni se dau noua. #umea cunostintelor senzoriale-lumea fenomenelor? iar
esenta lucrurilor ,cauzele evenimentelor este ascunsa de simturile noastre si poate fi cunoscuta doar prin
ratiune.Insa ratiunea noastra este prea slab dezvoltata ca sa poata realiza sarcina data.Deaceea, noi raminem
doar la nivelul cunoasterii fenomenelor si nu a lucrurilor in sine.
427Ce este 4imperati+ul cateoric( in opinia lui Dant?
!mperati+ul cateoric este legea ce constituie baza conceptiei morale, conform careia omul trebuie sa se
conduca de urmatoare idZe% !comportaFte astfel incit maxima +ointei tale sa de+ina lee uni+ersala 2
adica comportaFte cu oamenii cum +rei ca ei sa se comporte cu tine".Yant afirma ca omul trebuie privit
ca un scop final , nu ca un mi(loc, adica facind bine pt cineva s-o facem pt ca el este om si nu din cauza ca
asteptam ceva in schimb.
rice fapta este morala daca in temelia sa contine tendinta spre fericire,dragoste,simpatie. Fapta devine
morala daca ea se bazeaza pe datorie si stima legilor si normelor morale.In caz de conflict moral noi trebuie
neconditionat sa ne supunem datoriei morale. In viziunea lui morala nu poate fi dedusa din factori
exteriori,ci ea este un fenomen autonom.
437!dealismul lui 0eel este un idealism absolut.Cum inteleeti aceasta afirmatie?
Idealismul lui 4egel este numit idealism absolut deoarece conform conceptiei baza lumii o constituie ideea
absoluta2spiritul uni+ersal, care dupa natura sa este contradictoriu si de aceea se afla intr-o permanenta
automiscare2 autodez+oltare. Ideea absoluta,potrivit lui 4egel nu-i altceva decit ratiunea2
indirea,substanta ce formeaza esenta si baza primordiala a tuturor lucrurilor,ea exista vesnic si contine in
sine in forma potentiala toate determinarile fenomenelor naturale, sociale si spirituale.El afirma ca existenta
este indire, existenta adevarata o constituie ideea absoluta ca ratiune cosmica,iar tot ce exista este
rational si tot ce este rational2 este real.
4egel considera ca la inceput a existat doar ideea absoluta, constiinta, ratiunea din care apare totul si lumea
ideala si lumea materiala.Ea este contradictorie in sine caci este totul si in acelasi timp nimic.Este
contradictorie in sine pt ca autocunoscindu-se este si subiect si obiect.
In procesul dezvoltarii sale ideea absoluta trece prin diferite etape,iar dezvoltarea ca atare are forma de
triada% teza2 antiteza si sinteza..rima in dezvoltarea ideii absolute e etapa logica,cind ideea exista in starea
sa pura,inaintea naturii, Fin stihia gindirii pure".#a aceasta etapa ea se desfasoara prin asa categorii ca%
existenta2 esenta 2 notiune . #a a doua etapa ideea absoluta se transforma in natura,care este o
Fexteriorizarea a ideii absolute"Ideea se obiectivizeaza in natura, se instraineaza de la adevarata sa esenta si
se manifesta in forma de obiecte corporale singulare.' treia etapa a dezvoltarii ideii este filosofia spiritului
ce se realizeaza prin spiritul subiecti+2spiritul obiecti+ si spiritul absolut.)piritul subiectiv reflecta esenta
omului2 lumii lui spirituale2 dez+oltarea constiintei lui.)piritul obiectiv cuprinde sfera +ietii sociale, se
manifesta ca o integritate supraindividuala si se realizeaza prin drept2 morala si stat.6piritul absolut este
activitatea spirituala comuna a mai multor generatii si se realizeaza prin arta2 reliie2 filosofie.In filosofie
ideea se cunoaste pe sine insasi si cu aceasta procesul dezvoltarii se termina.
447Ce este dialectica Ceelianasi care sunt leile dialecticii lui Ceel?
%ialectica Ceeliana este o teorie universala a dezvoltarii si conexiunii universale,o noua logica interpretata
de 4egel. Dialectica ca metoda de gindire, ca teorie afirma ca lumea este contradictorie in esenta sa.
4egel a formulat legile cele mai generale ale dezvoltarii, principiile fundamentale si categoriile dialecticii.
Dar dialectica lui 4egel purta un caracter idealist,deoarece la temelia dezvoltarii si conexiunii
universale,potrivit lui 4egel, se afla ideea absoluta.
)e pot evedentia 1 legi ale dialecticii%
17?eea unitatii si luptei contrariilor
27?eea transformarilor cantitati+e si calitati+e reciproce
37?eea nearii neatiilor.
.rima lege, #egea unitatii si luptei contrariilor este fundamentul, considerindu-se ca partile contrare fiind
opuse nu numai ca se exclud,dar si se conditioneaza reciproc,nu pot sa existe una fara alta. Intre aceste parti
exista o lupta ce trece prin urmatoarele etape%
-aparitie
-desfasurare
-apogeu
' doua lege, #egea transformarilor cantitative si calitative reciproce presupune ca lucrurile reprezinta o
unitate a calitatii si cantitatii.Calitatea este ceea ce face lucrul sa fie ceea ce este, iar cantitatea este calitatea
in spatiu si timp.9nitatea dintre ele se numesteF masura? daca ea se distruge, se trece la o noua stare de
cantitativa si calitativa, ceea ce se numeste salt.
' treia lege,#egea negarii negatiilor, presupune existenta unei pleade%
-teza
-antiteza
-sinteza
ea presupune reintoarcerea formala la etapa initiala si este nevoie sa se petreaca un ciclu intreg al
dezvoltarii, de la nastere la disparitie.
417Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane.
Curentele filosofiei contemporane% poziti+ismul2existentialismul2 materialismul sensualist2realismul
idealist2 filosofia +ietii.
4"7Ce este irationalismul?Numiti principalii reprezentanti
!rationalismul este current filosofic care postuleaza primatul intuitiei ,al instinctului, al trairii, al
inconstientului sau al altor facultati irationale asupra ratiunii.
.rincipalii reprezentanti% ,io+anni .apini2-rtCur 6cCopenCauer.
4#7Numiti principalele etape ale dez+oltarii 'ointei /ondiale in opinia lui 6cCopenCauer
.rincipalele etape ale dezvoltarii @ointei :ondiale in opinia lui )chopenhauer %
a7 reprezentarea
b7 +ointa
c7ideea
d7idealul
*In opinia lui )chopenhauer la baza existentei se afla o forta, o energie irationala, oarba, salbatica,care
determina existenta si esenta tuturor lucrurilor din natura.'ceasta forta se numeste +ointa. In calitate de
substrat universal ea este un fundament al lumii, o energie cosmica ce nu cunoaste limite in Fa se
realiza"./ot ce exista in univers constituie o manifestare a acestei vointe, toate lucrurile, fortele magnetice,de
gravitatie. Esenta vointei este analizata de )chopenhauer in lucrarea sa principala% F#umea ca vointa si
reprezentare".In opinia lui omul este dominat de vointa, incearca sa se elibereze de aceasta,dar nu reuseshte,
deaceea, viata este suferinta,
4$7Ce este 4+ointa spre putere( in opinia lui NietzscCe?
4'ointa spre putere( constituie esenta cea mai intima a existentei, ce tine de metamorfoza2 de +ictorie
asupra propriului eu2 de depasirea omului2 abandonarea +ecCilor idoli si sperantei intrFo lume de
dincolo.
>ietzsche se pronunta impotriva conceptiei interpretarii oamenilor ca fiind egali,pt ca, cum spunea el,
oamenii se deosebesc dupa gen,dupa virsta, dupa sanatate, dupa avutie, iar promo+area ideii ealitatii este
daunatoare2 contrara esentei umane.Faptul ca se incearca a sustine pe cei slabi, este ceva inuman,
cauzeaza aflarea societatii in putrefactie*la aceasta contribuie religia ce se bazeaza pe ideea lui D-zeu si
morala care se bazeaza pe ideea despre bine si rau,. El considera ca pt ca societatea sa prospere, trebuie sa
fie luata in consideratie teza ca F %Fzeu este mort"?nu trebuie nici de apelat pt a(utor, nici de
acordat.>otiunile despre bine si rau ,egalitate, dreptate sunt caracteristice celor slabi,neputinciosi si lipsiti de
vointa. amenii se deosebesc doar prin vointa spre putere,care este caracteristica tuturor.
>ietzche introduce notiunea de supraFom *om lipsit de mila, curatit de ideile morale, care poate sa scoata
societatea din starea deplorabila in care se afla. >otiunea de )upra-om mai inseamna o persoana
exceptionala, cu calitati deosebite , cu vointa spre putere exceptionala ce nu are limite in realizarea vointei
sale,
4)7Cum este conceput omul in filosofia existentialista?
mul in perspectiva sfirsitului este instrainat de el insusi, nu mai are nici stapinirea,nici posesiunea sinelui.
mul este o fiintaFaF neantului,el survine din neant si se indreapta catre el.
mul nu trebuie saFsi traiasca +iata de pe o zi pe alta ,in inconstienta fata de destinul propriu,ci trebuie sa
tinda spre o viata cu adevarat personala si constienta.
mul inseamna libertate, pt a-si construi viata el trebuie sa opteze, sa aleaga in permanenta, sa se anga(eze
in raport cu destinul sau si cu al celorlalti. -leerea fiind o necesitate*faptul de nu a alege constituie, de
asemenea, o alegere, este preferabila alegerea constienta , anga(area intr-un destin personal alaturi de ceilalti.
mul constata ca in realitate nu este sinur, el este o fiinta alaturi de cei cu care e nevoit sa existe? fiinta
umana este fiinta-impreuna.
mul trebuie sa actioneze,sa indrazneasca, sa-si puna in (oc viata-sub permanenta privire si (udecata
inevitabila a celorlalti.
FiinGa umanD nu este o fiinG8 necesar8? fiecare dintre noi ar putea la fel de bine sD nu fie. mul existD, pur
Bi simplu, este o fiinGD de prisos.
1*7Caracterizati succinct poziti+ismul si formele principale ale acestuia
.oziti+ismul este un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere autentica este cea
stiintifica, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a teoriilor prin aplicarea stricta a metodei
stiintifice. ' fost conceput de 'uguste Comte.
)e disting $ forme principale ale pozitivismului, si anume%
Fpoziti+ismul social cu un caracter predominant practic
Fpoziti+ismul e+oluti+2cu un caracter teoretic.
'mbele forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul considerind sociatatea si
istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile stiintelor exacte,fizica si biologie.
Comte si AoCn /ill sunt principalii reprezentanti ai pozitivismului social,iar 0erbert 6pencer al
pozitivismului evolutiv.